Mișcările fetale devin mai controlate din cauza spațiului limitat, însă acestea trebuie să rămână constante ca frecvență. Mama poate experimenta contractii Braxton Hicks mai frecvente și presiune pelvină crescută, semne că organismul se pregătește pentru naștere.
Dezvoltarea bebelușului la 35 săptămâni
Bebelușul traversează o perioadă crucială de dezvoltare, cu modificări semnificative la nivelul tuturor sistemelor și organelor. Creierul continuă să se dezvolte rapid, formând noi conexiuni neuronale în fiecare zi, iar plămânii produc cantități crescute de surfactant, substanța care îi va ajuta să se expandeze după naștere.
Dimensiuni și greutate
La această vârstă gestațională, fătul cântărește între 2,3 și 2,5 kilograme și măsoară aproximativ 46 centimetri în lungime. Creșterea în greutate este constantă, bebelușul acumulând aproximativ 200-250 grame pe săptămână. Dimensiunile sale sunt comparabile cu cele ale unui pepene galben de mărime medie.
Stadiul dezvoltării organelor
Organele interne ale bebelușului sunt aproape complet dezvoltate. Rinichii pot filtra lichidele, iar ficatul începe să proceseze deșeurile metabolice. Plămânii continuă să producă surfactant, o substanță esențială care previne colabarea alveolelor pulmonare după naștere. Sistemul digestiv este pregătit pentru procesarea primelor alimente.
Tipare de mișcare și poziție
Bebelușul își modifică tiparele de mișcare din cauza spațiului tot mai limitat din uter. Deși mișcările ample sunt reduse, activitatea fetală trebuie să rămână constantă ca frecvență. Majoritatea bebelușilor adoptă poziția cu capul în jos, pregătindu-se pentru naștere. Această poziție este optimă pentru trecerea prin canalul natal.
Caracteristici fizice
Acumularea de grăsime: Stratul de țesut adipos subcutanat continuă să se dezvolte, oferind bebelușului rezervele energetice necesare pentru primele zile de viață. Această acumulare de grăsime contribuie la aspectul dolofan caracteristic nou-născuților și ajută la menținerea temperaturii corporale după naștere.
Dezvoltarea pielii: Pielea bebelușului devine mai puțin transparentă și capătă o nuanță rozalie datorită vaselor de sânge aflate dedesubt. Stratul protector de vernix caseosa se îngroașă, pregătind pielea pentru contactul cu mediul extern. Acest strat are rol protector și hidratant pentru pielea delicată a nou-născutului.
Creșterea creierului: Dezvoltarea cerebrală continuă într-un ritm accelerat. Se formează noi conexiuni neuronale, iar circumvoluțiunile cerebrale devin mai pronunțate. Această dezvoltare intensă a creierului permite bebelușului să proceseze informații senzoriale și să răspundă la stimuli externi precum sunetele și luminile.
Funcția rinichilor și ficatului: Rinichii sunt complet formați și pot filtra aproximativ 500 ml de lichid amniotic zilnic. Ficatul începe să producă proteine plasmatice și factori de coagulare. Ambele organe sunt pregătite să preia funcțiile vitale imediat după naștere.
Simptome comune la 35 de săptămâni
Această perioadă aduce modificări semnificative în organismul gravidei, pe măsură ce sarcina se apropie de final. Uterul atinge dimensiuni considerabile, exercitând presiune asupra organelor interne și provocând diverse simptome caracteristice ultimului trimestru.
Urinări frecvente
Presiunea exercitată de uter asupra vezicii urinare determină nevoia frecventă de urinare. Această situație este normală și reprezintă un semn că bebelușul este poziționat corect, cu capul în jos. Deși poate fi deranjant, acest simptom nu trebuie să ducă la reducerea aportului de lichide.
Contracții Braxton Hicks
Aceste contracții pregătitoare devin mai frecvente și mai intense. Ele sunt neregulate, nu progresează în intensitate și dispar la schimbarea poziției sau la odihnă. Contracțiile Braxton Hicks ajută uterul să se pregătească pentru travaliu, dar nu indică începutul acestuia dacă nu sunt însoțite de alte semne specifice nașterii.
Dureri de șold și pelvis
Presiunea crescută exercitată de greutatea bebelușului și modificările hormonale care relaxează ligamentele pot cauza disconfort semnificativ în zona șoldurilor și pelvisului. Hormonul relaxină, care pregătește corpul pentru naștere, determină relaxarea articulațiilor pelviene, ceea ce poate duce la instabilitate și durere în timpul mersului sau la schimbarea poziției.
Arsuri la stomac și indigestie
Uterul mărit exercită presiune asupra stomacului, împingând acidul gastric înapoi în esofag. Acest fenomen, combinat cu relaxarea sfincterului esofagian inferior din cauza hormonilor de sarcină, poate provoca senzații intense de arsură și disconfort după mese. Simptomele se pot agrava în poziție culcată sau după consumul anumitor alimente.
Dificultăți de somn
Poziționarea confortabilă pentru somn devine o provocare din cauza dimensiunii crescute a abdomenului și a mișcărilor frecvente ale bebelușului. Anxietatea legată de nașterea apropiată, nevoia frecventă de urinare și durerile musculare pot perturba semnificativ calitatea somnului în această perioadă.
Modificări fizice
Modificări ale sânilor: Sânii continuă să se pregătească pentru alăptare, devenind mai mari și mai sensibili. Mameloanele și areolele se închid la culoare și se măresc, iar unele gravide pot observa primele secreții de colostru, un lichid gălbui bogat în anticorpi care va hrăni bebelușul în primele zile după naștere.
Poziția uterului: Uterul atinge acum zona coastelor, ocupând o mare parte din cavitatea abdominală. Această poziție înaltă poate cauza dificultăți de respirație și disconfort în partea superioară a abdomenului. Pe măsură ce bebelușul se pregătește pentru naștere, uterul poate coborî ușor, oferind mai mult spațiu pentru respirație.
Modificări ale temperaturii corporale: Metabolismul crescut și volumul sanguin mărit determină o creștere a temperaturii corporale. Gravidele pot simți valuri de căldură și transpirații mai frecvente, în special noaptea. Aceste modificări sunt normale și ajută la menținerea unei temperaturi optime pentru dezvoltarea bebelușului.
Umflături și retenție de lichide: Retenția de lichide devine mai pronunțată, afectând în special gleznele, picioarele și mâinile. Acest fenomen este cauzat de presiunea uterului asupra vaselor de sânge și de modificările hormonale specifice sarcinii. Umflăturile se pot accentua spre sfârșitul zilei și în perioadele cu temperaturi ridicate.
Pregătiri esențiale
În această perioadă, organizarea și planificarea devin prioritare pentru a întâmpina cu încredere momentul nașterii. Pregătirile practice și emoționale contribuie la crearea unui mediu sigur și confortabil pentru venirea pe lume a bebelușului.
Lista pentru bagajul de maternitate: Bagajul pentru maternitate trebuie să conțină articole esențiale pentru mamă și bebeluș pe durata spitalizării. Documentele medicale, hainele confortabile pentru travaliu și recuperare, produsele de igienă personală și primele hăinuțe pentru nou-născut sunt elementele fundamentale care nu trebuie să lipsească din bagaj.
Instalarea scaunului auto: Scaunul auto pentru nou-născut reprezintă o cerință legală și de siguranță esențială pentru transportul bebelușului acasă din maternitate. Acesta trebuie instalat corect în mașină, verificând stabilitatea și poziționarea corespunzătoare. Sistemele de prindere trebuie testate pentru a oferi protecție maximă în timpul deplasărilor.
Îmbrăcăminte și necesități pentru bebeluș: Garderoba nou-născutului trebuie să includă body-uri, salopete, șosete, căciulițe și pături moi, toate spălate cu detergent special pentru bebeluși. Scutecele, produsele de îngrijire și articolele pentru alăptare trebuie organizate și depozitate într-un loc ușor accesibil pentru primele săptămâni după naștere.
Revizuirea planului de naștere: Planul de naștere trebuie discutat în detaliu cu medicul și partenerul, incluzând preferințele pentru managementul durerii, poziții în timpul travaliului și dorințele specifice pentru momentul nașterii. Flexibilitatea este importantă, deoarece circumstanțele se pot schimba, iar prioritatea rămâne siguranța mamei și a bebelușului.
Documente importante: Pregătirea documentelor medicale complete este esențială pentru internarea în maternitate. Carnetul gravidei, analizele și ecografiile efectuate pe parcursul sarcinii, grupa sanguină și factorul Rh, precum și documentele de identitate și asigurare medicală trebuie organizate și păstrate la îndemână pentru momentul nașterii.
Considerații medicale
Monitorizarea atentă a sănătății mamei și a bebelușului devine crucială în această etapă a sarcinii. Vizitele medicale regulate și testele specifice ajută la identificarea și prevenirea potențialelor complicații, asigurând o evoluție optimă până la momentul nașterii.
Controale medicale de rutină
Consultațiile prenatale devin mai frecvente în această perioadă, fiind programate săptămânal. În cadrul acestora, medicul monitorizează tensiunea arterială, greutatea, poziția bebelușului și circumferința abdominală. Bătăile inimii fetale sunt verificate cu atenție, iar orice modificare neobișnuită este evaluată prompt.
Testul pentru streptococul de grup B
Acest test esențial se efectuează între săptămânile 35 și 37 de sarcină prin recoltarea unui exudat vaginal și rectal. Prezența acestei bacterii nu reprezintă un pericol pentru mamă, dar poate afecta bebelușul în timpul nașterii. În cazul unui rezultat pozitiv, se administrează antibiotice în timpul travaliului pentru protecția nou-născutului.
Simptome normale versus îngrijorătoare
Anumite manifestări precum durerile lombare moderate, constipația sau umflarea gleznelor sunt considerate normale în această etapă. Totuși, semnele de alarmă precum durerile severe de cap, tulburările de vedere, sângerările vaginale sau scăderea bruscă a mișcărilor fetale necesită evaluare medicală imediată.
Semne ale nașterii premature
Contracții regulate: Contracțiile uterine care apar la intervale regulate de timp, devin tot mai intense și nu se ameliorează la schimbarea poziției sau la odihnă reprezintă un semn important al travaliului prematur. Acestea sunt diferite de contracțiile Braxton Hicks prin regularitatea și intensitatea lor crescândă.
Ruperea membranelor: Scurgerea de lichid amniotic poate fi bruscă și abundentă sau lentă și continuă. Lichidul este de obicei clar și inodor, dar poate avea și o tentă rozalie. Ruperea prematură a membranelor necesită prezentare imediată la spital pentru evaluare și monitorizare medicală.
Modificări ale secrețiilor vaginale: Secrețiile vaginale care devin mai abundente, își schimbă culoarea sau consistența, în special dacă sunt însoțite de sângerări sau dureri abdominale, pot indica începutul travaliului prematur sau prezența unei infecții care necesită tratament prompt.
Presiune pelvină: Senzația intensă de presiune în zona pelviană, însoțită de dureri lombare severe și crampe menstruale puternice poate indica faptul că bebelușul se angajează prematur în canalul de naștere. Această manifestare necesită evaluare medicală urgentă.
Activități sigure și restricții
Menținerea unui echilibru între activitate și odihnă devine esențială în această perioadă. Adaptarea stilului de viață la nevoile actuale ale organismului ajută la prevenirea complicațiilor și menținerea unei stări optime de sănătate până la naștere.
Recomandări pentru exerciții fizice: Activitatea fizică moderată rămâne benefică pentru sănătatea mamei și a bebelușului. Plimbările ușoare, exercițiile de respirație și stretchingul blând sunt recomandate. Mișcările bruște, ridicarea greutăților și activitățile care prezintă risc de cădere trebuie evitate. Exercițiile trebuie întrerupte la apariția oricărui disconfort.
Limitări în călătorii: Călătoriile lungi nu sunt recomandate după săptămâna 35 de sarcină. Companiile aeriene restricționează de obicei zborurile pentru gravidele care au depășit această perioadă. Pentru deplasările necesare cu mașina, sunt indicate pauze frecvente pentru mișcare și hidratare corespunzătoare.
Modificări ale activităților zilnice: Activitățile cotidiene trebuie adaptate pentru a evita suprasolicitarea fizică și stresul excesiv. Sarcinile casnice care implică aplecări frecvente, ridicarea greutăților sau urcatul pe scări trebuie limitate sau delegate altor persoane. Poziția corpului trebuie schimbată frecvent pentru a preveni oboseala și durerile musculare, iar activitățile care necesită concentrare îndelungată pot fi fragmentate în intervale mai scurte pentru a menține eficiența și confortul.
Necesități de odihnă: Odihna adecvată devine esențială în această etapă a sarcinii, fiind recomandată planificarea mai multor perioade de repaus pe parcursul zilei. Somnul de noapte trebuie prioritizat, utilizând perne speciale pentru poziționare confortabilă și menținând o rutină relaxantă înainte de culcare. Pauzele frecvente în timpul activităților și momentele de relaxare ajută la conservarea energiei și reducerea stresului fizic și emoțional.