Ameteala: cauze, afectiuni medicale si factori externi

Tulburările la nivelul acestor sisteme pot duce la apariția amețelilor. Problemele de circulație, precum tensiunea arterială scăzută sau anemia, reprezintă alte cauze frecvente ale amețelilor. În majoritatea cazurilor, amețeala poate fi tratată eficient odată ce cauza este identificată corect.

Cauze la nivelul urechii interne

Urechea internă găzduiește sistemul vestibular, responsabil pentru echilibru și orientare spațială. Afecțiunile care perturbă funcționarea normală a acestui sistem complex pot duce la apariția amețelilor și a vertijului.

Vertijul pozițional paroxistic benign: Această afecțiune apare când micile cristale de calciu din urechea internă se deplasează în canalele semicirculare, provocând episoade bruște de amețeală la schimbarea poziției capului. Simptomele includ senzația intensă de rotire, dezechilibru și greață, care durează de obicei mai puțin de un minut și sunt declanșate de mișcări specifice ale capului.

Neuronita vestibulară: Această inflamație a nervului vestibular provoacă episoade severe de amețeală care pot dura zile întregi. Pacienții experimentează vertij intens, greață, vărsături și dificultăți în menținerea echilibrului. Deși cauza exactă nu este cunoscută, se presupune că ar fi de origine virală.

Labirintita: Această infecție a labirintului din urechea internă cauzează amețeli severe, vertij și probleme de auz. Simptomele includ dezechilibru pronunțat, greață, vărsături și posibila pierdere temporară a auzului. Afecțiunea poate fi cauzată de infecții virale sau bacteriene.

Boala Meniere: Această afecțiune cronică se caracterizează prin acumularea excesivă de lichid în urechea internă. Pacienții experimentează episoade recurente de vertij sever, fluctuații ale auzului, țiuit în urechi și senzație de presiune auriculară. Episoadele pot dura de la 20 de minute până la câteva ore.

Migrena vestibulară: Această formă specifică de migrenă provoacă episoade de amețeală și vertij care pot dura de la minute la zile. Simptomele pot include sau nu dureri de cap și sunt adesea însoțite de sensibilitate la lumină și zgomot. Atacurile pot fi declanșate de mișcări bruște ale capului sau de stimuli vizuali intensi.

Cauze circulatorii

Circulația sanguină adecvată este esențială pentru funcționarea normală a creierului și a sistemului vestibular. Perturbările în fluxul sanguin pot provoca diverse tipuri de amețeli și dezechilibru.

Tensiunea arterială scăzută: Hipotensiunea arterială poate cauza amețeli, în special la schimbarea bruscă a poziției corpului. Această problemă apare când creierul nu primește suficient sânge, ducând la senzații de leșin și instabilitate. Episoadele sunt de obicei scurte și se ameliorează când persoana stă jos sau se întinde.

Circulație deficitară: Fluxul sanguin inadecvat către creier poate provoca amețeli și dezorientare. Aceasta poate fi cauzată de îngustarea arterelor, probleme cardiace sau alte afecțiuni vasculare. Simptomele se agravează adesea la efort fizic sau în situații de stres.

Anemia: Nivelurile scăzute de hemoglobină reduc capacitatea sângelui de a transporta oxigen către creier. Persoanele anemice pot experimenta amețeli frecvente, oboseală și slăbiciune generală. Simptomele se ameliorează de obicei după corectarea deficitului de fier sau a cauzei subiacente a anemiei.

Probleme de ritm cardiac: Aritmiile cardiace pot perturba fluxul normal de sânge către creier, provocând episoade de amețeală. Acestea pot varia de la palpitații ușoare până la tulburări severe de ritm care necesită intervenție medicală imediată. Simptomele asociate includ palpitații, respirație dificilă și anxietate.

Insuficiența vertebro-bazilară: Această afecțiune apare când arterele care alimentează partea posterioară a creierului sunt îngustate sau blocate. Pacienții pot experimenta amețeli severe, probleme de vedere și dificultăți de coordonare. Simptomele sunt adesea agravate de mișcările capului sau de poziții specifice ale gâtului.

Afecțiuni medicale

Diverse afecțiuni medicale pot cauza amețeli prin perturbarea sistemelor responsabile de menținerea echilibrului. Aceste tulburări pot afecta sistemul nervos central, metabolismul sau pot implica modificări ale compoziției sângelui și necesită o evaluare medicală atentă pentru diagnostic și tratament adecvat.

Tulburări de anxietate: Anxietatea poate provoca amețeli prin hiperventilație și modificări ale fluxului sanguin cerebral. Persoanele afectate pot experimenta episoade de amețeală însoțite de palpitații, transpirații și senzație de sufocare. Aceste simptome sunt adesea parte a unui atac de panică și pot fi amplificate de stres sau situații care provoacă anxietate.

Scleroza multiplă: Această afecțiune neurologică afectează sistemul nervos central și poate cauza amețeli prin perturbarea transmiterii semnalelor nervoase. Pacienții pot prezenta episoade de dezechilibru și vertij, adesea însoțite de alte simptome neurologice precum vedere încețoșată, slăbiciune musculară sau dificultăți de coordonare.

Boala Parkinson: Această afecțiune neurodegenerativă poate provoca amețeli prin afectarea centrilor cerebrali responsabili de echilibru și postura corporală. Pacienții experimentează frecvent instabilitate posturală și probleme de echilibru, care se agravează pe măsura progresiei bolii. Amețelile pot fi accentuate de rigiditatea musculară și tremorul caracteristic bolii.

Intoxicația cu monoxid de carbon: Expunerea la monoxid de carbon poate cauza amețeli severe prin reducerea capacității sângelui de a transporta oxigen către creier. Simptomele includ confuzie, dureri de cap și greață. Această intoxicație reprezintă o urgență medicală și necesită tratament imediat pentru prevenirea complicațiilor grave.

Hipoglicemia: Scăderea nivelului de zahăr din sânge poate provoca amețeli bruște, însoțite de transpirații reci, tremurături și slăbiciune. Această condiție apare frecvent la persoanele cu diabet zaharat, dar poate afecta orice persoană în situații de post prelungit sau efort fizic intens. Consumul rapid de carbohidrați poate ameliora simptomele.

Factori externi

Mediul înconjurător și diverși factori externi pot influența semnificativ apariția amețelilor. Acești factori includ condițiile de mediu, stilul de viață și medicamentele, care pot perturba temporar sau prelungit echilibrul organismului.

Deshidratarea

Pierderea excesivă de lichide și electroliți din organism poate cauza amețeli prin reducerea volumului sanguin și perturbarea echilibrului electrolitic. Simptomele includ senzație de sete intensă, urină închisă la culoare și piele uscată. Rehidratarea adecvată și consumul echilibrat de electroliți sunt esențiale pentru prevenirea și tratarea acestei condiții.

Epuizarea termică

Expunerea prelungită la temperaturi ridicate poate duce la epuizare termică, manifestată prin amețeli, slăbiciune și transpirații abundente. Această condiție apare când organismul nu mai poate menține temperatura normală și necesită răcire imediată și hidratare pentru prevenirea complicațiilor mai grave.

Răul de mișcare

Această condiție apare când există un conflict între informațiile vizuale și cele primite de la sistemul vestibular. Simptomele includ amețeli, greață și dezorientare, fiind declanșate de călătoriile cu mașina, avionul sau ambarcațiunile. Medicamentele antiemetice și poziționarea corectă pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

Medicamente

Medicamente pentru tensiune arterială: Medicamentele antihipertensive pot cauza amețeli prin scăderea bruscă a tensiunii arteriale, în special la începutul tratamentului sau la modificarea dozelor. Acest efect este mai pronunțat la persoanele în vârstă sau la schimbarea bruscă a poziției corpului. Ajustarea dozelor și administrarea graduală pot reduce riscul acestor efecte secundare.

Antidepresive: Medicamentele antidepresive pot provoca amețeli prin modificarea echilibrului chimic la nivelul creierului și prin efectele lor asupra tensiunii arteriale. Aceste simptome sunt mai frecvente în primele săptămâni de tratament și tind să se amelioreze pe măsură ce organismul se adaptează la medicație. Monitorizarea atentă și ajustarea dozelor pot ajuta la minimizarea acestor efecte secundare.

Medicamente antiepileptice: Medicamentele utilizate în tratamentul epilepsiei pot provoca amețeli ca efect secundar prin influențarea activității sistemului nervos central. Aceste efecte sunt mai pronunțate la începutul tratamentului sau la modificarea dozelor. Medicamentele antiepileptice pot afecta echilibrul și coordonarea motorie, fiind necesară o monitorizare atentă a pacienților, în special în perioada de ajustare a dozelor.

Sedative: Medicamentele sedative, inclusiv benzodiazepinele și hipnoticele, pot cauza amețeli semnificative prin efectul lor deprimant asupra sistemului nervos central. Acestea încetinesc reflexele și afectează coordonarea motorie, putând provoca somnolență și dezechilibru. Riscul de amețeli este mai mare la persoanele în vârstă și când sedativele sunt combinate cu alte medicamente care afectează sistemul nervos central.