Meniu

Simptome cu o luna inainte de avc: semne si AIT

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Nicoleta pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Accidentul vascular cerebral (AVC) este o urgență medicală care necesită intervenție imediată. Cu toate acestea, în multe cazuri, corpul transmite semnale de avertizare cu săptămâni sau chiar luni înainte de producerea unui AVC major.

Recunoașterea și înțelegerea acestor semne precoce poate salva vieți și preveni dizabilități pe termen lung. Simptomele pot include dureri de cap severe și neobișnuite, episoade scurte de amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți temporare de vorbire sau vedere, și amețeli inexplicabile. Este crucial să se acorde atenție acestor semnale și să se solicite evaluare medicală promptă. Identificarea precoce a factorilor de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos pot reduce semnificativ riscul de AVC. Cunoașterea semnelor de avertizare și acțiunea rapidă în cazul apariției simptomelor pot face diferența între recuperare și consecințe grave pe termen lung.

Simptome comune ale accidentului vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral se manifestă prin simptome bruște și severe care afectează funcțiile neurologice. Acestea pot include amorțeală sau slăbiciune pe o parte a corpului, dificultăți de vorbire sau de înțelegere, probleme de vedere, amețeli și dureri de cap intense.

Amorțeală sau slăbiciune bruscă

Căderea feței: Acest simptom se manifestă prin pierderea controlului muscular pe o parte a feței. Persoana afectată poate prezenta o asimetrie facială evidentă, cu o parte a gurii sau a ochiului căzută. Zâmbetul poate deveni inegal, cu un colț al gurii tras în jos. Această slăbiciune facială este adesea însoțită de amorțeală și poate afecta capacitatea de a mesteca sau de a articula cuvinte în mod clar. Este important de menționat că această modificare apare brusc și nu este rezultatul unei paralizii faciale cronice sau al altor afecțiuni preexistente. Recunoașterea rapidă a acestui simptom poate fi crucială pentru intervenția timpurie în cazul unui accident vascular cerebral.

Slăbiciunea brațului: Acest simptom se caracterizează prin pierderea bruscă a forței sau a controlului asupra unui braț. Persoana afectată poate avea dificultăți în ridicarea brațului la același nivel cu celălalt sau în menținerea lui ridicat. Adesea, brațul afectat poate cădea involuntar când este ridicat. Slăbiciunea poate fi însoțită de amorțeală sau de o senzație de furnicături. Este important de observat că această slăbiciune apare de obicei pe o singură parte a corpului și se instalează rapid. Testul simplu de a cere persoanei să ridice ambele brațe simultan poate evidenția această diferență. Recunoașterea promptă a acestui simptom poate fi crucială pentru diagnosticarea rapidă a unui accident vascular cerebral.

Slăbiciunea piciorului: Acest simptom se manifestă prin pierderea bruscă a forței sau a controlului asupra unui picior. Persoana afectată poate avea dificultăți în menținerea echilibrului, în mersul drept sau poate prezenta o tendință de a se împiedica. Slăbiciunea piciorului este adesea însoțită de o senzație de greutate sau de amorțeală. În cazuri severe, piciorul afectat poate fi complet paralizat. Este important de remarcat că această slăbiciune apare de obicei pe aceeași parte a corpului ca și slăbiciunea brațului, dacă aceasta este prezentă. Incapacitatea de a ridica piciorul afectat de la sol sau de a-l menține ridicat poate fi un indicator clar al acestui simptom.

Confuzie bruscă sau dificultăți de vorbire

Vorbire neclară: Acest simptom se manifestă prin dificultatea de a articula cuvinte în mod clar și coerent. Persoana afectată poate avea o pronunție încețoșată, ca și cum ar vorbi cu gura plină sau ar fi sub influența alcoolului. Cuvintele pot fi distorsionate, iar frazele pot deveni greu de înțeles pentru cei din jur. Această modificare a vorbirii apare brusc și nu este cauzată de oboseală sau de consumul de alcool. Vorbirea neclară poate fi însoțită de dificultăți în găsirea cuvintelor potrivite sau în formularea propozițiilor coerente. Este important de menționat că acest simptom poate fi temporar în cazul unui accident ischemic tranzitoriu, dar necesită atenție medicală imediată pentru a preveni complicațiile grave.

Dificultate în înțelegerea celorlalți: Acest simptom se caracterizează prin incapacitatea bruscă de a înțelege sau de a procesa limbajul vorbit sau scris. Persoana afectată poate părea confuză atunci când i se adresează cineva, ca și cum ar auzi o limbă străină. Pacientul poate avea dificultăți în urmărirea unei conversații sau în înțelegerea instrucțiunilor simple. Acest simptom nu este cauzat de probleme de auz, ci de afectarea zonelor cerebrale responsabile de procesarea limbajului. Persoana poate părea dezorientată și poate răspunde inadecvat la întrebări sau comenzi. Este important de remarcat că această dificultate apare brusc și poate fi însoțită de alte simptome cognitive, cum ar fi confuzia generală sau pierderea memoriei pe termen scurt.

Tulburări bruște de vedere

Pierderea vederii la unul sau ambii ochi: Acest simptom se manifestă prin reducerea bruscă sau pierderea completă a vederii la unul sau ambii ochi. Persoana afectată poate descrie experiența ca o “cortină” care coboară peste câmpul vizual sau o întunecare rapidă a vederii. Pierderea vederii poate fi parțială, afectând doar o parte a câmpului vizual, sau completă. Este important de menționat că această modificare a vederii apare brusc și nu este însoțită de durere oculară. În unele cazuri, pierderea vederii poate fi temporară, durând câteva minute, ceea ce poate indica un accident ischemic tranzitoriu. Indiferent de durata simptomului, acesta necesită evaluare medicală urgentă pentru a preveni deteriorarea permanentă a vederii sau alte complicații neurologice.

Vedere dublă: Acest simptom se caracterizează prin perceperea a două imagini ale aceluiași obiect. Persoana afectată poate vedea două imagini separate sau suprapuse parțial. Vederea dublă poate apărea brusc și poate afecta percepția profunzimii și coordonarea ochi-mână. Este important de diferențiat acest simptom de alte probleme de vedere, cum ar fi astigmatismul sau miopia, care se dezvoltă treptat. Vederea dublă cauzată de un accident vascular cerebral este de obicei însoțită de alte simptome neurologice și apare brusc. Poate afecta capacitatea de a citi, de a conduce sau de a efectua sarcini care necesită coordonare vizuală fină. Acest simptom necesită atenție medicală imediată, deoarece poate indica afectarea nervilor care controlează mișcările oculare sau a zonelor cerebrale responsabile de procesarea informațiilor vizuale.

Dificultăți bruște de mers

Amețeală: Acest simptom se manifestă prin senzația de dezechilibru sau de rotire a mediului înconjurător. Persoana afectată poate simți că pământul se mișcă sub picioare sau că încăperea se învârte în jurul ei. Amețeala asociată cu un accident vascular cerebral apare brusc și poate fi însoțită de greață sau vărsături. Este important de diferențiat această amețeală de cele cauzate de probleme ale urechii interne sau de schimbări rapide de poziție. În cazul unui accident vascular cerebral, amețeala este adesea severă și persistentă, putând dura mai mult decât episoadele obișnuite de vertij. Acest simptom poate afecta semnificativ capacitatea persoanei de a sta în picioare sau de a merge, crescând riscul de căderi.

Pierderea echilibrului: Acest simptom se caracterizează prin dificultatea bruscă de a-și menține poziția verticală sau de a merge drept. Persoana afectată poate avea senzația că se clatină sau că este trasă într-o anumită direcție. Pierderea echilibrului poate fi însoțită de o senzație de instabilitate sau de nesiguranță în timpul mersului. Este important de remarcat că această pierdere a echilibrului apare brusc și nu este cauzată de oboseală sau de consumul de alcool. Persoana poate avea nevoie să se sprijine de obiecte din jur pentru a evita căderea. În cazuri severe, poate fi imposibil să stea în picioare fără ajutor. Acest simptom poate fi un indicator al afectării cerebelului sau al altor zone ale creierului responsabile de coordonare și echilibru.

Lipsa coordonării: Acest simptom se manifestă prin dificultatea bruscă de a efectua mișcări precise sau de a coordona diferite părți ale corpului. Persoana afectată poate avea probleme în realizarea unor sarcini simple, cum ar fi atingerea nasului cu degetul sau aducerea unui pahar la gură. Mișcările pot deveni stângace sau imprecise, iar persoana poate scăpa obiecte din mână fără motiv aparent. Lipsa coordonării poate afecta atât membrele superioare, cât și cele inferioare, ducând la un mers nesigur sau la dificultăți în manipularea obiectelor. Este important de menționat că acest simptom apare brusc și nu este rezultatul oboselii sau al consumului de alcool. Lipsa coordonării poate fi un indicator al afectării cerebelului sau al altor zone ale creierului responsabile de controlul motor fin.

Durere de cap severă și bruscă fără o cauză cunoscută

Acest simptom se manifestă prin apariția bruscă a unei dureri de cap intense, adesea descrisă ca fiind “cea mai puternică durere de cap din viață”. Durerea poate fi localizată într-o anumită zonă a capului sau poate fi generalizată. Este caracterizată prin intensitatea sa extremă și debutul brusc, fără factori declanșatori evidenți. Această durere de cap poate fi însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la lumină sau sunet, și în unele cazuri, de rigiditate a gâtului. Este crucial să se diferențieze această durere de cap de cele obișnuite sau de migrene, deoarece poate indica un accident vascular cerebral hemoragic, în special o hemoragie subarahnoidiană. Apariția acestui simptom necesită evaluare medicală de urgență pentru a preveni complicații potențial fatale.

Simptome mai puțin frecvente ale accidentului vascular cerebral

Greață și vărsături: Greața și vărsăturile, deși mai puțin frecvente, pot fi simptome ale unui accident vascular cerebral, în special când acesta afectează cerebelul sau trunchiul cerebral. Aceste simptome apar brusc și sunt adesea însoțite de alte semne neurologice. Greața poate fi intensă și persistentă, iar vărsăturile pot fi repetate și incontrolabile. Este important de remarcat că aceste simptome, atunci când sunt cauzate de un accident vascular cerebral, nu sunt asociate cu alte semne de boală gastrointestinală. Ele pot fi însoțite de amețeli, probleme de echilibru sau dureri de cap severe. În cazul unui accident vascular cerebral în trunchiul cerebral, greața și vărsăturile pot fi însoțite de dificultăți de înghițire sau probleme respiratorii.

Pierderea bruscă și scurtă a conștienței: Pierderea bruscă și de scurtă durată a conștienței poate fi un simptom mai puțin frecvent, dar semnificativ, al unui accident vascular cerebral. Acest fenomen, cunoscut și sub numele de sincopă, se caracterizează prin pierderea temporară a conștienței și a tonusului postural. În contextul unui accident vascular cerebral, această pierdere a conștienței este de obicei de scurtă durată, durând de la câteva secunde până la câteva minute. Poate fi cauzată de o întrerupere temporară a fluxului sanguin către creier sau de afectarea zonelor cerebrale responsabile de menținerea stării de conștiență. Este important de diferențiat această pierdere a conștienței de cele cauzate de alte afecțiuni, cum ar fi problemele cardiace sau epilepsia.

Leșin sau convulsii: Acestea pot apărea ca simptome ale unui accident vascular cerebral, deși sunt mai puțin frecvente decât alte manifestări. Leșinul în contextul unui accident vascular cerebral este de obicei brusc și poate fi urmat de o recuperare rapidă a conștienței. Convulsiile, pe de altă parte, pot varia de la episoade scurte de tremurături sau rigiditate până la convulsii generalizate. Acestea pot fi cauzate de iritarea țesutului cerebral afectat sau de perturbări ale activității electrice cerebrale. Este crucial să se diferențieze aceste simptome de cele cauzate de alte afecțiuni neurologice. Apariția bruscă a leșinului sau a convulsiilor, în special la persoanele fără antecedente de astfel de episoade, necesită evaluare medicală imediată pentru a exclude posibilitatea unui accident vascular cerebral.

Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) sau “mini-accidentul vascular cerebral”

Atacul ischemic tranzitoriu reprezintă o urgență medicală caracterizată prin simptome similare accidentului vascular cerebral, dar de scurtă durată. Acesta poate fi un semnal de avertizare important pentru un viitor accident vascular cerebral și necesită atenție medicală imediată.

Definiție: Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) este un episod temporar de disfuncție neurologică cauzat de o întrerupere scurtă a fluxului sanguin către o parte a creierului. Spre deosebire de un accident vascular cerebral complet, simptomele unui AIT sunt de scurtă durată, tipic dispărând în decurs de câteva minute până la maxim 24 de ore. Cu toate acestea, majoritatea episoadelor durează mai puțin de o oră. AIT-ul este adesea descris ca un “mini-accident vascular cerebral” sau un “accident vascular cerebral de avertizare”, deoarece poate fi un precursor al unui accident vascular cerebral mai sever. Deși simptomele sunt temporare, un AIT indică un risc crescut de accident vascular cerebral în viitorul apropiat și necesită evaluare și tratament medical urgent pentru prevenirea complicațiilor ulterioare.

Simptomele atacului ischemic tranzitoriu: Acestea sunt similare celor ale unui accident vascular cerebral, dar sunt de scurtă durată, dispărând de obicei în decurs de câteva minute până la maxim 24 de ore. Ele pot include amorțeală sau slăbiciune bruscă pe o parte a corpului, confuzie sau dificultăți de vorbire, probleme de vedere la unul sau ambii ochi, amețeli sau pierderea echilibrului și dureri de cap severe. Caracteristica distinctivă a atacului ischemic tranzitoriu este natura sa temporară, simptomele rezolvându-se complet fără a lăsa efecte permanente. Cu toate acestea, este crucial să se înțeleagă că, deși simptomele dispar, un atac ischemic tranzitoriu este un semnal de alarmă important, indicând un risc crescut de accident vascular cerebral în viitorul apropiat.

Importanța solicitării asistenței medicale: Solicitarea imediată a asistenței medicale în cazul unui atac ischemic tranzitoriu este crucială, chiar dacă simptomele par să se amelioreze sau să dispară complet. Acesta este considerat o urgență medicală deoarece reprezintă un semnal de avertizare pentru un potențial accident vascular cerebral major. Evaluarea medicală promptă permite identificarea cauzei subiacente și implementarea măsurilor preventive adecvate. Medicii pot efectua teste diagnostice, cum ar fi imagistica cerebrală și evaluarea vaselor de sânge, pentru a determina riscul de accident vascular cerebral și pentru a iniția tratamentul preventiv. Acesta poate include medicamente pentru subțierea sângelui, controlul tensiunii arteriale sau intervenții chirurgicale în cazul blocajelor arteriale semnificative. Ignorarea unui atac ischemic tranzitoriu poate duce la complicații grave și creșterea riscului de accident vascular cerebral în viitor.

Întrebări frecvente

Pot simptomele unui accident vascular cerebral să vină și să plece?

Da, simptomele unui accident vascular cerebral pot să apară și să dispară, mai ales în cazul unui atac ischemic tranzitoriu. Aceste simptome temporare sunt un semnal de avertizare și necesită evaluare medicală imediată.

Sunt simptomele unui accident vascular cerebral întotdeauna bruște?

De obicei, simptomele unui accident vascular cerebral apar brusc și fără avertisment. Cu toate acestea, uneori pot exista semne prevestitoare, cum ar fi episoade scurte de amorțeală sau slăbiciune.

Pot persoanele tinere să aibă accidente vasculare cerebrale?

Da, deși riscul crește odată cu vârsta, accidentele vasculare cerebrale pot afecta și persoanele tinere. Factori precum hipertensiunea arterială, diabetul și fumatul pot contribui la acest risc.

Sunt semnele de avertizare diferite pentru bărbați și femei?

Semnele de avertizare ale unui accident vascular cerebral sunt similare pentru bărbați și femei, dar femeile pot prezenta și simptome mai subtile, cum ar fi oboseala extremă, confuzia sau greața.

Ce ar trebui să fac dacă suspectez că cineva are un accident vascular cerebral?

Dacă suspectați că cineva are un accident vascular cerebral, sunați imediat la 112. Fiecare minut contează pentru a reduce daunele cerebrale și pentru a îmbunătăți șansele de recuperare.

Cum pot reduce riscul de accident vascular cerebral?

Pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral, mențineți o dietă sănătoasă, faceți exerciții fizice regulate, evitați fumatul și controlați factorii de risc precum hipertensiunea arterială și diabetul.

Este posibil să aveți un accident vascular cerebral fără niciun semn de avertizare?

Da, este posibil să aveți un accident vascular cerebral fără semne de avertizare evidente. Acestea sunt cunoscute sub numele de accidente vasculare cerebrale "tăcute" și pot fi detectate doar prin imagistică cerebrală.

Poate stresul să cauzeze un accident vascular cerebral?

Stresul cronic poate contribui la factorii de risc pentru accident vascular cerebral, cum ar fi hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare. Gestionarea stresului prin tehnici de relaxare poate ajuta la reducerea riscului.

Există efecte pe termen lung ale unui accident vascular cerebral?

Da, efectele pe termen lung ale unui accident vascular cerebral pot include dizabilități fizice, dificultăți de vorbire, probleme cognitive și emoționale. Recuperarea poate necesita terapie pe termen lung.

Care este diferența dintre un accident vascular cerebral și un atac de cord?

Un accident vascular cerebral implică întreruperea fluxului sanguin către creier, în timp ce un atac de cord implică blocarea fluxului sanguin către inimă. Ambele sunt urgențe medicale care necesită tratament prompt.

Concluzie

Recunoașterea și intervenția rapidă în cazul simptomelor unui accident vascular cerebral sunt esențiale pentru salvarea vieții și minimizarea daunelor cerebrale. Factori de risc controlabili precum hipertensiunea arterială, fumatul și diabetul trebuie gestionați printr-un stil de viață sănătos și tratament medical adecvat. Înțelegerea semnelor de avertizare și acționarea promptă pot face diferența între recuperare completă și dizabilități permanente.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Warlow, C. P. (1998). Epidemiology of stroke. The Lancet, 352, S1-S4.

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(98)90086-1/fulltext

Dr. Nicoleta

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.