Uter bicorn: simptome frecvente, complicatii si optiuni de tratament

Diagnosticul se realizează prin metode imagistice precum ecografia sau rezonanța magnetică, iar în cazurile severe poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru corectarea malformației.

Tipuri de uter bicorn

Malformația uterină poate varia ca severitate, în funcție de gradul de separare al cavităților uterine și de profunzimea indentației fundice. Clasificarea se bazează pe aspectul anatomic și pe impactul potențial asupra funcției reproductive.

Uter bicorn parțial: Această formă prezintă o separare incompletă a cavității uterine, cu o indentație moderată la nivelul fundului uterin. Pereții uterini interni sunt parțial fuzionați, iar cavitatea uterină păstrează o anumită continuitate. Această variantă anatomică permite deseori o sarcină normală, deși necesită monitorizare atentă pentru prevenirea potențialelor complicații.

Uter bicorn complet: În această formă, separarea cavității uterine este mai pronunțată, cu o indentație profundă la nivelul fundului uterin. Cele două cavități sunt distinct separate, fiecare având propria sa structură musculară și vascularizație. Această variantă anatomică poate prezenta provocări mai mari în timpul sarcinii și necesită o supraveghere medicală mai atentă.

Simptome frecvente

Manifestările clinice ale uterului bicorn variază considerabil, unele femei fiind complet asimptomatice, în timp ce altele pot prezenta diverse semne și simptome care afectează calitatea vieții.

Dureri menstruale: Femeile cu uter bicorn pot experimenta dismenoree severă din cauza contracțiilor neregulate ale musculaturii uterine și a dificultăților în eliminarea fluxului menstrual. Durerea poate fi mai intensă decât în cazul menstruațiilor normale și poate necesita tratament specific pentru ameliorare.

Sângerări vaginale: Prezența unui uter bicorn poate determina sângerări menstruale neregulate sau prelungite. Acest lucru se datorează dezvoltării diferite a endometrului în cele două cavități uterine și modificărilor în procesul normal de descuamare endometrială.

Dureri pelvine: Disconfortul și durerea în zona pelviană pot apărea independent de ciclul menstrual. Aceste simptome sunt cauzate de anatomia modificată a uterului și de posibila presiune exercitată asupra organelor adiacente.

Dureri în timpul actului sexual: Dispareunia poate fi prezentă la unele femei cu uter bicorn din cauza poziției modificate a uterului și a sensibilității crescute a țesuturilor pelvine. Intensitatea durerii poate varia și poate afecta semnificativ viața intimă.

Cazuri asimptomatice: Numeroase femei cu uter bicorn nu prezintă niciun simptom specific și descoperă această malformație întâmplător, în timpul investigațiilor imagistice efectuate din alte motive sau în timpul sarcinii.

Complicații în sarcină

Prezența unui uter bicorn poate influența evoluția sarcinii și necesită o monitorizare atentă pentru prevenirea potențialelor complicații.

Naștere prematură: Anatomia modificată a uterului bicorn poate determina declanșarea travaliului înainte de termen. Spațiul limitat și distribuția neuniformă a tensiunii asupra pereților uterini pot contribui la contracții premature și naștere prematură.

Risc de avort spontan: Femeile cu uter bicorn prezintă un risc crescut de pierdere a sarcinii, în special în al doilea trimestru. Acest lucru se datorează capacității reduse a uterului de a se extinde uniform pe măsură ce fătul crește și posibilelor probleme de vascularizație.

Poziție fetală anormală: Uterul bicorn poate determina poziționarea anormală a fătului în timpul sarcinii, cu prezentare pelviană sau transversală. Forma neobișnuită a uterului limitează spațiul disponibil pentru dezvoltarea și mișcarea normală a fătului, crescând riscul de complicații în timpul nașterii. Această situație necesită monitorizare atentă și poate determina necesitatea unei operații cezariene programate pentru a asigura siguranța mamei și a copilului.

Greutate mică la naștere: Copiii născuți din mame cu uter bicorn prezintă frecvent greutate scăzută la naștere din cauza spațiului limitat pentru dezvoltare în cavitatea uterină modificată. Restricția de creștere intrauterină poate apărea din cauza vascularizației suboptimale și a capacității reduse a uterului de a susține dezvoltarea normală a fătului, necesitând monitorizare ecografică regulată pentru evaluarea creșterii fetale.

Placenta praevia: În cazul uterului bicorn, riscul de apariție a placentei praevia este semnificativ crescut. Această complicație implică implantarea placentei în partea inferioară a uterului, aproape de sau acoperind colul uterin. Situația poate provoca sângerări importante în timpul sarcinii și necesită supraveghere medicală atentă, precum și naștere prin operație cezariană pentru a preveni hemoragiile severe.

Hipertensiune indusă de sarcină: Femeile cu uter bicorn prezintă un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială în timpul sarcinii. Această complicație poate evolua spre preeclampsie, o afecțiune severă caracterizată prin tensiune arterială crescută și prezența proteinelor în urină. Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale și a analizelor de laborator este esențială pentru detectarea și tratamentul precoce al acestei complicații.

Managementul sarcinii cu risc crescut: Sarcinile la femeile cu uter bicorn necesită o abordare specializată și monitorizare intensivă. Consultațiile prenatale trebuie efectuate mai frecvent, cu evaluări ecografice regulate pentru urmărirea creșterii fetale și a poziției fătului. Planul de naștere trebuie stabilit în avans, luând în considerare potențialele complicații și necesitatea unei intervenții chirurgicale programate.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea corectă a uterului bicorn necesită o combinație de tehnici imagistice și examinări clinice pentru evaluarea precisă a anatomiei uterine și stabilirea celui mai adecvat plan de tratament.

Examinare pelviană: Examinarea ginecologică poate evidenția modificări ale poziției și formei uterului, oferind primele indicii despre prezența unei malformații uterine. Medicul evaluează dimensiunea, forma și mobilitatea uterului prin palpare bimanuală, putând detecta asimetrii sau particularități anatomice sugestive pentru un uter bicorn.

Ecografie: Ecografia transvaginală și abdominală reprezintă metode esențiale pentru vizualizarea detaliată a anatomiei uterine. Această tehnică neinvazivă permite evaluarea formei uterului, măsurarea grosimii pereților uterini și identificarea gradului de separare a cavităților. Ecografia tridimensională oferă imagini detaliate ale structurii uterine și poate confirma diagnosticul de uter bicorn.

Rezonanță magnetică nucleară: Rezonanța magnetică nucleară oferă imagini detaliate ale anatomiei pelvine, permițând diferențierea precisă între diferitele tipuri de malformații uterine. Această metodă este deosebit de utilă pentru evaluarea detaliată a țesuturilor moi și poate evidenția relația dintre uter și organele adiacente, fiind esențială pentru planificarea unui eventual tratament chirurgical.

Histerosalpingografie: Această procedură implică injectarea unui mediu de contrast radioopac în cavitatea uterină, urmată de realizarea de radiografii. Metoda permite vizualizarea detaliată a conturului interior al uterului și a trompelor uterine, evidențiind forma și gradul de separare al cavităților uterine, fiind utilă în special pentru evaluarea fertilității.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a uterului bicorn variază în funcție de severitatea malformației și prezența simptomelor sau complicațiilor, necesitând o evaluare individualizată pentru fiecare pacientă.

Management non-chirurgical

Multe femei cu uter bicorn nu necesită intervenție chirurgicală, mai ales dacă malformația este asimptomatică sau prezintă simptome ușoare. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor specifice, precum administrarea de medicamente pentru durerea menstruală sau sângerările abundente. Consilierea privind potențialele complicații și planificarea familială este esențială pentru aceste paciente.

Monitorizarea sarcinii

Supravegherea atentă a evoluției sarcinii la femeile cu uter bicorn este crucială pentru prevenirea și gestionarea potențialelor complicații. Programul de monitorizare include consultații prenatale frecvente, ecografii regulate pentru evaluarea creșterii fetale și a poziției fătului, precum și teste suplimentare pentru detectarea precoce a complicațiilor precum preeclampsia sau restricția de creștere intrauterină.

Metroplastia Strassman

Prezentarea procedurii: Metroplastia Strassman reprezintă o intervenție chirurgicală complexă care vizează unificarea cavităților uterine separate în cazul uterului bicorn. Procedura implică incizia longitudinală a fundului uterin, urmată de îndepărtarea țesutului care separă cele două cavități și reconstrucția unui singur spațiu uterin funcțional. Operația se realizează prin abord abdominal sau, în cazuri selectate, prin tehnici laparoscopice minim invazive, sub anestezie generală.

Rate de succes: Rezultatele metroplastiei Strassman sunt în general favorabile, cu rate de succes care ating 85-90% în cazurile atent selectate. Studiile clinice demonstrează o îmbunătățire semnificativă a ratelor de sarcină dusă la termen după intervenție, cu o scădere marcantă a frecvenței avorturilor spontane. Succesul procedurii depinde în mare măsură de severitatea malformației inițiale și de experiența echipei chirurgicale.

Perioada de recuperare: Recuperarea după metroplastia Strassman necesită o perioadă de spitalizare de 3-5 zile, urmată de o convalescență de aproximativ 4-6 săptămâni. În primele zile post-operator, pacienta primește medicație pentru controlul durerii și antibiotice pentru prevenirea infecțiilor. Revenirea la activitățile normale se face gradual, cu evitarea efortului fizic intens în prima lună după operație.

Îngrijirea postoperatorie: Monitorizarea atentă în perioada postoperatorie este esențială pentru prevenirea complicațiilor și asigurarea vindecării optime. Pacientele trebuie să respecte un program regulat de controale medicale pentru evaluarea procesului de vindecare și să evite activitatea sexuală timp de minimum 8 săptămâni după intervenție. Concepția este recomandată doar după 6 luni de la operație, pentru a permite cicatrizarea completă a uterului.