Meniu

Anevrism cerebral: simptome si tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Anevrismul cerebral, cunoscut și sub denumirea de anevrism intracranian, reprezintă o dilatație patologică a peretelui unei artere cerebrale, care poate conduce la complicații grave în cazul ruperii. Această afecțiune poate rămâne asimptomatică până la momentul unei hemoragii subarahnoidiene, un eveniment medical de urgență ce necesită intervenție imediată.

Identificarea timpurie și monitorizarea atentă sunt esențiale pentru prevenirea consecințelor potențial letale.

Ce este un anevrism cerebral?

Anevrismul cerebral este o dilatație localizată a peretelui unei artere din creier, care poate lua forma unui sac plin cu sânge. Această anomalie vasculară apare frecvent în zonele de bifurcație ale arterelor cerebrale, unde presiunea sanguină și stresul mecanic asupra peretelui arterial sunt mai mari. Deși multe anevrisme rămân nedetectate și nu produc simptome, există riscul ca un anevrism să se rupă, provocând o hemoragie subarahnoidiană – o urgență medicală ce necesită intervenție rapidă. Factorii de risc pentru dezvoltarea anevrismelor includ hipertensiunea arterială, fumatul, consumul excesiv de alcool, utilizarea drogurilor ilicite precum cocaina și predispoziția genetică. Diagnosticul se bazează pe tehnici imagistice avansate, iar tratamentul poate varia de la monitorizare la intervenții chirurgicale sau endovasculare, în funcție de dimensiunea, forma și localizarea anevrismului, precum și de starea generală de sănătate a pacientului.

Simptomele anevrismului cerebral

Simptomele anevrismului cerebral pot varia de la absența completă la manifestări clinice semnificative, în funcție de stadiul și dimensiunea anevrismului, precum și de localizarea acestuia în creier.

Anevrisme necomplicate

Adesea asimptomatice: Majoritatea anevrismelor cerebrale necomplicate nu produc simptome și sunt adesea descoperite întâmplător în timpul investigațiilor pentru alte condiții. Cu toate acestea, monitorizarea regulată este esențială pentru a detecta orice schimbări în dimensiune sau formă care ar putea indica un risc crescut de ruptură și pentru a determina cel mai bun curs de acțiune terapeutică.

Durerea de cap: Deși multe anevrisme necomplicate sunt asimptomatice, unele pot provoca dureri de cap datorită presiunii pe care îl exercită asupra țesuturilor cerebrale învecinate. Durerea poate varia de la ușoară la severă și poate fi constantă sau episodică. Este important ca persoanele care experimentează dureri de cap noi sau neobișnuite să consulte un medic pentru evaluare, deoarece acesta poate fi un semn al unui anevrism cerebral în creștere.

Schimbări de vedere: Anevrismele cerebrale pot afecta vederea prin compresiunea nervilor optici sau a căilor vizuale. Simptomele pot include vederea dublă, pierderea vederii periferice sau chiar orbire temporară. Orice schimbare bruscă sau progresivă în vedere ar trebui investigată de un specialist, deoarece poate indica prezența unui anevrism cerebral sau a altor afecțiuni neurologice.

Durere sau amorțeală facială: Anevrismele cerebrale pot cauza durere sau amorțeală facială atunci când exercită presiune asupra nervilor cranieni. Aceste simptome pot varia de la o senzație ușoară de înțepătură până la o pierdere completă a sensibilității într-o parte a feței. Durerea sau amorțeala care apare brusc sau se agravează progresiv necesită evaluare medicală pentru a exclude posibilitatea unui anevrism în creștere sau a altor condiții neurologice.

Pupilă dilatată: Un anevrism cerebral situat în apropierea structurilor care controlează dimensiunea pupilei poate duce la dilatarea unilaterală a acesteia, o condiție cunoscută sub numele de anizocorie. Aceasta poate fi însoțită de sensibilitate la lumină și de modificări ale vederii. O pupilă neobișnuit de mare poate fi un semn al unui anevrism care comprimă nervii oculari și ar trebui investigată de urgență.

Slăbiciune sau paralizie pe o parte a feței: Aceste simptome pot apărea brusc și pot afecta capacitatea de a zâmbi, de a închide ochiul sau de a mișca partea afectată a feței. Este crucial ca pacienții care experimentează astfel de simptome să caute asistență medicală imediată pentru a determina cauza și pentru a primi tratamentul adecvat.

Dureri de cap santinelă

Acestea sunt episoade de cefalee care pot preceda o ruptură majoră a anevrismului. Acestea pot fi un semn al unei scurgeri minore de sânge din anevrism și servesc ca un avertisment pentru o posibilă ruptură iminentă. Durerile de cap de acest tip sunt adesea descrise ca fiind diferite de durerile de cap obișnuite și pot fi însoțite de alte simptome neurologice. Recunoașterea și investigarea acestor dureri de cap sunt esențiale pentru diagnosticul precoce și pentru prevenirea complicațiilor grave asociate cu hemoragia subarahnoidiană.

Anevrisme rupte (hemoragie subarahnoidiană)

Durere de cap bruscă și severă: O durere de cap bruscă și extrem de severă, adesea descrisă ca fiind “cea mai rea durere de cap din viață”, este un simptom clasic al unei hemoragii subarahnoidiene cauzate de ruptura unui anevrism cerebral. Această durere de cap poate fi însoțită de alte simptome neurologice și necesită intervenție medicală de urgență pentru a preveni complicații grave și pentru a salva viața pacientului.

Greață și vărsături: Acestea sunt simptome frecvente în cazul rupturii unui anevrism cerebral, adesea însoțind durerea de cap intensă. Acestea pot fi rezultatul presiunii crescute în interiorul craniului sau al iritației meningelor. Recunoașterea timpurie a acestor simptome și căutarea imediată a asistenței medicale sunt esențiale pentru managementul adecvat al acestei situații de urgență.

Rigiditatea gatului: Rigiditatea gâtului sau durerea de ceafă este un simptom comun în cazul hemoragiei subarahnoidiene, care poate însoți ruptura unui anevrism cerebral. Acest simptom poate indica iritația meningelor, straturile de țesut care înconjoară creierul și măduva spinării. Pacienții pot experimenta dificultăți în mișcarea gâtului și disconfort la încercarea de a-și apleca capul înainte. Rigiditatea gâtului este un semn de alarmă care necesită evaluare medicală urgentă pentru a exclude sau a confirma prezența unei hemoragii subarahnoidiene.

Sensibilitate la lumină: Cunoscută și sub numele de fotofobie, aceasta este un alt simptom care poate apărea în urma unei hemoragii subarahnoidiene. Lumina puternică poate provoca disconfort ocular sau dureri de cap accentuate la pacienții cu un anevrism cerebral rupt. Fotofobia poate fi un indiciu al iritației sau inflamației meningelor și ar trebui investigată împreună cu alte simptome pentru a determina cauza subiacentă.

Pierderea cunoștinței: Pierderea cunoștinței poate varia de la o simplă leșinare până la un episod prelungit de comă și este un semn grav în contextul rupturii unui anevrism cerebral. Acest simptom poate indica o hemoragie extensivă sau o creștere a presiunii intracraniene, care necesită intervenție medicală imediată pentru a preveni leziuni cerebrale permanente sau decesul.

Convulsii: Convulsiile sau crizele epileptice pot apărea ca urmare a iritației țesutului cerebral în contextul unei hemoragii subarahnoidiene. Ele pot fi unice sau pot avea recurențe și pot necesita management medical specializat. Identificarea timpurie și tratamentul adecvat al convulsiilor sunt esențiale pentru a minimiza riscul de leziuni suplimentare la nivelul creierului.

Vedere dublă: Vederea dublă, sau diplopia, poate fi un semn al compresiunii nervilor cranieni responsabili de mișcările oculare, cauzată de un anevrism cerebral rupt. Acest simptom poate afecta semnificativ calitatea vieții și capacitatea de a efectua activități zilnice. Pacienții care experimentează vederea dublă ar trebui să solicite evaluare medicală pentru a determina sursa problemei și pentru a primi tratamentul corespunzător.

Pleoapă căzută: Cunoscută și sub denumirea de ptosis, căderea pleoapei poate fi un semn al unui anevrism cerebral care exercită presiune asupra nervilor care controlează mușchii pleoapei. Acest simptom poate afecta vederea și poate fi însoțit de alte semne neurologice, cum ar fi dilatarea pupilei sau vedere dublă. Ptosisul necesită evaluare medicală pentru a determina cauza și pentru a stabili un plan de tratament adecvat, care poate include intervenții chirurgicale pentru a reduce presiunea asupra nervului afectat.

Opțiuni de tratament pentru anevrismele cerebrale

Factori care influențează deciziile de tratament:

Dimensiunea și localizarea anevrismului: Aceștia sunt factori critici în luarea deciziilor de tratament. Anevrismele mici, care sunt adesea descoperite incidental, pot fi monitorizate pentru schimbări în dimensiune, în timp ce anevrismele mari sau cele situate în zone cu risc crescut de ruptură pot necesita intervenție chirurgicală sau endovasculară.

Vârsta și starea generală de sănătate a pacientului: Acestea sunt esențiale în determinarea abordării terapeutice. Pacienții tineri și în stare bună de sănătate pot fi candidați mai buni pentru intervenții chirurgicale, în timp ce pentru pacienții în vârstă sau cu comorbidități, riscurile chirurgicale pot depăși beneficiile.

Istoricul familial: Un istoric familial de anevrisme cerebrale sau de rupturi ale acestora poate influența decizia de tratament. Pacienții cu un istoric familial semnificativ pot fi supuși unui risc mai mare și pot necesita o abordare mai agresivă.

Riscul de ruptură vs. riscul tratamentului: Evaluarea riscului de ruptură a anevrismului în raport cu riscurile asociate cu tratamentul este crucială. Factori precum dimensiunea anevrismului, istoricul de creștere și localizarea acestuia sunt luați în considerare alături de riscurile procedurilor chirurgicale sau endovasculare pentru a determina cea mai sigură strategie de tratament.

Tratamente chirurgicale

Cliparea microvasculară: Aceasta este o procedură chirurgicală clasică pentru tratamentul anevrismelor cerebrale. Aceasta implică plasarea unui mic clește metalic la baza anevrismului pentru a opri fluxul sanguin către acesta, prevenind astfel riscul de ruptură. Intervenția necesită o craniotomie și este efectuată sub microscop de către un neurochirurg specializat. Cliparea este considerată o soluție permanentă, având un succes ridicat în excluderea anevrismului din circulația cerebrală.

Coiling endovascular: Coiling-ul endovascular este o alternativă minim invazivă a chirurgiei deschise și implică inserarea de spirale metalice în interiorul anevrismului printr-un cateter. Aceste spirale induc formarea unui cheag de sânge care sigilează anevrismul și reduce riscul de ruptură. Procedura este efectuată de un neuroradiolog intervențional și este adesea recomandată pentru pacienții care prezintă riscuri chirurgicale mai mari.

Dispozitive de deviere a fluxului: Acestea sunt o inovație în tratamentul endovascular al anevrismelor cerebrale. Dispozitivele date sunt stenturi speciale care se plasează în artera purtătoare pentru a redirecționa fluxul sanguin departe de anevrism, permițând astfel trombozarea acestuia. Sunt folosite în special pentru anevrismele de dimensiuni mari sau cu morfologie complexă, care nu sunt candidați ideali pentru coiling sau clipare.

Ocluzie: În cazurile în care anevrismul nu poate fi tratat direct, se poate recurge la ocluzia vasului afectat împreună cu crearea unui canal pentru a menține fluxul sanguin către creier. Aceasta implică utilizarea unui vas de sânge din altă parte a corpului sau a unui material sintetic pentru a crea o cale alternativă de circulație a sângelui, ocolind zona afectată.

Îngrijirea unui anevrism rupt

Medicamente: În managementul anevrismelor cerebrale rupte, medicamentele joacă un rol esențial în controlul simptomelor și prevenirea complicațiilor. Anticonvulsivantele pot fi prescrise pentru a preveni sau a trata convulsiile, în timp ce blocantele canalelor de calciu sunt utilizate pentru a reduce riscul de vasospasm, o complicație care poate duce la ischemie cerebrală și accident vascular cerebral. Aceste medicamente sunt administrate sub îndrumarea strictă a unui specialist, cu monitorizare atentă a efectelor și ajustări ale dozelor după nevoie.

Derivarea ventriculară pentru hidrocefalie: Hidrocefalia care apare în urma unei hemoragii subarahnoidiene poate necesita implantarea unui shunt ventricular pentru a drena excesul de lichid cefalorahidian și a reduce presiunea intracraniană. Procedura implică inserarea unui tub subțire care redirecționează lichidul din ventriculii creierului către o altă parte a corpului, unde poate fi absorbit. Această intervenție poate fi vitală pentru a preveni sau a trata leziunile cerebrale cauzate de acumularea de lichid.

Reabilitare

Terapie fizică: Aceasta este o componentă cheie a procesului de reabilitare pentru pacienții care au suferit un anevrism cerebral rupt. Prin exerciții și tehnici specializate, terapeuții ajută pacienții să-și recâștige forța, coordonarea și mobilitatea, contribuind astfel la îmbunătățirea independenței și calității vieții.

Terapie logopedică: Pentru pacienții care întâmpină dificultăți de vorbire sau de înghițire după o hemoragie subarahnoidiană, terapia logopedică este esențială. Logopezii lucrează cu pacienții pentru a restabili abilitățile de comunicare și pentru a îmbunătăți funcția de înghițire, contribuind astfel la o recuperare mai eficientă și la prevenirea complicațiilor secundare, cum ar fi pneumoniile de aspirație.

Terapie ocupațională: Aceasta joacă un rol crucial în reabilitarea pacienților care au suferit un anevrism cerebral rupt. Terapia se concentrează pe îmbunătățirea abilităților de zi cu zi și pe facilitarea reîntoarcerii la activitățile cotidiene și la locul de muncă. Terapeuții ocupaționali colaborează cu pacienții pentru a dezvolta strategii și a folosi echipamente adaptate care să permită o mai mare independență în îndeplinirea sarcinilor personale și profesionale.

Întrebări frecvente

Pot fi vindecate anevrismele cerebrale?

Tratamentul anevrismelor cerebrale, fie prin metode chirurgicale, fie endovasculare, poate preveni ruptura și poate elimina riscurile asociate. În multe cazuri, tratamentul poate fi considerat curativ.

Cât de comune sunt anevrismele cerebrale?

Aproximativ 3-5% din populație are anevrisme cerebrale, multe dintre acestea rămânând nedetectate deoarece nu produc simptome.

Care este rata de supraviețuire pentru un anevrism cerebral rupt?

Rata de supraviețuire după ruptura unui anevrism cerebral variază, dar aproximativ 50% dintre pacienți supraviețuiesc, cu condiția ca tratamentul să fie primit rapid.

Poate stresul să cauzeze ruptura unui anevrism cerebral?

Stresul extrem poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, ceea ce poate crește riscul de ruptură a unui anevrism cerebral existent.

Este sigur să faci exerciții fizice având un anevrism cerebral?

Exercițiile fizice pot fi sigure pentru persoanele cu anevrisme cerebrale necomplicate, dar este esențială consultarea medicului pentru recomandări personalizate.

Poți simți un anevrism cerebral în creștere?

Anevrismele cerebrale sunt adesea asimptomatice până la momentul rupturii, deci este puțin probabil să simți un anevrism în creștere.

Când ar trebui să fac teste de laborator pentru un anevrism cerebral?

Testele pentru anevrisme cerebrale sunt recomandate dacă aveți factori de risc semnificativi, cum ar fi un istoric familial de anevrisme sau tulburări genetice specifice.

Care este diferența dintre un anevrism cerebral și un accident vascular cerebral?

Un anevrism cerebral este o dilatație a unui vas de sânge în creier, în timp ce un accident vascular cerebral se referă la orice perturbare a fluxului sanguin cerebral, fie prin blocare, fie prin sângerare.

Poate un anevrism cerebral să schimbe personalitatea?

Da, în cazuri rare, un anevrism cerebral sau efectele unei rupturi pot afecta zonele creierului responsabile de comportament și personalitate.

Cât timp durează recuperarea după o operație de anevrism cerebral?

Recuperarea după o operație de anevrism cerebral poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, în funcție de complexitatea cazului și de apariția complicațiilor.

Există semne de avertizare înainte de ruptura unui anevrism cerebral?

Durerile de cap severe și neobișnuite pot fi un semn de avertizare al unei posibile rupturi a anevrismului cerebral.

Pot copiii să dezvolte anevrisme cerebrale?

Da, copiii pot dezvolta anevrisme cerebrale, deși sunt mai puțin comune decât la adulți.

Este sigur să zbori cu avionul având un anevrism cerebral?

Zborul este în general sigur pentru persoanele cu anevrisme cerebrale necomplicate, dar este recomandată consultarea medicului înainte de călătorie.

Pot fi prevenite anevrismele cerebrale?

Deși nu toate anevrismele cerebrale pot fi prevenite, controlul factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea și fumatul, poate reduce probabilitatea dezvoltării lor.

Care este probabilitatea de ruptură a unui anevrism cerebral?

Probabilitatea de ruptură a unui anevrism cerebral variază în funcție de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea și localizarea anevrismului, dar este estimată la aproximativ 1% pe an pentru anevrismele mici necomplicate.

Concluzie

În concluzie, anevrismele cerebrale reprezintă o problemă medicală complexă, cu implicații serioase pentru sănătate. Înțelegerea factorilor de risc, simptomelor, opțiunilor de tratament și a măsurilor de prevenție este esențială pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni. Progresele în cercetare și dezvoltarea de noi abordări terapeutice oferă speranță pentru îmbunătățirea prognosticului și calității vieții pacienților afectați de anevrisme cerebrale.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Novitzke, J. (2008). The basics of brain aneurysms: A guide for patients. Journal of Vascular and Interventional Neurology, 1(3), 89.

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3317292/

Dr. Nicoleta

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.