Meniu

Manevra epley: cand se recomanda si cum are loc procedura

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta Manea pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Manevra Epley reprezintă o tehnică simplă și eficientă pentru tratarea vertijului paroxistic pozițional benign (VPPB), o afecțiune frecventă a urechii interne care provoacă episoade bruște de amețeală. Această procedură non-invazivă implică o serie de mișcări ale capului și corpului, concepute pentru a repoziționarea cristalelor de calciu (otoconii) din canalele semicirculare ale urechii interne.

Prin deplasarea acestor cristale înapoi în utriculă, unde aparțin în mod normal, manevra Epley poate ameliora rapid simptomele de vertij și dezechilibru asociate cu VPPB. Datorită ratei sale ridicate de succes și a naturii sale neinvazive, manevra Epley a devenit tratamentul de primă linie pentru VPPB, oferind o alternativă sigură și eficientă la intervențiile chirurgicale sau medicamentoase.

Indicații pentru manevra Epley

Manevra Epley este indicată în principal pentru tratamentul vertijului paroxistic pozițional benign. Diagnosticul corect al acestei afecțiuni este crucial pentru a determina necesitatea și eficacitatea manevrei. Medicii utilizează o combinație de teste clinice și evaluarea simptomelor pentru a stabili indicația pentru această procedură.

Diagnosticul vertijului paroxistic pozițional benign

Manevra Dix-Hallpike: Această manevră diagnostică este esențială pentru confirmarea vertijului paroxistic pozițional benign și localizarea canalului semicircular afectat. Procedura implică rotirea rapidă a capului pacientului într-o poziție specifică pentru a provoca simptomele de vertij. În timpul manevrei, medicul observă atent ochii pacientului pentru a detecta nistagmusul caracteristic. Pentru canalul semicircular posterior drept, capul pacientului este rotit la 45 de grade spre dreapta înainte de a fi rapid coborât în poziție culcat pe spate. Un nistagmus vertical-torsional cu componentă rapidă în sus și spre urechea afectată, care apare după o scurtă latență și durează mai puțin de 60 de secunde, este tipic pentru vertijul pozițional paroxistic benign.

Simptome și prezentare clinică: Vertijul paroxistic pozițional benign se caracterizează prin episoade scurte și intense de amețeală rotațională, de obicei declanșate de schimbări specifice ale poziției capului. Pacienții descriu adesea o senzație de rotire a mediului înconjurător sau de mișcare a propriului corp. Aceste episoade durează de obicei între câteva secunde și un minut și pot fi însoțite de greață, vărsături și instabilitate posturală. Simptomele sunt tipic provocate de acțiuni precum întinderea capului pe spate, aplecarea în față sau întoarcerea în pat. Mulți pacienți raportează că simptomele sunt mai intense dimineața, la trezire. În plus, pot apărea probleme de echilibru și o senzație generală de instabilitate între episoadele acute de vertij.

Când se efectuează manevra Epley: Manevra Epley trebuie efectuată imediat după confirmarea diagnosticului de vertij paroxistic pozițional benign prin manevra Dix-Hallpike pozitivă. Manevra este indicată în special atunci când simptomele sunt severe sau persistente și interferează cu activitățile zilnice ale pacientului. Manevra poate fi realizată în cabinetul medical, în departamentul de urgență sau chiar la domiciliu, după instruirea adecvată a pacientului. Repetarea manevrei poate fi necesară dacă simptomele persistă sau reapar. În general, se recomandă efectuarea manevrei Epley de câte ori este nevoie până la rezoluția completă a simptomelor, cu o pauză de cel puțin 24 de ore între sesiuni pentru a evita disconfortul excesiv și a permite sistemului vestibular să se stabilizeze.

Ghid pas cu pas pentru efectuarea manevrei Epley

Manevra Epley implică o serie de mișcări precise ale capului și corpului, concepute pentru a repoziționarea otoconiilor în urechea internă. Fiecare pas al procedurii este crucial pentru eficacitatea tratamentului vertijului paroxistic pozițional benign. Executarea corectă a acestor mișcări maximizează șansele de succes ale manevrei.

Poziția inițială: Procedura începe cu pacientul așezat pe masa de examinare, cu picioarele întinse în fața sa. Medicul se poziționează în spatele pacientului, pregătit să ghideze mișcările capului acestuia. Este important ca pacientul să fie relaxat și să înțeleagă că poate experimenta o senzație de amețeală în timpul procedurii. Capul pacientului este rotit ușor, la aproximativ 45 de grade, către urechea afectată. Această poziționare inițială este crucială, deoarece aliniază canalul semicircular posterior al urechii afectate într-o poziție optimă pentru deplasarea otoconiilor. Medicul trebuie să se asigure că pacientul este confortabil și stabil în această poziție înainte de a trece la următorul pas al manevrei.

Rotația capului și înclinarea pe spate: În această etapă, medicul ghidează pacientul să se întindă rapid pe spate, menținând capul rotit la 45 de grade. Capul pacientului trebuie să se extindă ușor peste marginea mesei de examinare, cu suportul oferit de mâinile medicului. Această mișcare bruscă este concepută pentru a deplasa otoconiile din canalul semicircular posterior. Este normal ca pacientul să simtă o intensificare a vertijului în acest moment. Medicul trebuie să observe atent ochii pacientului pentru a detecta nistagmusul, care indică de obicei că otoconiile se mișcă în canalul afectat. Această poziție este menținută timp de aproximativ 30 de secunde sau până când nistagmusul se oprește, permițând otoconiilor să se deplaseze sub acțiunea gravitației.

Menținerea fiecărei poziții: Fiecare poziție din cadrul manevrei Epley trebuie menținută pentru o perioadă optimă de timp. De obicei, acest interval este de aproximativ 30 până la 60 de secunde pentru fiecare poziție. Durata exactă poate varia în funcție de răspunsul individual al pacientului și de persistența nistagmusului. Menținerea poziției permite otoconiilor să se deplaseze complet prin canalul semicircular afectat. În timpul acestei perioade, pacientul trebuie să rămână cât mai nemișcat posibil, iar medicul trebuie să monitorizeze continuu semnele de vertij și nistagmus. Este important ca pacientul să fie informat că senzația de amețeală este normală și că va trece. Dacă simptomele sunt severe, poate fi necesară o perioadă mai lungă de menținere a poziției.

Rotirea capului și corpului: După menținerea poziției inițiale, următorul pas implică rotirea capului pacientului la 90 de grade în direcția opusă, menținând în același timp extensia capului. Această mișcare trebuie efectuată lent și controlat pentru a evita disconfortul excesiv. Apoi, întregul corp al pacientului este rotit în aceeași direcție, astfel încât pacientul să ajungă într-o poziție laterală, cu nasul orientat în jos la un unghi de 45 de grade. Această serie de mișcări este concepută pentru a ghida otoconiile mai departe prin canalul semicircular și eventual înapoi în utriculă. Este crucial ca medicul să mențină suportul pentru capul pacientului în timpul acestei tranziții pentru a asigura precizia mișcării și confortul pacientului.

Ridicarea în poziție șezândă și menținerea poziției capului: Ultima etapă a manevrei Epley implică aducerea lentă a pacientului înapoi în poziția șezândă, menținând în același timp orientarea capului. Această mișcare trebuie efectuată cu grijă, pentru a evita deplasarea otoconiilor înapoi în canalul semicircular. Odată ce pacientul este în poziție șezândă, capul acestuia trebuie menținut înclinat în jos la un unghi de aproximativ 30 de grade timp de câteva minute. Această poziție finală permite otoconiilor să se stabilizeze în utriculă. Este important ca pacientul să evite mișcări bruște ale capului imediat după procedură. Medicul trebuie să ofere instrucțiuni clare despre cum să mențină această poziție și să explice importanța ei în prevenirea recurenței simptomelor.

Repetarea manevrei: În unele cazuri, poate fi necesară repetarea manevrei Epley pentru a obține rezultate optime în tratamentul vertijului paroxistic pozițional benign. Decizia de a repeta procedura se bazează pe persistența simptomelor și pe răspunsul inițial al pacientului la tratament. De obicei, manevra poate fi repetată de până la trei ori într-o singură sesiune, cu pauze scurte între repetări pentru a permite pacientului să se odihnească și să se reorienteze. Este important ca medicul să evalueze starea pacientului după fiecare repetare, observând atent semnele de ameliorare sau agravare a simptomelor. Dacă simptomele persistă după multiple repetări în aceeași zi, poate fi recomandată programarea unei noi sesiuni de tratament după câteva zile, pentru a evita disconfortul excesiv și pentru a permite sistemului vestibular să se stabilizeze.

Întrebări frecvente

Pot efectua manevra Epley singur acasă?

Da, manevra Epley poate fi efectuată acasă, dar este recomandat să primiți instrucțiuni detaliate de la un medic înainte de a încerca. În plus, este util să aveți pe cineva alături care să vă asiste, în caz că vertijul se agravează.

De câte ori ar trebui repetată manevra Epley?

Manevra Epley poate fi repetată de până la trei ori într-o singură sesiune, cu pauze scurte între repetări. Dacă simptomele persistă, poate fi necesară repetarea procedurii în zilele următoare.

Ce ar trebui să fac dacă simptomele persistă după manevra Epley?

Dacă simptomele persistă după efectuarea manevrei Epley, consultați medicul pentru o evaluare suplimentară. Pot fi necesare sesiuni suplimentare sau alte metode de tratament pentru a ameliora vertijul.

Cât de curând după manevra Epley pot relua activitățile normale?

Se recomandă să evitați mișcările bruște ale capului și activitățile intense timp de 24-48 de ore după manevra Epley. După această perioadă, puteți relua treptat activitățile normale, respectând instrucțiunile medicului.

Este manevra Epley eficientă pentru toate tipurile de vertij paroxistic pozițional benign?

Manevra Epley este cea mai eficientă pentru vertijul paroxistic pozițional benign cauzat de otoconii deplasați în canalul semicircular posterior. Pentru alte tipuri de vertij, pot fi necesare alte metode de tratament.

Poate manevra Epley provoca daune permanente sau vătămări?

Manevra Epley este în general sigură și nu provoacă daune permanente. Totuși, pot apărea efecte secundare temporare precum greața și amețeala. Consultați medicul dacă aveți îngrijorări.

Cât de des poate fi efectuată în siguranță manevra Epley?

Manevra Epley poate fi repetată de câte ori este necesar pentru ameliorarea simptomelor, dar este recomandat să așteptați cel puțin 24 de ore între sesiuni. Consultați medicul pentru recomandări specifice.

Există tratamente alternative la manevra Epley pentru vertijul paroxistic pozițional benign?

Da, există alte tratamente precum manevra Semont, exercițiile Brandt-Daroff și medicația antivertiginoasă. Medicul va putea recomanda cea mai potrivită opțiune în funcție de specificul cazului dumneavoastră.

Poate medicația singură trata vertijul paroxistic pozițional benign fără a fi necesară manevra Epley?

Medicația poate ajuta la ameliorarea simptomelor de vertij, dar nu tratează cauza subiacentă a vertijului pozițional paroxistic benign. Manevrele de repoziționare, precum manevra Epley, sunt necesare pentru a rezolva problema otoconiilor deplasați.

Cum se compară manevra Epley cu manevra Semont în tratarea vertijului paroxistic pozițional benign?

Ambele manevre sunt eficiente în tratarea vertijului paroxistic pozițional benign, dar manevra Epley este adesea preferată datorită simplității sale și disconfortului redus pentru pacient. Medicul poate decide care metodă este mai potrivită în funcție de specificul cazului dumneavoastră.

Concluzie

Manevra Epley reprezintă un tratament eficient și neinvaziv pentru vertijul pozițional paroxistic benign, oferind ameliorarea rapidă a simptomelor pentru majoritatea pacienților. Deși pot apărea efecte secundare minore, beneficiile depășesc cu mult riscurile, făcând din această procedură opțiunea preferată de tratament. Respectarea instrucțiunilor post-tratament și consultarea medicului pentru orice îngrijorări contribuie la succesul pe termen lung al terapiei.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Braschi, E., Ross, D., & Korownyk, C. (2015). Evaluating the Epley maneuver. Canadian Family Physician, 61(10), 878-878.

https://www.cfp.ca/content/61/10/878.short

Dr. Nicoleta Manea

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.