Meniu

Electroencefalograma: cand si cum se face?

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Electroencefalograma, cunoscută sub acronimul EEG, este o investigație medicală non-invazivă ce măsoară activitatea electrică a creierului. Prin plasarea unor electrozi pe scalp, EEG-ul captează impulsurile electrice ale celulelor cerebrale, oferind informații valoroase în diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor neurologice, precum epilepsia.

Utilizarea sa se extinde în evaluarea tulburărilor de somn, a leziunilor cerebrale și a altor condiții care afectează funcționarea creierului. Rezultatele EEG pot dezvălui anomalii specifice, contribuind astfel la stabilirea unui plan terapeutic adecvat și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Când este necesară electroencefalograma (EEG)?

Tulburări convulsive și epilepsie

Clasificarea tipurilor de crize: Identificarea tipului de criză epileptică este un pas crucial în managementul epilepsiei. EEG-ul poate distinge între crizele generalizate, care afectează întregul creier și crizele focale, care încep într-o anumită regiune. Această clasificare este fundamentală pentru alegerea celei mai adecvate terapii și pentru a înțelege prognosticul afecțiunii. De asemenea, EEG-ul poate identifica sindroame epileptice specifice, care pot avea implicații importante în tratament și consiliere.

Localizarea debutului crizelor: Localizarea exactă a zonei cerebrale de unde încep crizele epileptice este esențială pentru planificarea tratamentului, în special în cazul pacienților care sunt candidați pentru intervenții chirurgicale pentru epilepsie. EEG-ul poate oferi indicii valoroase despre regiunea cerebrală implicată, ghidând astfel abordarea chirurgicală și maximizând șansele de succes ale intervenției.

Monitorizarea răspunsului la tratament: EEG-ul este un instrument important în monitorizarea eficacității tratamentului antiepileptic. Modificările în activitatea electrică cerebrală înregistrate de EEG pot indica dacă medicamentele sunt eficiente sau dacă este necesară ajustarea dozelor. În plus, EEG-ul poate detecta crizele subclinice, care nu produc simptome evidente, dar pot afecta calitatea vieții pacientului.

Stare mentală alterată și encefalopatii

EEG-ul joacă un rol important în evaluarea pacienților cu stare mentală alterată, oferind indicii despre prezența encefalopatiilor sau a altor afecțiuni cerebrale. Prin analiza undelor cerebrale, EEG-ul poate contribui la diagnosticarea encefalopatiilor metabolice, toxice sau inflamatorii și la monitorizarea evoluției acestora. De asemenea, EEG-ul poate ajuta la diferențierea encefalopatiilor de alte cauze de alterare a conștienței, cum ar fi afecțiunile psihiatrice sau efectele secundare ale medicamentelor.

Tulburări de somn

Electroencefalograma este un instrument diagnostic valoros în evaluarea tulburărilor de somn. Prin monitorizarea activității cerebrale pe parcursul somnului, EEG-ul poate identifica anomalii precum apneea de somn, narcolepsia sau insomniile. De asemenea, EEG-ul este folosit pentru a studia desfășurarea somnului și pentru a detecta evenimente precum mișcările periodice ale membrelor sau tulburările de comportament în somn. Înregistrările EEG pot ajuta la diferențierea între diferitele stadii de somn și la identificarea fazelor în care apar perturbări, oferind astfel informații esențiale pentru stabilirea unui tratament adecvat.

Tumori cerebrale și leziuni

EEG-ul poate juca un rol în diagnosticarea și monitorizarea tumorilor cerebrale și a leziunilor. Deși imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) și tomografia computerizată (CT) sunt metodele principale de diagnostic, EEG-ul poate detecta modificări ale activității electrice în zonele afectate de tumori sau leziuni. Anomalii în înregistrarea EEG, cum ar fi încetinirea undelor sau prezența unor descărcări focale, pot sugera prezența unei mase sau a unei zone de edem cerebral, contribuind la evaluarea impactului acestora asupra funcției cerebrale.

Accident vascular cerebral și tulburări cerebrovasculare

EEG-ul este util în evaluarea pacienților care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) sau alte tulburări cerebrovasculare. Înregistrările pot arăta zone de activitate electrică redusă sau absența acesteia în regiunile afectate de ischemie sau hemoragie. EEG-ul poate contribui, de asemenea, la monitorizarea evoluției AVC-ului și la identificarea crizelor epileptice post-AVC, care sunt un factor de risc pentru recurența AVC-ului și pot influența deciziile terapeutice.

Monitorizarea anesteziei

EEG-ul este folosit în contextul anesteziei pentru a monitoriza adâncimea stării de inconștiență a pacientului. Prin analiza schimbărilor în activitatea electrică cerebrală, anesteziștii pot ajusta dozele de anestezic pentru a asigura o anestezie adecvată pe durata intervențiilor chirurgicale. Acest lucru este deosebit de important în procedurile care necesită anestezie profundă sau în cazul pacienților cu risc crescut de conștiență intraoperatorie.

Determinarea morții cerebrale

EEG-ul este unul dintre testele utilizate în procesul de determinare a morții cerebrale. Absența activității electrice cerebrale pe o perioadă de timp adecvată, în absența hipotermiei sau intoxicației cu substanțe sedative, poate indica pierderea ireversibilă a funcției cerebrale. Acest test este crucial în luarea deciziilor legate de încetarea suportului vital sau în cazul donării de organe.

Evaluarea sincopelor și pierderii conștienței

Electroencefalograma este adesea utilizată pentru a evalua cauzele sincopelor și episoadelor de pierdere a conștienței. Prin monitorizarea activității electrice cerebrale, EEG-ul poate ajuta la diferențierea între sincopa de origine cardiacă și cea de natură neurologică, cum ar fi crizele epileptice. În plus, EEG-ul poate detecta anomalii cerebrale care pot contribui la episoadele de pierdere a conștienței, oferind astfel informații valoroase pentru diagnostic și managementul ulterior al pacientului.

Diagnosticarea și monitorizarea demenței și bolii Alzheimer

EEG-ul poate juca un rol în diagnosticarea și monitorizarea demenței, inclusiv a bolii Alzheimer. Deși modificările EEG nu sunt specifice pentru Alzheimer, prezența anumitor modele de undă poate sugera o deteriorare cognitivă. Înregistrările EEG pot arăta o încetinire generală a activității cerebrale, care este adesea asociată cu progresia demenței. Prin urmare, EEG-ul poate fi un instrument util în evaluarea stadiului bolii și în monitorizarea răspunsului la tratament.

Evaluarea leziunilor cerebrale traumatice și a contuziilor

EEG-ul este folosit pentru a evalua leziunile cerebrale traumatice și contuzii. Înregistrările pot indica anomalii în activitatea electrică cerebrală care pot apărea în urma unui traumatism cranian. EEG-ul poate ajuta la stabilirea gradului de afectare cerebrală și la monitorizarea recuperării neurologice. În cazul sportivilor, EEG-ul poate fi deosebit de valoros în decizia privind momentul potrivit pentru revenirea la activitatea sportivă după o contuziw.

Cum se realizează EEG?

Procedura EEG implică pregătirea atentă a pacientului și plasarea precisă a electrozilor, urmată de tehnici de activare pentru a evalua răspunsul cerebral.

Pregătirea pacientului și plasarea electrozilor

Pregătirea pielii și adezivii pentru electrozi: Pregătirea adecvată a pielii este esențială pentru a obține o conexiune electrică optimă între electrozi și scalp. Tehnicienii curăță pielea pentru a elimina orice uleiuri sau reziduuri și aplică o pastă sau gel conductiv care ajută la menținerea electrozilor în poziție și la transmiterea semnalelor electrice. Acest proces este crucial pentru a minimiza interferențele și pentru a obține înregistrări EEG de înaltă calitate.

Sistemul internațional 10-20: Acesta este o metodologie standardizată utilizată la nivel global pentru plasarea electrozilor în timpul unui EEG. Acest sistem asigură că electrozii sunt distribuiți uniform pe scalp, permițând astfel o acoperire amplă a activității cerebrale. Punctele de referință anatomice, cum ar fi nasionul și inionul, sunt folosite pentru a determina locațiile exacte ale electrozilor, asigurând o comparabilitate între înregistrările diferiților pacienți și între diferite sesiuni de EEG ale aceluiași pacient.

Impedanța electrozilor și calibrarea: Impedanța electrozilor este un factor critic în calitatea semnalelor înregistrate de EEG. Tehnicienii EEG trebuie să verifice și să ajusteze impedanța fiecărui electrod pentru a asigura că este în limitele acceptabile. Calibrarea sistemului EEG înainte de începerea înregistrării este esențială pentru a asigura acuratețea și fiabilitatea datelor colectate.

Proceduri de activare

Deschiderea și închiderea ochilor: Acestea sunt proceduri de activare standardă în cadrul EEG-ului, deoarece aceste acțiuni simple pot induce schimbări în activitatea electrică cerebrală. Deschiderea ochilor de obicei suprimă ritmul alpha posterior, în timp ce închiderea ochilor poate accentua acest ritm. Observarea modului în care activitatea cerebrală se modifică în timpul acestor acțiuni poate oferi informații valoroase despre funcționarea normală sau patologică a creierului.

Hiperventilația: Hiperventilația, o tehnică de activare utilizată în timpul EEG-ului, implică respirație profundă și rapidă pentru o perioadă determinată, de obicei 3-4 minute. Acest proces induce modificări biochimice în sânge, crescând astfel activitatea electrică cerebrală, ceea ce poate declanșa anomalii în undele cerebrale care nu sunt prezente în starea de repaus. Hiperventilația este deosebit de utilă în evidențierea anormalităților EEG la pacienții cu epilepsie, în special în sindroamele epileptice absente și mioclonice.

Stimularea fotică: Stimularea fotică în cadrul EEG-ului se realizează prin expunerea pacientului la o lumină intermitentă la diferite frecvențe. Această tehnică poate provoca răspunsuri cerebrale specifice, cum ar fi undele fotice de răspuns, care sunt utile în diagnosticarea anumitor tipuri de epilepsie. De asemenea, stimularea fotică poate declanșa crize epileptice la pacienții sensibili, oferind astfel informații valoroase despre natura și localizarea tulburărilor epileptice.

Privarea de somn ca tehnică provocatoare: Privarea de somn este o metodă utilizată pentru a crește probabilitatea de a detecta anomalii în timpul EEG-ului. Pacienții sunt adesea instruiți să doarmă mai puțin înainte de test, ceea ce poate accentua sau declanșa activitatea epileptică în timpul înregistrării. Această tehnică este deosebit de eficientă în cazul pacienților cu epilepsie nocturnă sau la cei la care crizele sunt precipitate de lipsa somnului.

Montajele și reformatarea EEG

Montajele referențiale: Acestea sunt o metodă comună de aranjare a electrozilor în EEG, unde fiecare electrod este conectat la un electrod de referință comun. Această configurație permite evaluarea activității cerebrale în raport cu un punct neutru și este utilă pentru identificarea anormalităților generalizate sau focalizate pe o anumită regiune a creierului.

Montajele bipolare: Acestea conectează electrozii în perechi, măsurând diferența de potențial între doi electrozi adiacenți. Această abordare este eficientă pentru a urmări fluxul activității electrice de-a lungul unei anumite căi și este adesea folosită pentru a identifica zonele cerebrale de unde se pot origina crizele epileptice.

Montajele Laplaciene: Acestea reprezintă o tehnică avansată în EEG care utilizează o referință matematică pentru a estima potențialul la nivelul scalpului. Această metodă îmbunătățește rezoluția  semnalelor EEG și poate ajuta la localizarea mai precisă a surselor de activitate electrică cerebrală. Abordarea dată este utilă în studiul disfuncțiilor cerebrale focale, cum ar fi epilepsia.

Avantajele EEG-ului digital și reformatarea: Tranziția de la EEG analog la digital a adus numeroase avantaje, inclusiv o calitate îmbunătățită a semnalului, posibilitatea de stocare pe termen lung și ușurința în analiza datelor. Reformatarea digitală permite modificarea montajelor și filtrarea semnalelor după înregistrare, fără a afecta datele originale. Aceste progrese tehnologice au extins semnificativ capacitatea clinicienilor de a detecta și interpreta activitatea electrică cerebrală într-un mod mai eficient și mai detaliat.

Întrebări frecvente

Este un EEG dureros sau periculos?

Un EEG nu este dureros și este considerat o procedură sigură. Pacienții pot simți un disconfort minor când electrozii sunt atașați de scalp, dar nu există durere asociată cu înregistrarea activității electrice cerebrale.

Cât durează de obicei un EEG?

Un EEG de rutină durează de obicei între 20 și 40 de minute. Studiile mai complexe, cum ar fi EEG-ul ambulatoriu sau monitorizarea video EEG, pot dura mai mult.

Poate un EEG să diagnosticheze afecțiuni specifice precum Alzheimer sau scleroza multiplă?

EEG-ul poate sugera prezența unor afecțiuni neurologice, inclusiv Alzheimer, prin identificarea anumitor modele de unde cerebrale, dar nu este folosit ca un test diagnostic principal pentru scleroza multiplă.

Există contraindicații pentru efectuarea unui EEG?

Nu există contraindicații majore pentru efectuarea unui EEG, dar este important să informați medicul despre orice implanturi metalice sau dispozitive electronice pe care le aveți.

Cât de des ar trebui să facă un EEG cineva cu epilepsie?

Frecvența EEG-urilor pentru cineva cu epilepsie depinde de recomandările medicului, care pot varia în funcție de controlul crizelor și de modificările tratamentului.

Poate fi un EEG efectuat pe copii sau sugari?

Da, EEG-ul poate fi efectuat în siguranță pe copii și sugari. Tehnicienii sunt instruiți să adapteze procedura pentru a se potrivi cu pacienții tineri.

Cum diferă un EEG de alte teste de imagistică cerebrală, cum ar fi CT sau RMN?

EEG-ul măsoară activitatea electrică a creierului, în timp ce CT și RMN oferă imagini detaliate ale structurii creierului. Aceste teste sunt complementare în diagnosticarea afecțiunilor cerebrale.

Poate un EEG normal să excludă epilepsia?

Un EEG normal nu exclude întotdeauna epilepsia, deoarece activitatea epileptică poate să nu fie prezentă în timpul înregistrării.

Cum mă pregătesc pentru un EEG?

Pentru a vă pregăti pentru un EEG, spălați-vă părul înainte de procedură și evitați consumul de cafeină. Urmați orice alte instrucțiuni specifice oferite de medicul dumneavoastră.

Când o să primesc rezultatele EEG-ului meu?

Rezultatele EEG-ului sunt de obicei disponibile în câteva zile până la o săptămână după test, în funcție de complexitatea analizei și de programul clinicii.

Există efecte secundare sau riscuri asociate cu un EEG?

EEG-ul este o procedură sigură și are foarte puține riscuri asociate. Rareori, stimularea fotică sau hiperventilația pot declanșa o criză la persoanele cu epilepsie.

Pot continua să iau medicamentele înainte de un EEG?

De obicei, puteți continua să luați medicamentele așa cum ați fost instruiți de medic, dar informați-l despre toate medicamentele pe care le luați înainte de procedură.

Ce se întâmplă dacă se găsesc anomalii pe EEG-ul meu?

Dacă se găsesc anomalii pe EEG, medicul dumneavoastră va discuta despre semnificația acestora și despre următorii pași în planul de tratament sau investigații suplimentare.

Cum ajută hiperventilația sau stimularea fotică în timpul unui EEG la diagnostic?

Aceste tehnici de activare pot provoca sau accentua anumite tipare de unde cerebrale care sunt asociate cu condiții specifice, ajutând astfel la diagnostic.

Poate fi folosit un EEG pentru a monitoriza eficacitatea tratamentelor pentru epilepsie?

Da, EEG-ul poate fi folosit pentru a monitoriza răspunsul la tratamentul pentru epilepsie, prin evaluarea reducerii sau absenței descărcărilor epileptiforme.

Concluzie

Electroencefalograma rămâne un instrument esențial în diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor neurologice. Prin interpretarea atentă a undelor cerebrale, specialiștii pot oferi informații valoroase pentru tratamentul și îngrijirea pacienților cu diverse condiții, de la epilepsie la tulburări de somn și leziuni cerebrale. Avansările tehnologice continuă să îmbunătățească precizia și utilitatea EEG-ului, consolidându-i rolul în neurologia modernă.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Casson, A. J., Abdulaal, M., Dulabh, M., Kohli, S., Krachunov, S., & Trimble, E. (2018). Electroencephalogram. Seamless healthcare monitoring: Advancements in wearable, attachable, and invisible devices, 45-81.

https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-69362-0_2

Dr. Nicoleta

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.