Meniu

Torsiunea ovariana

Actualizat pe:
Scris de Dr. Crina Pop

Torsiunea de ovar este o urgență chirurgicală,  care poate fi simțită inițial ca o durere în abdomen. Diagnosticul și intervenția rapidă sunt necesare pentru a păstra funcția ovariană atunci când acest lucru este clinic adecvat și este important să se mențină fertilitatea. Torsiunea ovariană întrerupe alimentarea cu sânge a ovarelor, ceea ce poate provoca leziuni ale organelor, precum și dureri imense. Aceasta este cel mai des întâlnită la femeile de vârstă reproductivă și poate apărea în timpul sarcinii.

Ce este o torsiune de ovar?

Torsiunea ovariană (torsiune anexială) apare atunci când un ovar se răsucește în jurul țesuturilor care îl susțin. Uneori, trompele uterine se pot, de asemenea, răsuci. Această afecțiune întrerupe alimentarea cu sânge a acestor organe. Torsiunea ovariană este o urgență medicală, care dacă nu este tratată rapid, poate duce la pierderea unui ovar. Nu este clar cât de des apare torsiunea ovariană, dar medicii sunt de acord că este un diagnostic neobișnuit. Un risc mai mare de torsiune de ovare poate fi la persoanele care au chisturi ovariene, ce pot provoca umflarea ovarului. Riscul însă poate fi redus prin utilizarea contraceptivelor hormonale sau a altor medicamente, care ajută la reducerea dimensiunii chisturilor.

De ce are loc torsiunea de ovare?

Torsiunea de ovare apare de obicei pe o parte. Dacă ovarele se răsucesc, acestea vor provoca dureri abdominale mari și probabil va fi nevoie de asistență medicală imediată și, eventual, de o intervenție chirurgicală de urgență. Persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani sunt cele mai susceptibile de a se confrunta cu torsiunea ovariană. Cu toate acestea, persoanele de toate vârstele, de la copilărie până la postmenopauză, pot suferi de torsiune ovariană. Această afecțiune poate fi cauzată de mai mulți factori, inclusiv de chisturi.

  • Chisturi ovariene benigne și teratoame. Torsiunea acestora este rară, dar se poate întâmpla la adulți și copii. Durerea intermitentă, care nu iradiază în abdomen este un semn de avertizare a acestei afecțiuni. Alte simptome sunt greață și vărsături. Uneori, prezența unui chist sau a unei alte mase de țesut în ovar îl poate deplasa. Greutatea sau masa suplimentară de pe ovar poate face ca acesta să înceapă să se răsucească și să se rotească în jurul ligamentelor sale de susținere.
  • O altă cauză frecventă este un ligament ovarian, care leagă ovarul de uter și este mai lung decât de obicei. Un ligament ovarian mai lung face ca torsiunea ovariană să fie mai probabilă.
  • Tehnologiile de reproducere asistată (ART), cum ar fi inducerea ovulației, sunt un alt factor care poate crește riscul de torsiune ovariană.
  • Persoanele însărcinate pot suferi de torsiune ovariană, la fel ca și cele care nu sunt însărcinate. În primul trimestru, o persoană poate avea chisturi de corp galben care provoacă răsucirea ovarului.
  • Nivelurile mai ridicate de hormoni din timpul sarcinii pot relaxa, de asemenea, țesuturile din organism, inclusiv ligamentele care țin ovarele în poziție. Dacă ligamentele nu sunt tensionate, acestea pot fi mai predispuse la răsucire.

Partea dificilă în diagnosticarea torsiunii ovariane este că nu există niciun indicator fizic care să anunțe că ceva nu este în regulă. Identificare acesteia este făcută de către prezența durerii și sensibilității în abdomen. O hemoragie internă sau hiperstimularea, de exemplu, care este atunci când ovarele se umflă ca răspuns la un tratament hormonal, pot provoca torsiune ovariană. În cazurile în care durerea este severă și bruscă, trebuie imediat căutat ajutor medical. 

Care sunt simptomele torsiunii ovariene?

Cel mai frecvent simptom al torsiunii de ovare este durerea abdominală bruscă. Aceasta poate fi ocazională, dar ascuțită. Simptomele de torsiune de ovare pot include următoarele:

  • Greață
  • Durere pelviană severă
  • Vărsături
  • Febră
  • Sângerare anormală

Cu toate acestea, diagnosticarea torsiunii ovariene poate fi o provocare, deoarece simptomele sunt similare cu cele ale altor afecțiuni, inclusiv:

  • Pietre la rinichi
  • Apendicită
  • Infecția tractului urinar
  • Gastroenterită

Este posibil ca crampele să persiste timp de mai multe zile sau săptămâni. Acest lucru se întâmplă atunci când ovarul se răsucește și se desface în mod constant. Durerea poate ajunge și la spate sau la picioare. În funcție de cazul în care o persoană este la post-menopauză sau perimenopauză, acest lucru poate afecta nivelul de durere simțit. În cazurile severe, dacă ovarul este necrozat și trebuie îndepărtat, poate apărea febra. De asemenea, vor exista sângerări anormale, precum și secreții. Dacă abdomenul sau zona pelviană este rigidă sau dureroasă la o simplă atingere, este posibil să existe deja un ovar necrozat. Medicul poate face un examen pelvian pentru a căuta alte probleme și sensibilitate.

Cum se diagnostichează torsiunea ovariană?

După evaluarea simptomelor și revizuirea istoricului medical, medicul va efectua un examen pelvian pentru a localiza orice zonă de durere și sensibilitate. De asemenea, va efectua o ecografie transvaginală pentru a vizualiza ovarul, trompele uterine și fluxul sanguin. Se vor efectua, de asemenea teste de sânge și urină pentru a exclude alte diagnostice potențiale, cum ar fi:

  • Infecție a tractului urinar
  • Abces ovarian
  • Sarcină ectopică
  • Apendicită

Deși medicul poate pune un diagnostic preliminar de torsiune ovariană pe baza acestor constatări, un diagnostic definitiv se pune de obicei în timpul operației de corecție.

Cum se tratează torsiunea de ovare?

Intervenția chirurgicală este singura modalitate de a desface un ovar. Deși se prescriu și medicamente pentru a reduce durerea și greața pentru confort înainte de operație, totuși un medic va recomanda adesea efectuarea unei intervenții chirurgicale cât mai repede posibil. Dacă torsiunea ovariană restricționează fluxul sanguin pentru prea mult timp, țesutul ovarian poate muri, iar un chirurg va trebui să îndepărteze ovarul. Îndepărtarea chirurgicală a unuia sau a ambelor ovare este cunoscută sub numele de ooforectomie.

Laparoscopie

În mod ideal, un medic poate efectua procedura folosind laparoscopia. Laparoscopia presupune efectuarea unor incizii mici în abdomen. Medicul va introduce mai multe instrumente medicale, inclusiv o cameră video, în abdomen și pelvis și va încerca să desfacă ovarul.

Laparotomie

Uneori, dacă un medic nu poate vedea ovarul suficient de bine sau dacă sângerarea este severă, poate fi nevoie de o laparotomie. Acest lucru înseamnă o incizie mare sub buric pentru a expune ovarul și a-l desface. Dacă a trecut prea mult timp și pierderea prelungită a fluxului sanguin a făcut ca țesutul din jur să moară, medicul îl va îndepărta prin oricare dintre următoarele:

  • Ooforectomie: Dacă țesutul ovarian nu mai este viabil.
  • Salpingo-ooforectomie: Dacă țesutul ovarian și cel falopian nu mai sunt viabile. De asemenea, procedura poate fi recomandată pentru a preveni recidiva la femeile aflate la postmenopauză.

În timpul operației

Un medic va continua să observe ovarul pentru a se asigura că acesta are suficient flux sanguin pentru a “trăi”. Ovarul ar trebui să devină roz de la violet sau negru după ce a fost desfăcut. Dacă prezintă semne de moarte a țesutului după ce a fost deșirat, este posibil ca medicul să fie nevoit să-l îndepărteze.

Îngrijire ulterioară

De cele mai multe ori, o persoană se poate întoarce acasă în aceeași zi după o laparoscopie. Un medic poate face recomandări privind îngrijirea ulterioară, cum ar fi evitarea ridicării de greutăți sau a activității fizice intense timp de câteva săptămâni. Pentru ameliorarea durerii și a disconfortului se pot administra medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul. Însă, ar trebui să se ia în considerare posibilitatea de a vorbi cu un medic înainte de a lua medicamente după o intervenție chirurgicală. În cazul unor unor semnele ale unei infecții sau ale unei alte complicații, un medic trebuie anunțat cât mai curând posibil. Semnele unei infecții includ:

  • Febră
  • Roșeață și inflamație la locurile de incizie
  • Secreție urât mirositoare
  • O rană care nu se vindecă
  • Dureri pelviene în creștere
  • Sângerare

Întrebări frecvente

  1. Care este cel mai frecvent factor de risc pentru torsiunea de ovare?
    Principalul factor de risc pentru torsiunea de ovare este o masă ovariană, în special atunci când ovarul are un diametru mai mare de 5 cm. Cu toate acestea, torsiunea poate să apară și fără o leziune de bază.
  2. Când ar trebui să vă îngrijorați în legătură cu torsiunea ovarelor?
    Semnul cel mai sigur al torsiunii ovariene este apariția bruscă a unei dureri abdominale inferioare severe sau a unei dureri pelviene, de obicei izbitoare în timpul exercițiilor fizice sau al altor mișcări viguroase. Deși unele femei raportează dureri ușoare, durerea este de obicei severă și se agravează pe o perioadă de câteva ore.
  3. Ce poate mima torsiunea de ovare?
    Mimeticele torsiunii ovariene includ chisturi hemoragice, endometrioame și BIP (boală inflamatorie pelvină). Urgențele non-ginecologice, cum ar fi apendicita acută sau boala pietrelor renale, pot, de asemenea, mima torsiunea ovariană. 
  4. Ce declanșează torsiunea ovariană?
    Torsiunea ovarelor apare cel mai frecvent la femei în timpul anilor de reproducere, dar se întâmplă uneori la fetele aflate în prepubertate. A avea un chist pe ovar este cel mai mare factor de risc pentru torsiunea ovariană, deoarece acesta poate dezechilibra ovarul și îl poate face să se răsucească.
  5. Cât durează simptomele torsiunii ovariane?
    Aceste simptome apar de obicei brusc și fără avertisment. În unele cazuri, durerea, crampele și sensibilitatea în partea inferioară a abdomenului pot apărea și dispărea timp de câteva săptămâni, dacă ovarul încearcă să se răsucească înapoi în poziția corectă. Această afecțiune nu apare niciodată fără durere.
  6. Este torsiunea ovariană o durere constantă?
    Atunci când un ovar se răsucește, femeile au dureri bruște și severe în zona pelviană, însoțite uneori însoțită de greață și vărsături. Înainte de durerea bruscă, femeile pot avea dureri intermitente, cu crampe, timp de câteva zile sau, ocazional, chiar săptămâni.
  7. Cât durează recuperarea după o torsiune de ovare?
    Este nevoie de aproximativ 2-4 luni pentru o recuperare completă după o torsiune a ovarelor. Timpul de recuperare se poate schimba de la persoană la persoană. Depinde în principal de tipul de intervenție chirurgicală și, de asemenea, de stadiul de timp în care pacientele au fost supuse tratamentului.

Concluzie

Torsiunea de ovare este considerată o urgență medicală și este necesară o intervenție chirurgicală pentru a o corecta. Întârzierea diagnosticului și a tratamentului poate crește riscul de complicații și poate duce la operații suplimentare. Odată ce ovarul a fost desfăcut sau îndepărtat, este posibil să se recomande anticoncepționale hormonale pentru a reduce riscul de recidivă. Cu toate acestea, dacă torsiunea de ovare a restricționat fluxul de sânge către ovar pentru prea mult timp sau dacă persoana are un chist sau o tumoare, este posibil să aibă nevoie de un tratament suplimentar. Torsiunea nu are un impact asupra capacității de a concepe sau de a duce o sarcină la termen.