Meniu

Epilepsie copii: ce tipuri exista si cum le putem trata

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta Manea pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Epilepsia la copii reprezintă o provocare atât pentru micuți, cât și pentru familiile lor. Această afecțiune neurologică se manifestă prin crize epileptice recurente, care pot varia ca intensitate și durată.

Diagnosticarea corectă și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru gestionarea simptomelor și menținerea unei calități a vieții cât mai apropiate de normal. Deși cauzele epilepsiei pot fi diverse, de la factori genetici la leziuni cerebrale, majoritatea copiilor cu epilepsie pot duce o viață activă și împlinită, cu ajutorul medicației și a unui plan de management bine structurat. Impactul epilepsiei asupra dezvoltării cognitive și sociale este un aspect crucial, necesitând o atenție specială pentru a asigura o integrare optimă a copilului în activitățile cotidiene.

Tipurile de crize de epilepsie întâlnite în rândul copiilor

Diversitatea crizelor epileptice la copii necesită o înțelegere aprofundată pentru a asigura un tratament personalizat și eficient.

Crize focale (parțiale)

Crize focale simple: Aceste crize sunt caracterizate prin afectarea unei zone specifice a creierului, fără pierderea conștienței. Copilul poate experimenta senzații neobișnuite, cum ar fi amețeli, mirosuri sau sunete care nu există în realitate, sau mișcări involuntare ale unei părți a corpului, precum un braț sau un picior. Deși aceste crize sunt de obicei de scurtă durată, ele pot avea un impact semnificativ asupra copilului, provocând confuzie sau frică. Este important ca părinții să recunoască semnele crizelor focale simple pentru a putea oferi suportul necesar copilului lor.

Crize focale complexe: Acestea implică pierderea conștienței și pot include comportamente automate, cum ar fi mâncatul sau plimbatul fără scop. Copilul poate părea confuz sau dezorientat și nu își va aminti ce s-a întâmplat după ce criza a trecut. Aceste crize pot fi însoțite de senzații neplăcute înainte de debut, cunoscute sub numele de aură. Managementul acestor crize necesită o atenție specială pentru a garanta siguranța copilului în timpul episoadelor și pentru a minimiza impactul asupra activităților zilnice.

Crize generalizate

Crize de absență: Acestea sunt crize generalizate care se manifestă prin episoade scurte de pierdere a conștienței, în care copilul pare să se deconecteze de la mediul înconjurător. De obicei, nu există mișcări convulsive, iar copilul se întoarce rapid la starea normală fără să își amintească de episod. Aceste crize pot trece neobservate datorită naturii lor subtile, dar pot afecta învățarea și atenția, recunoașterea și tratamentul adecvat fiind esențiale.

Crize atonice: Crizele atonice, cunoscute și sub denumirea de „crize de cădere”, se caracterizează prin pierderea bruscă a tonusului muscular, ceea ce poate duce la căderea neașteptată a copilului. Aceste crize sunt deosebit de periculoase deoarece pot cauza leziuni prin cădere, supravegherea atentă a copilului în timpul activităților zilnice fiind esențială. Managementul crizelor atonice poate include purtarea echipamentelor de protecție și ajustarea mediului înconjurător pentru a minimiza riscul de rănire în cazul unei căderi necontrolate.

Crize tonico-clonice generalizate: Acestea reprezintă tipul cel mai frecvent asociat cu epilepsia și sunt cunoscute pentru manifestările lor dramatice. Încep cu o fază tonică, în care copilul își pierde conștiența și mușchii se contractă, urmată de o fază clonică, caracterizată prin tremurături sau convulsii ritmice. Aceste crize pot fi însoțite de pierderea controlului sfincterian și pot necesita o perioadă de recuperare post-criză, în care copilul poate fi confuz și dezorientat. Implementarea unui plan de acțiune este crucială pentru a garanta siguranța copilului în timpul unei crize tonico-clonice.

Crize mioclonice: Acestea se manifestă prin contracții musculare scurte și bruște, care pot afecta întregul corp sau doar anumite părți. Deși sunt de scurtă durată, frecvența lor poate varia, iar în unele cazuri pot apărea în serii sau pot fi un preludiu al altor tipuri de crize. Recunoașterea și tratamentul adecvat al crizelor mioclonice sunt esențiale pentru a reduce impactul lor asupra vieții de zi cu zi a copilului și pentru a preveni posibilele complicații.

Opțiuni de tratament pentru epilepsia la copii

Tratamentul epilepsiei pediatrice trebuie să fie personalizat și poate include o varietate de abordări terapeutice.

Medicamente antiepileptice

Selectarea medicamentului potrivit: Alegerea medicamentului antiepileptic adecvat este un proces complex care depinde de tipul de crize, vârsta copilului, efectele secundare potențiale și alte condiții medicale existente. Medicul va lua în considerare toate aceste aspecte pentru a prescrie cel mai eficient tratament, cu scopul de a controla crizele și de a minimiza impactul asupra dezvoltării și calității vieții copilului. Este important ca părinții să colaboreze strâns cu echipa medicală pentru a monitoriza eficacitatea medicamentului și pentru a ajusta dozajul dacă este necesar.

Efecte secundare și monitorizare: Medicamentele antiepileptice pot avea o gamă largă de efecte secundare, de la oboseală și iritabilitate la probleme de coordonare sau de concentrare. Monitorizarea atentă a copilului de către părinți și medici este esențială pentru a identifica orice efecte secundare și pentru a ajusta tratamentul dacă este necesar. În plus, anumite medicamente pot necesita teste de sânge periodice pentru a monitoriza nivelurile medicamentului și pentru a verifica funcția hepatică sau alte posibile efecte asupra sănătății copilului.

Dieta ketogenică

Aceasta este o abordare terapeutică specială pentru copiii cu epilepsie care nu răspund la medicamentele antiepileptice. Această dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați modifică sursa de energie a corpului, determinând producerea de cetone, care pot avea un efect stabilizator asupra activității neuronale. Deși poate fi eficientă în reducerea frecvenței și intensității crizelor, dieta ketogenică necesită o planificare atentă și supraveghere medicală pentru a asigura că toate nevoile nutriționale ale copilului sunt satisfăcute și pentru a evita posibilele deficiențe nutriționale.

Stimularea nervului vag

Aceasta este o opțiune de tratament pentru copiii cu epilepsie refractară, care nu răspund la medicamente. Procedura implică implantarea unui dispozitiv mic sub piele, care trimite impulsuri electrice regulate către nervul vag, cu scopul de a reduce frecvența și severitatea crizelor epileptice. VNS este considerată o alternativă sigură și eficientă pentru pacienții care nu sunt candidați pentru intervenții chirurgicale sau pentru cei care au avut o intervenție chirurgicală nereușită.

Intervenții chirurgicale

Aceasta poate fi o opțiune pentru copiii cu crize localizate în zone specifice ale creierului care nu răspund la tratamentul medicamentos. Intervenția chirurgicală vizează îndepărtarea sau izolarea zonei cerebrale responsabile pentru generarea crizelor. Succesul chirurgiei depinde de o evaluare preoperatorie riguroasă și de identificarea precisă a focarului epileptic. Intervenția poate oferi o îmbunătățire semnificativă a calității vieții și, în unele cazuri, poate duce la remisia completă a crizelor.

Întrebări frecvente

Va depăși copilul meu epilepsia?

Este posibil ca unii copii să depășească epilepsia odată cu creșterea, în special dacă au forme specifice care sunt asociate cu vârsta. Totuși, pentru alții, epilepsia poate fi o condiție pe termen lung.

Pot face ceva pentru a reduce riscul de moarte subită neașteptată în epilepsie?

Menținerea unui control bun al crizelor prin aderența la tratament și monitorizarea regulată de către un medic sunt cele mai eficiente metode de a reduce riscul de moarte subită neașteptată în epilepsie.

Cum îl pot ajuta pe copilul meu să gestioneze epilepsia la școală?

Colaborarea cu școala pentru a dezvolta un plan de acțiune individualizat și informarea cadrelor didactice despre cum să acționeze în caz de criză sunt pași esențiali în gestionarea epilepsiei la școală.

Există activități pe care copilul meu ar trebui să le evite din cauza epilepsiei?

Copilul ar trebui să evite activitățile care prezintă riscuri înalte în cazul unei crize neașteptate, cum ar fi înotul fără supraveghere sau alpinismul.

Ce ar trebui să fac dacă copilul meu are o criză?

Rămâneți calm, asigurați-vă că copilul este într-un loc sigur, monitorizați timpul crizei și contactați asistența medicală dacă criza durează mai mult de 5 minute sau dacă copilul nu își revine rapid.

Cum îl pot susține emoțional pe copilul meu în timp ce se confruntă cu epilepsia?

Oferiți-i suport constant, ascultați-l și încurajați-l să își exprime sentimentele. De asemenea, căutați suport profesional dacă este necesar.

Poate epilepsia afecta dezvoltarea cognitivă și învățarea copilului meu?

Da, epilepsia poate avea un impact asupra dezvoltării cognitive și a învățării, dar cu tratamentul și suportul adecvat, multe dintre aceste provocări pot fi gestionate.

Cât de des ar trebui ca copilul meu să-și vadă medicul pentru controlul epilepsiei?

Copilul ar trebui să aibă vizite regulate cu medicul său, frecvența acestora fiind determinată de specificul cazului și de recomandările medicului.

Care sunt perspectivele pe termen lung pentru copiii cu epilepsie?

Perspectivele pe termen lung variază în funcție de tipul de epilepsie și de răspunsul la tratament, dar mulți copii cu epilepsie duc vieți pline și active.

Concluzie

Epilepsia la copii este o condiție complexă, cu multiple fațete și provocări. Cu toate acestea, cu un diagnostic precis, un tratament adecvat și suportul necesar, copiii cu epilepsie pot avea o calitate a vieții îmbunătățită și pot participa activ la activitățile zilnice. Colaborarea dintre familie, profesioniștii din domeniul sănătății și comunitate este esențială pentru a asigura că fiecare copil cu epilepsie primește îngrijirea și suportul de care are nevoie pentru a prospera.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Guerrini, R. (2006). Epilepsy in children. The Lancet, 367(9509), 499-524.

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(06)68182-8/abstract

Dr. Nicoleta Manea

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.