Arahnoida: structura, anatomie si afectiuni asociate

Membrana arahnoidă conține vilozități și granulații specializate care facilitează absorbția lichidului cefalorahidian în sistemul venos. Disfuncțiile arahnoidei pot duce la formarea de chisturi arahnoidiene sau alte patologii care necesită intervenție medicală. Structura și funcțiile acestei membrane sunt esențiale pentru menținerea homeostaziei sistemului nervos central.

Structura și anatomia arahnoidei

Arahnoida prezintă o structură complexă formată din multiple straturi celulare și fibre de colagen, fiind adaptată pentru îndeplinirea funcțiilor sale specifice de protecție și transport al lichidului cefalorahidian. Această membrană delicată este organizată într-o rețea elaborată care permite comunicarea între diferitele compartimente ale sistemului nervos central.

Poziția în cadrul meningelui: Arahnoida ocupă poziția intermediară între dura mater și pia mater, fiind separată de aceasta din urmă prin spațiul subarahnoidian. Această poziționare strategică permite membranei arahnoidiene să participe activ la procesele de circulație și absorbție a lichidului cefalorahidian, menținând totodată integritatea structurală a sistemului nervos central prin conexiunile sale cu celelalte straturi meningeale.

Straturile și microanatomia: Structura microscopică a arahnoidei cuprinde multiple straturi celulare specializate, incluzând un strat barieră extern format din celule strâns unite prin joncțiuni strânse și un strat reticular intern cu celule arahnoidiene dispuse într-o rețea complexă. Aceste straturi conțin fibre de colagen și elastină care oferă flexibilitate și rezistență membranei, permițând adaptarea la modificările de volum și presiune ale sistemului nervos central.

Spațiul subarahnoidian și cisternele: Spațiul subarahnoidian reprezintă cavitatea dintre arahnoidă și pia mater, fiind umplut cu lichid cefalorahidian. Acest spațiu este traversat de trabecule arahnoidiene care formează o rețea de suport pentru vasele sanguine și nervii cranieni. Cisternele subarahnoidiene sunt dilatații locale ale acestui spațiu, localizate strategic în jurul trunchiului cerebral și la baza creierului, care facilitează circulația optimă a lichidului cefalorahidian.

Natura avasculară și compoziția celulară: Arahnoida este caracterizată prin absența vascularizației proprii, ceea ce o diferențiază de celelalte membrane meningeale. Compoziția sa celulară include fibroblaste specializate, celule meningoteliale și celule arahnoidiene care formează bariera hemato-encefalică. Aceste celule sunt organizate într-o structură compactă care controlează strict trecerea substanțelor între sânge și sistemul nervos central.

Hemoragia subarahnoidiană: Această complicație gravă apare când sângele se acumulează în spațiul subarahnoidian, între arahnoidă și pia mater. Cauzele principale includ ruptura anevrismelor cerebrale, traumatismele craniene și malformațiile vasculare. Simptomele caracteristice sunt cefaleea severă cu debut brusc, rigiditatea cefei, greața, vărsăturile și alterarea stării de conștiență. Diagnosticul rapid și intervenția neurochirurgicală de urgență sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe și îmbunătățirea prognosticului.

Afecțiuni asociate: Disfuncțiile arahnoidei pot determina multiple patologii neurologice, precum sindromul de hipotensiune intracraniană, meningita aseptică și fistulele de lichid cefalorahidian. Aceste afecțiuni pot apărea în urma traumatismelor, infecțiilor sau pot avea o etiologie idiopatică. Manifestările clinice variază în funcție de localizarea și severitatea afectării membranei arahnoidiene.