Sistemul nervos vegetativ: anatomia si functiile acestuia

Înțelegerea funcționării și diviziunilor acestui sistem este esențială pentru a înțelege cum corpul nostru menține homeostazia și răspunde la diferiți stimuli.

Anatomia sistemului nervos vegetativ

Anatomia acestui sistem include structuri complexe care permit reglarea funcțiilor involuntare ale corpului. Aceasta cuprinde sistemul nervos simpatic și sistemul nervos parasimpatic, fiecare având structuri și funcții specifice.

Sistemul nervos simpatic

Lanțul simpatic și ganglionii: Lanțul simpatic este format dintr-o serie de ganglioni paravertebrali situați de-a lungul coloanei vertebrale, de la nivelul gâtului până la pelvis. Acești ganglioni sunt conectați prin fibre nervoase care permit transmiterea semnalelor între măduva spinării și organele țintă. Ganglionii simpatici sunt responsabili pentru sinapsa dintre neuronii preganglionari și postganglionari. Neuronii preganglionari au corpurile celulare în coarnele laterale ale măduvei spinării și trimit fibrele lor prin rădăcinile anterioare ale nervilor spinali către ganglionii simpatici. De aici, fibrele postganglionare se îndreaptă către organele țintă, unde eliberează norepinefrină pentru a activa răspunsul „luptă sau fugi”.

Nervii splanhnici: Aceștia sunt fibre nervoase care transportă semnale între sistemul nervos central și viscere. Aceștia includ nervii splanhnici toracici, lombari și pelvini, care inervează organele din cavitatea toracică și abdominală. Nervii splanhnici toracici, cum ar fi nervul splanhnic mare, mic și cel mai mic, transportă fibre preganglionare către ganglionii prevertebrali, cum ar fi ganglionul celiac și ganglionul mezenteric superior. Acești ganglioni prevertebrali sunt situați în apropierea aortei abdominale și sunt responsabili pentru inervația organelor digestive, cum ar fi stomacul, intestinul subțire și colonul. Nervii splanhnici lombari și pelvini inervează organele din pelvis, inclusiv vezica urinară și organele genitale.

Medula suprarenală: Aceasta este partea interioară a glandelor suprarenale și joacă un rol crucial în răspunsul la stres. Aceasta este inervată direct de fibrele preganglionare simpatice, care eliberează acetilcolină pentru a stimula celulele cromafine din medula suprarenală. Aceste celule funcționează ca neuroni postganglionari și eliberează hormoni, cum ar fi adrenalina și noradrenalina, direct în sânge. Acești hormoni intensifică răspunsul „luptă sau fugi” prin creșterea ritmului cardiac, dilatarea căilor respiratorii și mobilizarea resurselor energetice. Medula suprarenală este esențială pentru adaptarea rapidă a organismului la situații de stres acut.

Sistemul nervos parasimpatic

Nervii cranieni (III, VII, IX, X): Acești nervi joacă un rol crucial în funcționarea sistemului nervos parasimpatic. Nervul oculomotor (III) inervează mușchii ciliari și sfincterul pupilar, controlând astfel acomodarea și constricția pupilei. Nervul facial (VII) inervează glandele lacrimale, nazale și salivare submandibulare și sublinguale, contribuind la secreția lacrimilor și a salivei. Nervul glosofaringian (IX) inervează glanda parotidă, stimulând secreția salivară. Nervul vag (X) este cel mai extins dintre nervii cranieni parasimpatici, inervând majoritatea organelor din torace și abdomen, inclusiv inima, plămânii și tractul gastrointestinal. Acesta reglează funcțiile vitale, cum ar fi ritmul cardiac, respirația și digestia, promovând starea de „odihnă și digestie”.

Nervii spinali sacrali (S2-S4): Acești nervi, care provin din segmentele S2-S4 ale măduvei spinării, sunt esențiali pentru funcționarea sistemului nervos parasimpatic în regiunea pelviană. Ei inervează organele pelviene, inclusiv vezica urinară, rectul și organele genitale. Prin intermediul acestor nervi, sistemul nervos parasimpatic controlează contracția și relaxarea mușchilor vezicii urinare, facilitând urinarea. De asemenea, aceștia reglează motilitatea rectală și procesele de defecație. În plus, nervii spinali sacrali joacă un rol important în funcțiile sexuale, contribuind la excitația sexuală și la răspunsurile erectile. Acești nervi sunt esențiali pentru menținerea funcțiilor normale ale organelor pelviene și pentru promovarea stării de relaxare și recuperare în această regiune a corpului.

Sistemul nervos enteric

Plexul mienteric (Auerbach): Plexul mienteric, cunoscut și sub denumirea de plexul Auerbach, este situat între straturile musculare longitudinale și circulare ale tractului gastrointestinal. Acesta joacă un rol crucial în coordonarea contracțiilor musculare necesare pentru peristaltism, procesul prin care alimentele sunt deplasate de-a lungul tractului digestiv. Plexul mienteric reglează activitatea motorie a intestinului, asigurând contracții ritmice și coordonate care facilitează digestia și absorbția nutrienților. De asemenea, acesta controlează tonusul muscular și reflexele intestinale, contribuind la menținerea funcționării normale a tractului gastrointestinal. Plexul mienteric este esențial pentru asigurarea unei motilități eficiente și pentru prevenirea tulburărilor digestive.

Plexul submucos (Meissner): Plexul submucos, cunoscut și sub denumirea de plexul Meissner, este situat în submucoasa tractului gastrointestinal. Acesta reglează mișcarea apei și a electroliților prin peretele intestinal, contribuind la menținerea echilibrului hidric și electrolitic în organism. Plexul submucos controlează secreția de enzime digestive și mucus, facilitând digestia și protejând mucoasa intestinală. De asemenea, acesta joacă un rol important în absorbția nutrienților și în răspunsurile imune locale. Plexul submucos este esențial pentru asigurarea unei funcționări optime a tractului digestiv și pentru menținerea sănătății generale a organismului.

Funcțiile sistemului nervos vegetativ

Acestea includ reglarea activităților involuntare ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială, respirația, digestia și excitația sexuală. Aceste funcții sunt esențiale pentru menținerea homeostaziei și adaptarea la diferiți stimuli.

Reglarea cardiovasculară

Ritmul cardiac și contractilitatea: Sistemul nervos vegetativ joacă un rol crucial în reglarea ritmului cardiac și a forței de contracție a inimii. Sistemul nervos simpatic crește ritmul cardiac și contractilitatea prin eliberarea de norepinefrină, care acționează asupra receptorilor beta-adrenergici din miocard. Acest lucru permite inimii să pompeze mai mult sânge în perioadele de stres sau activitate fizică intensă. Pe de altă parte, sistemul nervos parasimpatic reduce ritmul cardiac prin eliberarea de acetilcolină, care acționează asupra receptorilor muscarinici din nodul sinoatrial. Aceasta promovează relaxarea și recuperarea inimii în perioadele de repaus. Reglarea echilibrată a ritmului cardiac și a contractilității este esențială pentru menținerea unei funcționări optime a sistemului cardiovascular și pentru adaptarea la diferite condiții fiziologice.

Tensiunea arterială: Sistemul nervos vegetativ reglează tensiunea arterială prin intermediul sistemului nervos simpatic și parasimpatic. Sistemul nervos simpatic crește tensiunea arterială prin eliberarea de norepinefrină, care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici din vasele de sânge, provocând vasoconstricție. Aceasta duce la creșterea rezistenței vasculare periferice și, implicit, a tensiunii arteriale. Pe de altă parte, sistemul nervos parasimpatic reduce tensiunea arterială prin eliberarea de acetilcolină, care acționează asupra receptorilor muscarinici din inimă, scăzând ritmul cardiac și forța contracțiilor cardiace. Reglarea echilibrată a tensiunii arteriale este esențială pentru menținerea unei circulații sanguine adecvate și pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare.

Diametrul vaselor de sânge: Sistemul nervos simpatic provoacă vasoconstricție prin eliberarea de norepinefrină, care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici din mușchii netezi ai pereților vaselor de sânge. Aceasta duce la îngustarea vaselor de sânge și la creșterea tensiunii arteriale. În contrast, sistemul nervos parasimpatic promovează vasodilatația prin eliberarea de acetilcolină, care acționează asupra receptorilor muscarinici din mușchii netezi ai vaselor de sânge, provocând relaxarea acestora și lărgirea diametrului vaselor. Această reglare a diametrului vaselor de sânge este crucială pentru menținerea unui flux sanguin adecvat către diferite organe și țesuturi, asigurând astfel oxigenarea și nutriția necesare funcționării optime a organismului.

Reglarea respirației

Bronhodilatație și bronhoconstricție: Sistemul nervos vegetativ reglează și diametrul căilor respiratorii. Sistemul nervos simpatic provoacă bronhodilatație prin eliberarea de norepinefrină, care acționează asupra receptorilor beta-2 adrenergici din mușchii netezi ai bronhiilor, relaxându-i și lărgind căile respiratorii. Aceasta facilitează fluxul de aer și îmbunătățește oxigenarea sângelui, fiind esențială în situații de stres sau activitate fizică intensă. Pe de altă parte, sistemul nervos parasimpatic provoacă bronhoconstricție prin eliberarea de acetilcolină, care acționează asupra receptorilor muscarinici din mușchii netezi ai bronhiilor, contractându-i și îngustând căile respiratorii. Aceasta reduce fluxul de aer și este importantă pentru reglarea respirației în perioadele de repaus.

Ritmul respirator: Sistemul nervos vegetativ reglează ritmul respirator prin intermediul centrilor respiratori din trunchiul cerebral. Sistemul nervos simpatic crește ritmul respirator prin stimularea centrilor respiratori și prin eliberarea de norepinefrină, care acționează asupra receptorilor beta-adrenergici din mușchii respiratori, crescând frecvența și amplitudinea respirațiilor. Aceasta este esențială în situații de stres sau activitate fizică intensă, când organismul necesită un aport crescut de oxigen. Pe de altă parte, sistemul nervos parasimpatic reduce ritmul respirator prin eliberarea de acetilcolină, care acționează asupra receptorilor muscarinici din mușchii respiratori, scăzând frecvența și amplitudinea respirațiilor.

Reglarea sistemului digestiv

Salivația și înghițirea: Nervii cranieni, cum ar fi nervul facial și nervul glosofaringian, stimulează glandele salivare să producă și să secrete salivă. Acetilcolina, eliberată de terminațiile nervoase parasimpatice, acționează asupra receptorilor muscarinici din glandele salivare, crescând producția de salivă. Salivația este esențială pentru lubrifierea alimentelor, facilitând astfel mestecarea și înghițirea. De asemenea, saliva conține enzime digestive care încep descompunerea alimentelor încă din cavitatea bucală. Înghițirea este un proces coordonat de sistemul nervos vegetativ, care implică contracția mușchilor faringelui și esofagului pentru a transporta alimentele către stomac.

Motilitatea și secreția gastrică: Sistemul nervos parasimpatic stimulează activitatea gastrică prin eliberarea de acetilcolină, care acționează asupra receptorilor muscarinici din mușchii netezi ai stomacului și din celulele secretoare de acid clorhidric. Aceasta crește contracțiile musculare și secreția de sucuri gastrice, facilitând digestia alimentelor. Pe de altă parte, sistemul nervos simpatic inhibă activitatea gastrică prin eliberarea de norepinefrină, care reduce motilitatea și secreția gastrică. Reglarea echilibrată a motilității și secreției gastrice este esențială pentru o digestie eficientă și pentru prevenirea tulburărilor digestive.

Motilitatea și secreția intestinală: Sistemul nervos vegetativ reglează motilitatea și secreția intestinală prin intermediul sistemului nervos enteric. Sistemul nervos parasimpatic stimulează activitatea intestinală prin eliberarea de acetilcolină, care crește contracțiile musculare și secreția de enzime digestive și mucus. Aceasta facilitează mișcarea alimentelor de-a lungul tractului intestinal și absorbția nutrienților. Sistemul nervos simpatic reduce motilitatea și secreția intestinală, încetinind procesele digestive.

Defecația: Sistemul nervos parasimpatic stimulează contracțiile musculare ale colonului și rectului, facilitând mișcarea fecalelor către anus. Acetilcolina, eliberată de terminațiile nervoase parasimpatice, acționează asupra receptorilor muscarinici din mușchii netezi ai colonului, crescând motilitatea intestinală. Sistemul nervos simpatic, prin eliberarea de norepinefrină, inhibă contracțiile musculare și reduce motilitatea intestinală, prevenind defecația în situații de stres. Reglarea echilibrată a procesului de defecație este esențială pentru menținerea sănătății intestinale și pentru prevenirea constipației și a altor tulburări digestive.

Reglarea sistemului urinar

Contracția și relaxarea vezicii urinare: Sistemul nervos parasimpatic stimulează contracția mușchilor netezi ai vezicii urinare. Aceasta permite golirea vezicii urinare în timpul urinării. Pe de altă parte, sistemul nervos simpatic inhibă contracția vezicii urinare, relaxând mușchii netezi și permițând vezicii să se umple. Reglarea echilibrată a contracției și relaxării vezicii urinare este esențială pentru menținerea funcției normale a sistemului urinar și pentru prevenirea complicațiilor medicale ale acestuia.

Controlul sfincterului urinar: Sfincterul intern al vezicii urinare este controlat de sistemul nervos simpatic, care eliberează norepinefrină pentru a contracta mușchii netezi și a menține sfincterul închis, prevenind scurgerile involuntare de urină. Sfincterul extern al vezicii urinare este controlat de sistemul nervos somatic, care permite controlul voluntar al urinării. În timpul urinării, sistemul nervos parasimpatic relaxează sfincterul intern, permițând trecerea urinei. Controlul adecvat al sfincterului urinar este esențial pentru menținerea continenței și pentru prevenirea incontinenței urinare.

Reglarea sistemului reproducător

Excitația sexuală și răspunsul: Sistemul nervos vegetativ joacă un rol crucial în reglarea excitației sexuale și a răspunsului sexual prin intermediul sistemului nervos simpatic și parasimpatic. Sistemul nervos parasimpatic stimulează excitația sexuală prin eliberarea de acetilcolină și oxid nitric, care provoacă vasodilatația vaselor de sânge din organele genitale, crescând fluxul sanguin și provocând erecția la bărbați și lubrifierea vaginală la femei. Sistemul nervos simpatic este implicat în răspunsul sexual prin eliberarea de norepinefrină, care contribuie la contracțiile musculare și la intensificarea senzațiilor sexuale. Reglarea echilibrată a excitației sexuale și a răspunsului este esențială pentru menținerea sănătății sexuale și pentru asigurarea unei funcționări normale a sistemului reproducător.

Funcția erectilă: Sistemul nervos parasimpatic influențează inițierea și menținerea erecției, care provoacă relaxarea mușchilor netezi și dilatarea vaselor de sânge din penis, crescând fluxul sanguin și provocând erecția. Sistemul nervos simpatic este implicat în detumescență, procesul prin care erecția dispare, contractând mușchii netezi și reducând fluxul sanguin.

Ejacularea: Aceasta este un proces complex care implică două faze principale: emisia și expulzia. În faza de emisie, sistemul nervos simpatic stimulează contracția mușchilor netezi ai ductelor deferente, veziculelor seminale și prostatei, propulsând sperma și fluidele seminale în uretră. În faza de expulzie, contracțiile ritmice ale mușchilor perineali și ale sfincterului extern al uretrei, controlate de sistemul nervos somatic, expulzează sperma din uretră. Echilibrul procesului de ejaculare este esențial pentru funcționarea normală a sistemului reproducător masculin și pentru fertilitatea acestuia.

Termoreglarea

Transpirația: Sistemul nervos vegetativ reglează transpirația prin intermediul sistemului nervos simpatic. Glandele sudoripare sunt inervate de fibrele simpatice colinergice, care eliberează acetilcolină pentru a stimula secreția de sudoare. Transpirația este un mecanism important pentru reglarea temperaturii corpului, permițând răcirea prin evaporarea apei de pe suprafața pielii. În situații de stres sau activitate fizică intensă, sistemul nervos simpatic crește rata transpirației pentru a preveni supraîncălzirea. Reglarea adecvată a transpirației este crucială pentru menținerea homeostaziei termice și pentru prevenirea hipertermiei.

Piloerecția (pielea de găină): Piloerecția este procesul prin care mușchii erectori ai firelor de păr se contractă, ridicând firele de păr și provocând apariția pielii de găină. Piloerecția este un răspuns fiziologic la frig sau la emoții puternice, cum ar fi frica, și are rolul de a conserva căldura corporală prin crearea unui strat de aer izolat între piele și mediul exterior. De asemenea, piloerecția poate fi un răspuns defensiv, făcând organismul să pară mai mare în fața unui potențial pericol.

Răspunsul pupilar

Dilaterea pupilei (midriaza): Midriaza este procesul prin care pupila se dilată pentru a permite intrarea unei cantități mai mari de lumină în ochi, îmbunătățind astfel vederea în condiții de lumină scăzută. Acest proces este mediat de eliberarea de norepinefrină, care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici din mușchii dilatatori ai irisului, provocând contracția acestora și dilatarea pupilei. Midriaza este esențială pentru adaptarea vederii la diferite condiții de iluminare și pentru răspunsul la stimuli emoționali sau de stres. Dilatarea normală a pupilei este vitală pentru menținerea funcției vizuale optime și pentru protejarea ochilor de lumina excesivă.

Constricția pupilei (mioza): Mioza este procesul prin care pupila se micșorează pentru a limita cantitatea de lumină care intră în ochi, protejând astfel retina de lumina excesivă. Acest proces este mediat de eliberarea de acetilcolină, care acționează asupra receptorilor muscarinici din mușchii sfincterului pupilar, provocând contracția acestora și micșorarea pupilei. Mioza este responsabilă pentru adaptarea vederii la condiții de lumină puternică și pentru protejarea ochilor de daunele cauzate de expunerea la lumina intensă.

Modulația sistemului imunitar

Răspunsul inflamator: Sistemul nervos simpatic poate modula inflamația prin eliberarea de norepinefrină, influențând producția de citokine proinflamatorii. Pe de altă parte, sistemul nervos parasimpatic, prin intermediul nervului vag, poate reduce inflamația, acționând asupra receptorilor nicotinici din celulele imune și inhibând producția de citokine proinflamatorii. Răspunsul inflamator este esențial pentru menținerea sănătății și pentru prevenirea bolilor inflamatorii cronice.

Activitatea celulelor imune: Sistemul nervos simpatic poate stimula activitatea celulelor imune, cum ar fi macrofagele și limfocitele. Acesta poate crește producția de citokine și intensifica răspunsului imun. Sistemul nervos parasimpatic, prin intermediul nervului vag, poate modula activitatea celulelor imune prin eliberarea de acetilcolină, care acționează asupra receptorilor nicotinici, reducând producția de citokine proinflamatorii și promovând un răspuns imun antiinflamator.