Meniu

Sangerari anale: cauze, simptome, tratament si prevenire

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Crina Pop pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Sângerările anale reprezintă un simptom comun al multor afecțiuni, inclusiv hemoroizi, fisuri anale, boli inflamatorii intestinale și cancer colorectal. Acestea pot apărea sub formă de sânge pe hârtia igienică, în scaun sau în vasul de toaletă.

Este esențial să se consulte un medic pentru a determina cauza exactă a sângerărilor anale, deoarece unele afecțiuni pot necesita tratament urgent.

Înțelegerea sângerărilor anale

Sângerările anale se referă la pierderea de sânge prin anus, de obicei din cauza unor afecțiuni ale tractului gastrointestinal inferior, cum ar fi colonul, rectul sau anusul. Acestea pot varia de la sângerări ușoare, vizibile doar pe hârtia igienică, până la sângerări mai severe, care pot colora apa din vasul de toaletă în roșu. Sângerările anale pot fi cauzate de diverse afecțiuni, inclusiv hemoroizi, fisuri anale, boli inflamatorii intestinale și cancer colorectal.

Aspectul sângerărilor anale

Sânge în scaun:  Sângele în scaun poate apărea sub formă de dungi roșii strălucitoare pe suprafața scaunului sau sub formă de cheaguri de sânge. De asemenea, scaunul poate fi amestecat cu sânge și mucus. Culoarea sângelui poate oferi indicii despre locul de proveniență al sângerării. Sângele roșu strălucitor indică de obicei o sângerare din partea inferioară a colonului, rectului sau anusului. Sângele de culoare roșu închis sau maroniu poate indica o sângerare din partea superioară a colonului sau a intestinului subțire. În unele cazuri, scaunul poate fi de culoare neagră și tarată, indicând o sângerare din stomac sau din partea superioară a tractului gastrointestinal.

Sânge pe hârtia igienică: Sângele pe hârtia igienică este adesea primul semn de sângerare anală pe care îl observă pacienții. Acesta poate apărea sub formă de pete roșii strălucitoare după ștergere. Sângerările ușoare, cauzate de hemoroizi sau fisuri anale, sunt cele mai frecvente cauze ale sângelui pe hârtia igienică. Totuși, este important să consultați un medic pentru a exclude alte cauze mai grave.

Sânge în vasul de toaletă: Sângele în vasul de toaletă poate fi un semn alarmant și indică adesea o sângerare mai semnificativă. Apa din vasul de toaletă poate deveni roșie sau roz, în funcție de cantitatea de sânge prezentă. Acest tip de sângerare poate proveni de la hemoroizi, fisuri anale sau alte afecțiuni ale tractului gastrointestinal inferior. În unele cazuri, sângerările mai severe pot indica probleme mai grave, cum ar fi diverticulita sau cancerul colorectal. Este esențial să consultați un medic pentru a determina cauza exactă și pentru a primi tratamentul adecvat. Ignorarea acestui simptom poate duce la complicații serioase, inclusiv anemie sau alte probleme de sănătate.

Culoarea sângelui și semnificația acestuia

Sânge roșu strălucitor: Sângele roșu strălucitor în scaun indică de obicei o sângerare din partea inferioară a colonului, rectului sau anusului. Acesta este adesea asociat cu hemoroizi sau fisuri anale, care sunt cauze comune și, de obicei, mai puțin grave. Totuși, sângele roșu strălucitor poate apărea și în cazul unor afecțiuni mai serioase, cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn.

Sânge roșu închis sau maroniu: Sângele de culoare roșu închis sau maroniu în scaun poate indica o sângerare din partea superioară a colonului sau a intestinului subțire. Acest tip de sângerare poate fi cauzat de diverticulită, polipi colonici sau alte afecțiuni inflamatorii ale intestinului. Sângele roșu închis poate fi, de asemenea, un semn al unei sângerări mai vechi care a avut timp să se oxideze.

Scaun negru (melena): Scaunul negru, cunoscut sub numele de melena, indică de obicei o sângerare din partea superioară a tractului gastrointestinal, cum ar fi stomacul sau duodenul. Acest tip de sângerare poate fi cauzat de ulcere gastrice sau duodenale, care sunt adesea asociate cu dureri abdominale și disconfort. Melena este un semn serios și necesită evaluare medicală imediată pentru a determina cauza exactă și pentru a preveni complicațiile grave.

Cauze comune ale sângerărilor anale

Sângerările anale pot fi cauzate de diverse afecțiuni, dintre care cele mai frecvente sunt hemoroizii și fisurile anale. Este important să înțelegem aceste cauze pentru a putea lua măsurile adecvate de tratament.

Hemoroizi

Hemoroizi interni: Hemoroizii interni sunt vene umflate situate în interiorul rectului. Aceștia nu sunt vizibili și, de obicei, nu provoacă durere, dar pot sângera atunci când sunt iritați. Sângerarea apare de obicei sub formă de sânge roșu strălucitor pe hârtia igienică sau în scaun. Hemoroizii interni pot prolapsa, adică pot ieși în afara anusului, și pot deveni dureroși dacă nu sunt tratați. Tratamentul poate include modificări ale stilului de viață, cum ar fi creșterea consumului de fibre și lichide, precum și utilizarea de creme sau supozitoare pentru ameliorarea simptomelor.

Hemoroizi externi: Hemoroizii externi sunt vene umflate situate sub pielea din jurul anusului. Aceștia pot provoca durere, mâncărime și sângerare, mai ales în timpul sau după defecație. Sângerarea apare de obicei sub formă de pete roșii strălucitoare pe hârtia igienică. Hemoroizii externi pot fi tratați cu creme topice, băi de șezut și analgezice pentru a reduce durerea și inflamația. În cazurile severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea hemoroizilor.

Hemoroizi trombozați: Hemoroizii trombozați apar atunci când un cheag de sânge se formează în interiorul unui hemoroid extern, provocând durere intensă și umflături. Aceștia pot sângera și pot deveni foarte sensibili la atingere. Tratamentul pentru hemoroizii trombozați poate include băi de șezut, analgezice și, în unele cazuri, drenaj chirurgical pentru a elimina cheagul de sânge. Este important să consultați un medic pentru a primi tratamentul adecvat și pentru a preveni complicațiile.

Fisuri anale

Fisurile anale sunt rupturi mici în mucoasa care căptușește canalul anal. Acestea sunt adesea cauzate de trecerea scaunelor dure sau de constipație. Fisurile anale pot provoca durere intensă în timpul și după defecație, precum și sângerare roșie strălucitoare. Durerea poate fi atât de severă încât pacienții evită să meargă la toaletă, ceea ce poate agrava constipația și fisura. Tratamentul fisurilor anale include, de obicei, măsuri pentru a înmuia scaunele, cum ar fi creșterea consumului de fibre și lichide, utilizarea de laxative și băi de șezut. În cazurile severe, pot fi necesare creme topice cu anestezice sau nitroglicerină pentru a relaxa mușchii anali și a permite vindecarea fisurii. În unele cazuri, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a repara fisura.

Boala diverticulară

Diverticuloza: Aceasta este o afecțiune în care mici pungi, numite diverticuli, se formează în peretele colonului. Aceste pungi sunt de obicei inofensive și nu provoacă simptome. Cu toate acestea, în unele cazuri, pot apărea complicații, cum ar fi inflamația sau sângerarea. Diverticuloza este frecvent întâlnită la persoanele în vârstă și este adesea descoperită întâmplător în timpul unor investigații pentru alte afecțiuni. Tratamentul pentru diverticuloză include, de obicei, modificări ale dietei pentru a crește aportul de fibre și pentru a preveni constipația, care poate agrava afecțiunea.

Diverticulita: Diverticulita apare atunci când unul sau mai mulți diverticuli se inflamează sau se infectează. Aceasta poate provoca dureri abdominale severe, febră și sângerări rectale. În cazurile grave, diverticulita poate duce la complicații, cum ar fi abcese, perforații ale colonului sau obstrucții intestinale. Tratamentul pentru diverticulită poate include antibiotice pentru a combate infecția, repaus intestinal și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a îndepărta porțiunile afectate ale colonului. Este important să consultați un medic pentru a primi tratamentul adecvat și pentru a preveni complicațiile.

Boala inflamatorie intestinală

Colita ulcerativă: Aceasta este o afecțiune cronică care provoacă inflamația și ulcerația mucoasei colonului și rectului. Simptomele includ diaree sângeroasă, dureri abdominale și pierdere în greutate. Colita ulcerativă poate varia de la forme ușoare la forme severe și poate avea perioade de remisiune și recidivă. Tratamentul pentru colita ulcerativă include medicamente antiinflamatoare, imunosupresoare și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea colonului afectat. Este esențial să se consulte un medic pentru a primi un plan de tratament personalizat și pentru a gestiona simptomele pe termen lung.

Boala Crohn: Aceasta este o afecțiune cronică care poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal, de la gură până la anus, dar cel mai frecvent afectează intestinul subțire și colonul. Simptomele includ dureri abdominale, diaree cronică, sângerări rectale și pierdere în greutate. Boala Crohn poate provoca, de asemenea, complicații, cum ar fi fistule și abcese. Tratamentul pentru boala Crohn include medicamente antiinflamatoare, imunosupresoare și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea porțiunilor afectate ale tractului gastrointestinal. Este important să consultați un medic pentru a primi un plan de tratament adecvat și pentru a gestiona simptomele pe termen lung.

Cancer colorectal: Acesta este o afecțiune gravă care implică creșterea necontrolată a celulelor în colon sau rect. Cancerul colorectal poate provoca sângerări anale, scaune de culoare închisă sau cu sânge, pierdere în greutate inexplicabilă și modificări ale obiceiurilor intestinale, cum ar fi constipația sau diareea. Diagnosticul precoce este esențial pentru succesul tratamentului, care poate include intervenții chirurgicale, chimioterapie și radioterapie. Screening-ul regulat, cum ar fi colonoscopia, este recomandat pentru a detecta cancerul colorectal în stadii incipiente, mai ales la persoanele cu antecedente familiale de cancer sau la cele care au peste 50 de ani. Este important să se consulte un medic dacă sunt observate simptome suspecte pentru a primi un diagnostic și un tratament adecvat.

Polipi: Polipii sunt excrescențe anormale care se formează pe mucoasa colonului sau rectului. Deși majoritatea polipilor sunt benigni, unii pot deveni cancerigeni în timp. Polipii pot provoca sângerări anale, scaune cu sânge sau modificări ale obiceiurilor intestinale. Diagnosticul polipilor se face de obicei prin colonoscopie, unde medicul poate îndepărta polipii pentru a preveni transformarea lor în cancer. Tratamentul constă în îndepărtarea polipilor și monitorizarea periodică pentru a detecta eventualele recidive. Este important să urmați recomandările medicului pentru screening-ul regulat, mai ales dacă aveți factori de risc pentru cancerul colorectal.

Proctită: Aceasta este inflamația mucoasei rectului și poate fi cauzată de infecții, boli inflamatorii intestinale, radiații sau boli cu transmitere sexuală. Simptomele includ dureri rectale, sângerări anale, secreții mucoase și senzația de nevoie urgentă de a defeca. Tratamentul proctitei depinde de cauza subiacentă și poate include antibiotice pentru infecții, medicamente antiinflamatoare pentru boli inflamatorii intestinale și evitarea factorilor iritanți. În cazurile severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Este esențial să consultați un medic pentru a determina cauza exactă și pentru a primi tratamentul adecvat.

Cauze mai puțin frecvente ale sângerărilor anale

Cancer anal: Acesta este o formă rară de cancer care afectează țesuturile din jurul anusului. Simptomele pot include sângerări anale, dureri, mâncărimi și secreții anormale. Factorii de risc includ infecția cu virusul papiloma uman (HPV), fumatul și un sistem imunitar slăbit. Diagnosticul se face prin examinare fizică, biopsie și imagistică. Tratamentul poate include intervenții chirurgicale, radioterapie și chimioterapie. Este important să se consulte un medic dacă sunt observate simptome suspecte pentru a primi un diagnostic și un tratament adecvat.

Ulcer rectal: Ulcerele rectale sunt leziuni deschise care se formează pe mucoasa rectului. Acestea pot fi cauzate de constipație cronică, traume sau inflamații. Simptomele includ dureri rectale, sângerări și secreții mucoase. Diagnosticul se face prin examinare fizică și endoscopie. Tratamentul poate include modificări ale dietei, medicamente pentru a reduce inflamația și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale.

Infecții cu transmitere sexuală: Infecțiile cu transmitere sexuală, cum ar fi gonoreea, chlamydia și sifilisul, pot provoca inflamații și sângerări în mucoasa anală sau rectală. Alte infecții, cum ar fi herpesul genital, pot cauza ulcerații care sângerează. Simptomele pot include dureri, mâncărimi, secreții anormale și sângerări anale. Diagnosticul se face prin teste de laborator și examinare fizică. Tratamentul depinde de tipul de infecție și poate include antibiotice sau antivirale. Este important să consulte un medic pentru a primi un diagnostic corect și tratamentul adecvat, precum și pentru a preveni transmiterea infecției către alți parteneri.

Radioterapie: Radioterapia utilizată pentru tratarea cancerului în zona pelviană poate provoca inflamații și leziuni ale mucoasei rectale, cunoscute sub numele de proctită de radiații. Aceasta poate duce la sângerări anale, dureri și disconfort. Simptomele pot apărea la câteva săptămâni sau luni după începerea tratamentului și pot persista mult timp după finalizarea acestuia. Tratamentul pentru proctita radiațională poate include medicamente antiinflamatoare, sucralfat pentru a proteja mucoasa și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale. Este esențial să se discute cu medicul despre orice simptome resimțite în timpul sau după radioterapie pentru a primi tratamentul adecvat.

Sindromul ulcerului rectal solitar: Acesta este o afecțiune rară caracterizată prin prezența unui ulcer solitar în rect. Cauzele exacte nu sunt pe deplin înțelese, dar se crede că sunt legate de constipație cronică și de traume repetate ale mucoasei rectale. Simptomele includ dureri rectale, sângerări și secreții mucoase. Diagnosticul se face prin endoscopie și biopsie. Tratamentul poate include modificări ale dietei pentru a preveni constipația, medicamente pentru a reduce inflamația și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale.

Colita ischemică: Colita ischemică apare atunci când fluxul de sânge către colon este redus, provocând inflamații și leziuni ale mucoasei. Aceasta poate fi cauzată de ateroscleroză, tromboze sau alte afecțiuni care afectează circulația sângelui. Simptomele includ dureri abdominale, sângerări rectale și diaree. Diagnosticul se face prin examinare fizică, teste de sânge și imagistică. Tratamentul poate include administrarea de lichide intravenoase, antibiotice și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale pentru a îndepărta porțiunile afectate ale colonului. Este esențial să consultați un medic pentru a primi un diagnostic corect și tratamentul adecvat.

Angiodisplazia: Aceasta este o malformație vasculară care poate apărea în colon și poate provoca sângerări anale. Angiodisplazia este mai frecventă la persoanele în vârstă și poate fi asociată cu alte afecțiuni vasculare. Simptomele includ sângerări rectale intermitente și anemie. Diagnosticul se face prin colonoscopie și angiografie. Tratamentul poate include coagularea endoscopică a vaselor afectate, administrarea de medicamente pentru a reduce sângerările și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale.

Simptome asociate cu sângerările anale

Sângerările anale pot fi însoțite de diverse simptome care pot oferi indicii despre cauza subiacentă. Aceste simptome includ durerea în timpul defecației, mâncărimi sau disconfort anal și modificări ale obiceiurilor intestinale.

Durere în timpul defecației

Durerea în timpul defecației este un simptom comun asociat cu sângerările anale și poate indica prezența hemoroizilor, fisurilor anale sau altor afecțiuni. Durerea poate varia de la ușoară la severă și poate fi însoțită de senzația de arsură sau disconfort. Hemoroizii interni pot provoca durere atunci când prolapsează, iar hemoroizii externi pot fi dureroși dacă devin trombozați. Fisurile anale provoacă adesea durere intensă și sângerare roșie strălucitoare în timpul și după defecație.

Mâncărimi sau disconfort anal

Mâncărimile sau disconfortul anal pot fi cauzate de hemoroizi, fisuri anale, infecții sau alte afecțiuni ale zonei anale. Hemoroizii externi pot provoca mâncărimi și iritații din cauza inflamației și umflăturilor, iar fisurile anale pot provoca disconfort și senzația de arsură. Infecțiile fungice sau bacteriene pot provoca, de asemenea, mâncărimi și secreții anormale. Tratamentul pentru mâncărimi sau disconfort anal poate include creme topice, băi de șezut și menținerea unei igiene adecvate.

Modificări ale obiceiurilor intestinale

Diaree: Aceasta poate fi un simptom al multor afecțiuni care provoacă sângerări anale, inclusiv boli inflamatorii intestinale, infecții și colită ischemică. Diareea cronică poate irita mucoasa rectală și poate provoca sângerări. În plus, aceasta poate fi însoțită de dureri abdominale, crampe și deshidratare. Tratamentul diareei depinde de cauza subiacentă și poate include administrarea de lichide pentru a preveni deshidratarea, medicamente pentru a reduce inflamația și antibiotice pentru infecții.

Constipație: Aceasta este o cauză comună a sângerărilor anale și poate duce la formarea de hemoroizi și fisuri anale. Scaunele dure și uscate pot provoca leziuni ale mucoasei rectale și pot duce la sângerări. Constipația poate fi cauzată de o dietă săracă în fibre, deshidratare, lipsa activității fizice sau anumite medicamente. Tratamentul constipației include creșterea consumului de fibre și lichide, exerciții fizice regulate și, în unele cazuri, utilizarea de laxative.

Durere abdominală sau crampe: Acestea pot fi simptome asociate cu sângerările anale și pot indica prezența unor afecțiuni precum bolile inflamatorii intestinale, diverticulita sau colita ischemică. Durerea poate varia de la ușoară la severă și poate fi localizată în diferite zone ale abdomenului. În cazul bolilor inflamatorii intestinale, durerea este adesea însoțită de diaree sângeroasă și pierdere în greutate. Diverticulita poate provoca dureri abdominale intense, de obicei în partea stângă inferioară a abdomenului, și poate fi însoțită de febră și sângerări rectale. Colita ischemică provoacă dureri abdominale bruște și severe, asociate cu sângerări rectale.

Oboseală sau slăbiciune (anemie)

Oboseala sau slăbiciunea pot fi simptome ale anemiei, care poate rezulta din sângerările anale cronice sau severe. Anemia apare atunci când organismul nu are suficiente celule roșii pentru a transporta oxigenul către țesuturi, ceea ce poate duce la senzația de oboseală, slăbiciune, amețeli și dificultăți de respirație. Sângerările anale pot provoca pierderi semnificative de sânge, ducând la anemie. Este important să se consulte un medic dacă sunt resimțite aceste simptome pentru a primi un diagnostic corect și tratamentul adecvat, care poate include suplimente de fier, modificări ale dietei și, în cazurile severe, transfuzii de sânge.

Când să solicitați asistență medicală

Sângerări anale persistente sau recurente: Sângerările anale care persistă sau reapar frecvent pot indica prezența unei afecțiuni subiacente care necesită tratament. Hemoroizii, fisurile anale, bolile inflamatorii intestinale și cancerul colorectal sunt doar câteva dintre afecțiunile care pot provoca sângerări anale persistente. Este esențial să se consulte un medic pentru a determina cauza exactă și pentru a primi tratamentul adecvat. Ignorarea sângerărilor anale poate duce la complicații grave, inclusiv anemie și alte probleme de sănătate.

Sângerări abundente sau cheaguri: Sângerările anale abundente sau prezența cheagurilor de sânge în scaun sunt semne alarmante care necesită atenție medicală imediată. Aceste simptome pot indica o sângerare activă și semnificativă în tractul gastrointestinal inferior, care poate duce la pierderi mari de sânge și anemie. Cauzele pot include hemoroizi severi, diverticulită, colită ischemică sau cancer colorectal.

Durere abdominală severă: Durerea abdominală severă, însoțită de sângerări anale, poate indica prezența unei afecțiuni grave, cum ar fi diverticulita, colita ischemică sau bolile inflamatorii intestinale. Durerea intensă poate fi un semn al unei inflamații severe, infecții sau obstrucții intestinale.

Semne de anemie (oboseală, dificultăți de respirație): Anemia poate apărea ca urmare a sângerărilor anale cronice sau severe, ducând la simptome precum oboseală extremă, slăbiciune și dificultăți de respirație. Anemia apare atunci când organismul nu are suficiente celule roșii pentru a transporta oxigenul către țesuturi, ceea ce poate provoca senzația de amețeală, paliditate și bătăi rapide ale inimii. Sângerările anale pot duce la pierderi semnificative de sânge, agravând anemia. Este esențial să se consulte un medic dacă sunt simțite aceste simptome pentru a primi un diagnostic corect și tratamentul adecvat, care poate include suplimente de fier, modificări ale dietei și, în cazurile severe, transfuzii de sânge.

Pierderea inexplicabilă în greutate: Pierderea inexplicabilă în greutate poate fi un semn al unei afecțiuni grave, cum ar fi cancerul colorectal sau bolile inflamatorii intestinale. Dacă se observă o scădere semnificativă în greutate fără a face modificări în dietă sau nivelul de activitate fizică, este important să se consulte un medic. Alte simptome care pot însoți pierderea în greutate includ sângerările anale, durerea abdominală și modificările obiceiurilor intestinale. Diagnosticul precoce este esențial pentru a identifica cauza pierderii în greutate și pentru a primi tratamentul adecvat. Medicul poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi colonoscopia sau teste de sânge, pentru a determina cauza subiacentă.

Modificări ale obiceiurilor intestinale care durează mai mult de câteva zile: Modificările persistente ale obiceiurilor intestinale, cum ar fi constipația, diareea sau alternanța între cele două, pot indica prezența unei afecțiuni subiacente care necesită atenție medicală. Aceste modificări pot fi cauzate de boli inflamatorii intestinale, diverticulită, sindromul colonului iritabil sau cancer colorectal. Este important să se consulte un medic dacă sunt observate astfel de modificări pentru a primi un diagnostic corect și tratamentul adecvat. Ignorarea acestor simptome poate duce la complicații grave și poate afecta calitatea vieții.

Diagnosticul sângerărilor anale

Istoricul medical și examinarea fizică: Istoricul medical detaliat și examinarea fizică sunt primii pași în evaluarea sângerărilor anale. Medicul va întreba despre simptome, durata și severitatea sângerărilor, precum și despre orice alte simptome asociate, cum ar fi durerea abdominală, pierderea în greutate sau modificările obiceiurilor intestinale. Examinarea fizică poate include inspectarea zonei anale pentru a identifica posibli hemoroizi, fisuri anale sau alte anomalii. Istoricul medical poate oferi indicii importante despre cauzele posibile ale sângerărilor și poate ghida investigațiile ulterioare.

Examenul rectal digital: Examenul rectal digital este o procedură simplă și rapidă în care medicul introduce un deget acoperit cu mănușă și lubrifiant în rect pentru a palpa eventualele anomalii. Aceasta poate ajuta la identificarea hemoroizilor interni, a tumorilor sau a altor leziuni. Examenul rectal digital poate fi inconfortabil, dar este esențial pentru a evalua starea rectului și pentru a detecta eventualele probleme. În funcție de rezultatele examenului, medicul poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi colonoscopia sau sigmoidoscopia, pentru a obține o imagine mai detaliată a tractului gastrointestinal inferior.

Anuscopie și proctoscopie: Anuscopia și proctoscopia sunt proceduri endoscopice utilizate pentru a examina canalul anal și rectul inferior. Anuscopia implică utilizarea unui instrument mic, numit anuscop, care este introdus în anus pentru a vizualiza interiorul canalului anal. Proctoscopia folosește un instrument similar, numit proctoscop, pentru a examina rectul inferior. Aceste proceduri sunt utile pentru a detecta hemoroizi, fisuri anale, polipi și alte anomalii. Anuscopia și proctoscopia sunt de obicei efectuate în cabinetul medicului și nu necesită sedare. Acestea sunt proceduri rapide și relativ neinvazive, care oferă informații valoroase pentru diagnosticarea cauzelor sângerărilor anale.

Sigmoidoscopie: Aceasta este o procedură endoscopică utilizată pentru a examina partea inferioară a colonului, cunoscută sub numele de colon sigmoid. Medicul introduce un tub flexibil, numit sigmoidoscop, prin anus și îl ghidează prin rect și colonul sigmoid. Sigmoidoscopia permite medicului să vizualizeze mucoasa colonului și să detecteze eventualele anomalii, cum ar fi polipi, inflamații sau tumori. Procedura poate fi utilizată pentru a diagnostica cauzele sângerărilor anale, durerilor abdominale și modificărilor obiceiurilor intestinale. Sigmoidoscopia este de obicei efectuată fără sedare și durează aproximativ 15-20 de minute. Este important să se urmeze instrucțiunile medicului pentru pregătirea procedurii.

Colonoscopie: Aceasta este o procedură endoscopică utilizată pentru a examina întregul colon și rect. Medicul introduce un tub lung și flexibil, numit colonoscop, prin anus și îl ghidează prin rect și colon. Colonoscopia permite medicului să vizualizeze mucoasa colonului și să detecteze eventualele anomalii, cum ar fi polipi, inflamații, ulcere sau tumori. Procedura este considerată standardul de aur pentru screening-ul cancerului colorectal și pentru diagnosticarea cauzelor sângerărilor anale. Colonoscopia necesită, de obicei, sedare pentru a asigura confortul pacientului și durează aproximativ 30-60 de minute. Este esențial să se urmeze instrucțiunile medicului pentru pregătirea procedurii, care include golirea colonului.

Teste imagistice (CT, RMN, angiografie): Testele imagistice, cum ar fi tomografia computerizată (CT), rezonanța magnetică nucleară (RMN) și angiografia, sunt utilizate pentru a obține imagini detaliate ale tractului gastrointestinal și ale vaselor de sânge. Tomografia computerizată poate detecta inflamații, tumori și alte anomalii în colon și rect. Rezonanța magnetică nucleară oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi și poate fi utilizată pentru a evalua extinderea bolilor inflamatorii intestinale sau a cancerului. Angiografia implică injectarea unui agent de contrast în vasele de sânge pentru a vizualiza fluxul sanguin și pentru a detecta eventualele sângerări active. Aceste teste sunt esențiale pentru diagnosticarea cauzelor complexe ale sângerărilor anale și pentru planificarea tratamentului adecvat.

Teste de scaun (testul pentru hemoragii oculte în materii fecale): Testele de scaun sunt utilizate pentru a detecta prezența hemoragiilor oculte în scaun, care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Testul respectiv este un instrument de screening important pentru detectarea precoce a cancerului colorectal și a altor afecțiuni care pot provoca sângerări anale. Pacientul colectează mostre de scaun pe parcursul a câteva zile și le trimite la laborator pentru analiză. Dacă testul este pozitiv, medicul poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi colonoscopia, pentru a identifica sursa sângerării. Este important să se urmeze instrucțiunile medicului pentru colectarea corectă a mostrelor de scaun și pentru interpretarea rezultatelor testului.

Opțiuni de tratament pentru sângerările anale

Tratamentul sângerărilor anale depinde de cauza subiacentă și poate include modificări ale stilului de viață, proceduri minim invazive și intervenții chirurgicale.

Tratarea cauzelor subiacente – hemoroizilor

Modificări ale stilului de viață și remedii la domiciliu: Modificările stilului de viață și remediile la domiciliu pot ajuta la ameliorarea simptomelor hemoroizilor și la prevenirea recurenței acestora. Creșterea consumului de fibre și lichide poate ajuta la înmuierea scaunelor și la reducerea constipației, care este o cauză comună a hemoroizilor. Exercițiile fizice regulate pot îmbunătăți circulația și pot reduce presiunea asupra venelor rectale. Băile de șezut cu apă caldă pot ameliora durerea și inflamația. Utilizarea de creme și unguente topice, care conțin anestezice locale sau corticosteroizi, poate reduce mâncărimile și disconfortul. Este important să se mențină o igienă adecvată a zonei anale pentru a preveni iritațiile și infecțiile.

Proceduri minim invazive: Acestea sunt opțiuni eficiente pentru tratarea hemoroizilor care nu răspund la tratamentele conservatoare. Ligatura cu benzi elastice este o procedură comună în care o bandă elastică este plasată la baza hemoroidului pentru a întrerupe fluxul de sânge, determinând hemoroidul să se micșoreze și să cadă. Coagularea cu infraroșu utilizează căldura pentru a coagula vasele de sânge și a reduce dimensiunea hemoroizilor. Scleroterapia implică injectarea unei soluții sclerozante în hemoroid pentru a provoca cicatrizarea și micșorarea acestuia. Aceste proceduri sunt de obicei efectuate în ambulatoriu și au un timp de recuperare scurt.

Intervenții chirurgicale: Acestea sunt necesare în cazurile severe de hemoroizi care nu răspund la alte tratamente. Hemoroidectomia este o procedură chirurgicală în care hemoroizii sunt îndepărtați complet. Aceasta poate fi efectuată prin excizie tradițională sau prin utilizarea unui stapler pentru a tăia și a sigila țesutul hemoroidal. Hemoroidectomia este eficientă, dar poate necesita un timp de recuperare mai lung și poate provoca durere postoperatorie. O altă opțiune chirurgicală este dearterializarea transanală hemoroidală, care implică ligaturarea arterelor hemoroidale pentru a reduce fluxul de sânge către hemoroizi. Este important să se discute cu medicul despre opțiunile chirurgicale și să se aleagă cea mai potrivită pentru fiecare pacient în parte.

Tratarea altor cauze subiacente

Tratamentul fisurilor anale: Tratamentul fisurilor anale include măsuri pentru a înmuia scaunele și a reduce constipația, cum ar fi creșterea consumului de fibre și lichide și utilizarea de laxative. Băile de șezut cu apă caldă pot ajuta la ameliorarea durerii și la relaxarea mușchilor anali. Cremele topice care conțin anestezice locale sau nitroglicerină pot reduce durerea și pot relaxa sfincterul anal, permițând vindecarea fisurii. În cazurile severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a repara fisura și a preveni recurența acesteia.

Managementul bolilor inflamatorii intestinale: Managementul bolilor inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulcerativă și boala Crohn, implică utilizarea de medicamente pentru a reduce inflamația și a controla simptomele. Acestea pot include antiinflamatoare și imunosupresoare. În plus, modificările dietetice și stilul de viață pot ajuta la gestionarea simptomelor și la prevenirea recidivelor. În cazurile severe, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a îndepărta porțiunile afectate ale intestinului.

Tratamentul cancerului colorectal: Tratamentul cancerului colorectal depinde de stadiul și localizarea tumorii și poate include intervenții chirurgicale, chimioterapie și radioterapie. Intervenția chirurgicală este de obicei prima linie de tratament și implică îndepărtarea tumorii și a ganglionilor limfatici afectați. Chimioterapia și radioterapia pot fi utilizate înainte sau după intervenția chirurgicală pentru a reduce dimensiunea tumorii și a distruge celulele canceroase rămase. În unele cazuri, terapiile țintite și imunoterapia pot fi, de asemenea, opțiuni de tratament. Este important să se discute cu medicul despre opțiunile de tratament și să se urmeze un plan de tratament adecvat pentru a maximiza șansele de recuperare.

Intervenții endoscopice

Tehnici de hemostază endoscopică: Tehnicile de hemostază endoscopică sunt utilizate pentru a controla sângerările active în tractul gastrointestinal. Acestea pot include coagularea cu laser, electrocoagularea și injectarea de agenți sclerozanți. Coagularea cu laser și electrocoagularea utilizează căldura pentru a sigila vasele de sânge și a opri sângerarea. Injectarea de agenți sclerozanți provoacă cicatrizarea și închiderea vaselor de sânge. Aceste proceduri sunt de obicei efectuate în timpul unei endoscopii și sunt eficiente pentru a controla sângerările acute.

Embolizarea arterială: Embolizarea arterială este o procedură minim invazivă utilizată pentru a opri sângerările severe prin blocarea fluxului de sânge către zona afectată. Procedura implică introducerea unui cateter în artera afectată și injectarea de particule sau agenți embolizanți pentru a bloca vasul de sânge. Embolizarea arterială este adesea utilizată pentru a trata sângerările cauzate de tumori, malformații vasculare sau ulcere. Procedura este efectuată de obicei sub ghidaj imagistic și necesită o spitalizare scurtă. Este esențial să discutați cu medicul dumneavoastră despre riscurile și beneficiile embolizării arteriale și să urmați instrucțiunile post-procedură pentru a asigura o recuperare adecvată.

Intervenții chirurgicale pentru cazurile severe: În cazurile severe de sângerări anale care nu răspund la alte tratamente, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Intervențiile chirurgicale pot include hemoroidectomia pentru îndepărtarea hemoroizilor, rezecția intestinală pentru îndepărtarea porțiunilor afectate ale intestinului și colectomia pentru îndepărtarea întregului colon în cazurile de colită ulcerativă severă. Chirurgia poate fi, de asemenea, necesară pentru a trata complicațiile, cum ar fi abcesele, fistulele sau perforațiile intestinale.

Prevenirea sângerărilor anale

Menținerea unei diete bogate în fibre: Consumul unei diete bogate în fibre este esențial pentru prevenirea constipației și a sângerărilor anale. Fibrele ajută la înmuierea scaunelor și la facilitarea tranzitului intestinal, reducând astfel riscul de formare a hemoroizilor și a fisurilor anale. Sursele bune de fibre includ fructele, legumele, cerealele integrale, semințele și leguminoasele. Este recomandat să se consume cel puțin 25-30 de grame de fibre pe zi. Introducerea treptată a fibrelor în dietă poate ajuta la evitarea disconfortului abdominal și a balonării. În plus, suplimentele de fibre pot fi utilizate pentru a asigura un aport adecvat de fibre.

Hidratarea corespunzătoare: Menținerea unei hidratări corespunzătoare este crucială pentru prevenirea constipației și a sângerărilor anale. Consumul adecvat de apă ajută la înmuierea scaunelor și la facilitarea tranzitului intestinal. Este recomandat consumul a cel puțin 8 pahare de apă pe zi, dar necesarul poate varia în funcție de nivelul de activitate fizică, clima și alte condiții individuale. Evitarea băuturilor care pot deshidrata, cum ar fi alcoolul și cafeaua, poate contribui, de asemenea, la menținerea unei hidratări optime. Hidratarea corespunzătoare poate preveni formarea hemoroizilor și a fisurilor anale, reducând astfel riscul de sângerări anale.

Evitarea efortului excesiv în timpul defecației: Efortul excesiv în timpul defecației poate provoca sângerări anale prin formarea hemoroizilor și a fisurilor anale. Pentru a evita efortul excesiv, este important să se adopte o poziție corectă pe toaletă, cu genunchii ridicați ușor deasupra nivelului șoldurilor. Utilizarea unui scăunel pentru picioare poate ajuta la atingerea acestei poziții. De asemenea, este esențial să nu se amâne nevoia de a merge la toaletă și să se acorde suficient timp pentru defecație fără a vă grăbi. Consumul unei diete bogate în fibre și hidratarea corespunzătoare pot ajuta la prevenirea constipației și la reducerea efortului necesar pentru defecație.

Exerciții fizice regulate: Acestea pot contribui la menținerea sănătății digestive și la prevenirea sângerărilor anale. Activitatea fizică stimulează peristaltismul intestinal, facilitând tranzitul scaunelor și reducând riscul de constipație. Exercițiile aerobice, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, ciclismul și înotul, sunt deosebit de benefice pentru sănătatea digestivă. Este recomandat să se efectueze cel puțin 30 de minute de exerciții fizice moderate în majoritatea zilelor săptămânii. Exercițiile fizice regulate pot, de asemenea, să îmbunătățească circulația sângelui și să reducă presiunea asupra venelor rectale, prevenind astfel formarea hemoroizilor.

Igiena anală corespunzătoare: Menținerea unei igiene anale corespunzătoare este esențială pentru prevenirea iritațiilor și a infecțiilor care pot provoca sângerări anale. După defecație, este important să se curățe zona anală cu apă caldă și săpun blând, evitând utilizarea săpunurilor dure sau parfumate care pot irita pielea. Uscarea zonei anale prin tamponare ușoară cu un prosop moale este, de asemenea, importantă pentru a preveni iritațiile. Utilizarea hârtiei igienice umede sau a șervețelelor umede fără alcool poate fi o alternativă mai blândă la hârtia igienică uscată. Menținerea unei igiene anale corespunzătoare poate preveni formarea hemoroizilor și a fisurilor anale, reducând astfel riscul de sângerări anale.

Screening-ul pentru cancerul colorectal: Screening-ul pentru cancerul colorectal este esențial pentru detectarea precoce a cancerului și a polipilor precanceroși, care pot fi îndepărtați înainte de a deveni maligni. Metodele de screening includ testul pentru hemoragii oculte în scaun, sigmoidoscopia flexibilă și colonoscopia. Colonoscopia este considerată standardul de aur, deoarece permite examinarea întregului colon și îndepărtarea polipilor în timpul procedurii. Este recomandat ca persoanele cu risc mediu să înceapă screening-ul la vârsta de 50 de ani, iar cei cu risc crescut, cum ar fi cei cu antecedente familiale de cancer colorectal, să înceapă mai devreme. Screening-ul regulat poate reduce semnificativ mortalitatea prin cancer colorectal prin detectarea și tratarea precoce a afecțiunilor. Este important să se discute cu medicul despre opțiunile de screening și să se urmeze recomandările pentru a asigura o sănătate optimă a colonului.

Întrebări frecvente

Poate sângerarea anală să fie un semn de cancer?

Da, sângerarea anală poate fi un semn de cancer colorectal, de aceea este important să consultați un medic pentru a exclude această posibilitate.

Ce indică culoarea sângelui?

Culoarea sângelui poate indica locul de proveniență al sângerării: sângele roșu strălucitor provine de obicei din partea inferioară a colonului, rectului sau anusului, în timp ce sângele de culoare închisă poate proveni din partea superioară a tractului gastrointestinal.

Când ar trebui să mă îngrijorez în legătură cu sângerarea anală?

Ar trebui să vă îngrijorați dacă sângerarea anală este persistentă, abundentă sau însoțită de durere severă, o pierdere în greutate inexplicabilă sau modificări ale obiceiurilor intestinale.

Pot hemoroizii să provoace sângerări anale severe?

Da, hemoroizii pot provoca sângerări anale severe, mai ales dacă sunt trombozați sau prolapsați. Este important să consultați un medic pentru tratament adecvat.

Cum pot preveni recurența sângerărilor anale?

Pentru a preveni recurența sângerărilor anale, mențineți o dietă bogată în fibre, hidratați-vă corespunzător, evitați efortul excesiv în timpul defecației, faceți exerciții fizice regulate și mențineți o igienă anală adecvată.

Este sângerarea anală mai frecventă în anumite grupe de vârstă?

Sângerarea anală poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la persoanele în vârstă din cauza riscului crescut de hemoroizi, diverticuloză și cancer colorectal.

Poate stresul contribui la sângerarea anală?

Stresul nu este o cauză directă a sângerării anale, dar poate agrava afecțiuni existente, cum ar fi sindromul colonului iritabil, care poate duce la sângerări.

Cât timp durează până se rezolvă sângerarea anală?

Durata rezolvării sângerării anale depinde de cauza subiacentă. Hemoroizii și fisurile anale pot necesita câteva zile până la săptămâni pentru a se vindeca, în timp ce afecțiunile mai grave pot necesita tratament pe termen lung.

Există modificări dietetice care pot ajuta la sângerarea anală?

Da, o dietă bogată în fibre și hidratarea corespunzătoare pot ajuta la prevenirea constipației și a sângerărilor anale. Evitați alimentele procesate și consumați fructe, legume și cereale integrale.

Este normal să experimentați sângerări anale în timpul sarcinii?

Sângerările anale sunt frecvente în timpul sarcinii din cauza presiunii crescute asupra venelor rectale și a constipației. Consultați un medic pentru a exclude alte cauze și pentru a primi tratament adecvat.

Concluzie

Sângerările anale pot fi un simptom al multor afecțiuni, de la hemoroizi și fisuri anale la boli inflamatorii intestinale și cancer colorectal. Este esențial să consultați un medic pentru a determina cauza exactă și pentru a primi tratamentul adecvat. Adoptarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă bogată în fibre, hidratarea corespunzătoare și exercițiile fizice regulate, poate ajuta la prevenirea sângerărilor anale și la menținerea sănătății digestive. Screening-ul regulat pentru cancerul colorectal este, de asemenea, crucial pentru detectarea precoce și tratamentul eficient al afecțiunilor grave.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

HUNT, R. H. (1978). Rectal bleeding. Clinics in Gastroenterology, 7(3), 719-740.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0300508921007999

Dr. Crina Pop

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.