De ce ametesc cand ma aplec: cauze si tratament

De la probleme circulatorii, cum ar fi tensiunea arterială scăzută, până la afecțiuni ale urechii interne, precum vertijul pozițional paroxistic benign, cauzele pot fi variate. Este important să acordăm atenție acestui simptom, mai ales dacă este însoțit de alte manifestări precum greață, vărsături sau pierderea echilibrului. Consultul medical devine esențial atunci când amețelile devin frecvente sau severe, pentru a identifica și trata cauza subiacentă.

Cauze posibile ale amețelilor când ne aplecăm

Probleme ale sistemului circulator

Tensiune arterială scăzută (Hipotensiune): Aceasta poate fi un factor cheie în apariția amețelilor la schimbarea poziției corpului, inclusiv la aplecare. Tensiunea arterială scăzută înseamnă că sângele nu este pompat eficient către creier și alte organe vitale, ceea ce poate duce la o scădere temporară a aportului de oxigen și nutrienți. Acest lucru poate provoca amețeli sau chiar leșin. Persoanele cu tensiune arterială scăzută pot experimenta simptome precum amețeli, vedere încețoșată sau slăbiciune, mai ales când se ridică rapid din poziția așezată sau când se apleacă.

Circulație deficitară: Circulația sanguină slabă poate contribui la amețeli, deoarece sângele nu circulă eficient prin corp, afectând aportul de oxigen către creier. Acest lucru poate fi cauzat de diverse condiții, inclusiv ateroscleroza sau alte boli cardiovasculare. Simptomele unei circulații deficitare includ senzația de frig la nivelul extremităților și amorțeală sau umflături. Îmbunătățirea circulației prin exerciții fizice regulate, o dietă echilibrată și, în unele cazuri, medicație, poate ajuta la reducerea amețelilor asociate cu această problemă.

Anemie: Aceasta este o afecțiune caracterizată prin lipsa celulelor roșii sănătoase în sânge, ceea ce duce la o scădere a oxigenării țesuturilor, inclusiv a creierului. Acest deficit poate provoca simptome precum amețeli, oboseală, paloare și palpitații. Cauzele anemiei variază de la deficiențe nutriționale, cum ar fi lipsa de fier sau vitamina B12, până la afecțiuni cronice care afectează producția de celule roșii. Tratamentul anemiei depinde de cauza subiacentă și poate include suplimente alimentare, modificări ale dietei sau tratamente mai complexe pentru condițiile cronice.

Deshidratare: Aceasta apare atunci când corpul pierde mai multe lichide decât consumă, ceea ce poate duce la o varietate de simptome, inclusiv amețeli. Când ne aplecăm, scăderea volumului de sânge poate cauza o reducere temporară a fluxului sanguin către creier, rezultând în amețeli sau chiar leșin. Alte semne ale deshidratării includ sete excesivă, urină de culoare închisă, oboseală și uscăciunea pielii. Este esențial să menținem un aport adecvat de lichide, mai ales în condiții de căldură intensă sau în timpul activităților fizice, pentru a preveni deshidratarea și simptomele asociate acesteia.

Probleme cardiace (de exemplu, infarct miocardic, insuficiență cardiacă congestivă, aritmie): Acestea pot afecta modul în care inima pompează sângele, ceea ce poate duce la amețeli, în special când ne aplecăm. Infarctul miocardic, insuficiența cardiacă congestivă și aritmiile sunt afecțiuni grave care necesită atenție medicală imediată. Simptomele pot include durere în piept, dificultăți de respirație, oboseală extremă și palpitații. Monitorizarea sănătății inimii și tratamentul prompt al oricăror probleme cardiace sunt vitale pentru prevenirea amețelilor și a altor complicații serioase.

Tulburări ale sistemului vestibular

Vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB): Acesta este o cauză frecventă a vertijului și se caracterizează prin amețeli scurte, dar intense, care apar la schimbarea poziției capului. Această afecțiune este cauzată de deplasarea cristalelor de calciu în canalele urechii interne, care afectează senzorii de mișcare. Simptomele acestui vertij includ amețeli care se declanșează la mișcările capului, greață și uneori vărsături. Tratamentul implică manevre specifice de reorientare a cristalelor, care sunt adesea efectuate de un specialist.

Neurită vestibulară: Aceasta este o inflamație a nervului vestibular, care poate provoca vertij sever și amețeli. Această afecțiune poate apărea brusc și este adesea însoțită de greață și dificultăți de echilibru. Cauza exactă a neuritei vestibulare nu este întotdeauna cunoscută, dar poate fi asociată cu infecții virale sau alte probleme de sănătate. Tratamentul poate include medicație pentru ameliorarea simptomelor și exerciții de reabilitare vestibulară.

Boala Meniere: Aceasta este o tulburare cronică a urechii interne care se manifestă prin episoade de vertij, pierdere a auzului, zgomote în ureche (tinitus) și presiune în ureche. Cauza exactă a bolii Meniere nu este cunoscută, dar se crede că este legată de o acumulare anormală de fluid în urechea internă. Tratamentul poate include modificări ale dietei, medicație și, în cazuri severe, proceduri chirurgicale sau terapii non-invazive pentru a controla simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții pacientului.

Labirintită: Aceasta este o inflamație a urechii interne, adesea cauzată de o infecție virală sau, mai rar, bacteriană. Aceasta poate duce la vertij sever, amețeli, pierderea echilibrului, greață și, în unele cazuri, pierderea auzului sau tinitus. Simptomele pot fi accentuate de mișcările capului și pot varia ca intensitate. Tratamentul labirintitei depinde de cauza subiacentă și poate include medicație antivirală sau antibiotice, precum și medicamente pentru controlul vertijului și al grețurilor. Repausul și evitarea mișcărilor bruște sunt de asemenea recomandate în perioada acută a bolii.

Condiții neurologice

Vertij cervical: Acesta este asociat cu problemele coloanei vertebrale cervicale, cum ar fi leziunile sau degenerarea discurilor intervertebrale. Acest tip de vertij poate fi declanșat de mișcările gâtului și este adesea însoțit de dureri cervicale și restricții ale mișcării. Diagnosticarea corectă este esențială, deoarece tratamentul poate varia de la terapie fizică și exerciții de reabilitare la intervenții chirurgicale, în funcție de severitatea afecțiunii.

Vertij asociat cu migrenele: Vertijul poate fi o componentă a migrenei la unii pacienți, cunoscut sub numele de “vertij asociat cu migrenele”. Acesta poate apărea înainte, în timpul sau după episodul de migrenă și poate dura de la câteva minute la ore. Tratamentul poate include medicamente utilizate pentru prevenirea sau ameliorarea migrenelor, precum și strategii de gestionare a stresului și modificări ale stilului de viață pentru a reduce frecvența și intensitatea episoadelor.

Scleroza multiplă (SM): Aceasta este o boală autoimună care afectează sistemul nervos central și poate cauza amețeli sau vertij. Aceste simptome apar datorită leziunilor de pe nervii care controlează echilibrul și coordonarea. Tratamentul SM este complex și personalizat, implicând adesea terapii imunomodulatoare, medicație pentru ameliorarea simptomelor specifice și reabilitare fizică.

Boala Parkinson: Aceasta este o tulburare neurodegenerativă care afectează mișcarea și poate duce la amețeli și probleme de echilibru. Amețelile pot fi cauzate de rigiditatea musculară, mișcările încetinite și instabilitatea posturală caracteristice bolii. Tratamentul poate include medicamente pentru controlul simptomelor motorii, terapie fizică și exerciții pentru îmbunătățirea echilibrului și a mobilității.

Alte cauze potențiale

Glicemie scăzută: Hipoglicemia, sau nivelul scăzut de zahăr din sânge, poate provoca amețeli și chiar leșin. Această condiție este frecvent întâlnită la persoanele cu diabet care iau insulină sau alte medicamente pentru scăderea glicemiei, dar poate afecta și persoanele fără diabet. Simptomele includ tremurături, transpirații, palpitații, foame intensă și confuzie. Menținerea unui nivel stabil al glicemiei prin mese regulate și gustări sănătoase este esențială pentru prevenirea hipoglicemiei și a amețelilor asociate.

Atacuri de panică și tulburări de anxietate: Acestea pot cauza amețeli și o senzație de leșin. Amețelile pot fi declanșate de hiperventilație sau de răspunsul de luptă sau fugă al organismului în situații de stres. Tratamentul poate include terapie psihologică, medicație și tehnici de relaxare pentru a ajuta la gestionarea anxietății și la prevenirea atacurilor de panică.

Efecte secundare ale medicamentelor: Multe medicamente pot avea ca efect secundar amețelile. Acestea includ medicamente pentru tensiunea arterială, anumite antibiotice, sedative și antidepresive. Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice efecte secundare pe care le experimentați, deoarece ajustarea dozei sau schimbarea medicamentului poate fi necesară.

Consumul de alcool: Consumul excesiv de alcool poate afecta echilibrul și poate cauza amețeli, în special la schimbarea poziției corpului. Alcoolul poate influența funcționarea sistemului vestibular și poate reduce capacitatea organismului de a regla tensiunea arterială, ducând la amețeli la aplecare sau la ridicare rapidă.

Tulburări ale tiroidei (Hipotiroidism): Hipotiroidismul, sau activitatea scăzută a glandei tiroide, poate duce la simptome precum amețeli, oboseală și slăbiciune. Această afecțiune afectează metabolismul și poate influența circulația sanguină, ceea ce poate cauza amețeli la schimbarea poziției. Tratamentul hipotiroidismului implică adesea terapie de substituție hormonală pentru a regla nivelurile hormonilor tiroidieni.

Opțiuni de tratament pentru amețelile care apar la aplecare

Tratarea cauzei subiacente

Medicații pentru condiții specifice: Tratamentul medicamentos poate varia în funcție de condiția diagnosticată ca fiind cauza amețelilor. De exemplu, în cazul hipotensiunii, pot fi prescrise medicamente care să crească tensiunea arterială, în timp ce pentru afecțiuni ale urechii interne, cum ar fi boala Meniere, pot fi recomandate diuretice. Este crucial ca medicația să fie administrată conform indicațiilor medicului și să se monitorizeze eficacitatea și eventualele efecte secundare.

Modificări ale stilului de viață: Acestea pot avea un impact semnificativ asupra ameliorării amețelilor. Acestea pot include exerciții fizice regulate pentru îmbunătățirea echilibrului și a forței, evitarea mișcărilor bruște care pot declanșa amețelile și gestionarea stresului. De asemenea, este important să se asigure un somn adecvat și să se evite factorii declanșatori, cum ar fi consumul excesiv de cafeină sau alcool.

Modificări dietetice (de exemplu, creșterea aportului de lichide și sare): Modificările dietetice pot juca un rol important în gestionarea amețelilor, în special pentru condiții precum hipotensiunea ortostatică sau boala Meniere. Creșterea aportului de lichide ajută la prevenirea deshidratării, iar adăugarea de sare poate contribui la creșterea volumului sanguin. Totuși, este esențial ca aceste ajustări să fie făcute sub supravegherea unui medic, deoarece un consum excesiv de sare poate avea efecte adverse, în special la persoanele cu afecțiuni cardiace sau renale. Dieta echilibrată, bogată în nutrienți, poate ajuta de asemenea la menținerea unei stări generale bune de sănătate și la reducerea simptomelor de amețeală.

Terapia de reabilitare vestibulară

Manevre de reorientare a canalelor urechii pentru vertijul paroxistic pozitional benign (VPPB): Manevrele de reorientare a canalelor, cum ar fi manevra Epley, sunt proceduri special concepute pentru a trata VPPB o cauză comună a vertijului. Aceste manevre implică mișcări specifice ale capului și corpului pentru a muta cristalele de calciu înapoi în locul lor corect în urechea internă. Această tehnică este adesea eficientă și poate rezolva vertijul rapid, cu puține efecte secundare.

Exerciții de coping și echilibru: Exercițiile de coping sunt menite să ajute pacienții să se obișnuiască cu senzațiile de amețeală, în timp ce exercițiile de echilibru sunt concepute pentru a îmbunătăți stabilitatea și siguranța în timpul mișcării. Aceste exerciții pot include activități care stimulează sistemul vestibular și îmbunătățesc coordonarea și forța musculară.

Exerciții de stabilizare a privirii: Acestea sunt create pentru a îmbunătăți controlul ochilor și pentru a reduce impactul mișcărilor capului asupra vederii. Aceste exerciții pot fi deosebit de utile pentru persoanele care experimentează tulburări vizuale în timpul mișcărilor capului sau în timpul activităților care necesită focalizare vizuală.

Gestionarea simptomelor

Hidratarea și nutriția: O hidratare adecvată este esențială pentru menținerea echilibrului fluidelor în organism și poate ajuta la prevenirea amețelilor. Consumul suficient de apă și menținerea unei diete echilibrate, bogate în nutrienți esențiali, sunt pași importanți în gestionarea simptomelor de amețeală. Nutriția adecvată susține funcționarea optimă a corpului și poate reduce incidența amețelilor cauzate de deshidratare sau dezechilibre nutriționale.

Tehnici de reducere a stresului: Stresul poate exacerba simptomele de amețeală, așadar adoptarea tehnicilor de reducere a stresului poate fi benefică. Practici precum meditația, yoga, exercițiile de respirație profundă și terapia comportamentală cognitivă pot ajuta la relaxarea corpului și a minții, contribuind la diminuarea frecvenței și intensității amețelilor.

Dispozitive de asistență (de exemplu, baston sau cadru de mers): Pentru persoanele care experimentează amețeli severe sau probleme de echilibru, utilizarea dispozitivelor de asistență poate îmbunătăți mobilitatea și siguranța. Bastoanele, cadrele de mers sau alte dispozitive de sprijin pot oferi stabilitate suplimentară și pot reduce riscul de căderi în timpul episoadelor de amețeală.