Stare de lesin de la stomac: cauze, diagnostic, tratament

Dacă simptomele sunt recurente sau severe, este important să consultăm un medic pentru a identifica cauza precisă și a primi tratamentul adecvat.

Cauzele durerii de stomac și leșinului

Durerea de stomac și leșinul pot avea multiple cauze, de la tulburări gastrointestinale și dezechilibre hidro-electrolitice, până la afecțiuni cardiace și neurologice. Identificarea corectă a cauzei este esențială pentru a oferi tratamentul adecvat și pentru a preveni complicațiile.

Gastroenterita (Gripa stomacală)

Cauze virale și bacteriene: Gastroenterita, cunoscută și sub numele de gripa stomacală, poate fi cauzată atât de virusuri, cât și de bacterii. Virusurile, precum norovirusul sau rotavirusul, sunt cele mai comune cauze ale gastroenteritei virale, în timp ce bacteriile, cum ar fi Salmonella, E. coli și Campylobacter, pot provoca forme bacteriene ale bolii. Transmiterea acestor agenți patogeni se face adesea prin consumul de alimente sau apă contaminate, precum și prin contactul direct cu persoane infectate.

Simptome și complicații: Simptomele gastroenteritei includ diaree, vărsături, dureri abdominale și, uneori, febră și dureri musculare. Complicațiile pot varia de la deshidratare ușoară la severă, care necesită rehidratare intravenoasă, până la sindromul hemolitic-uremic în cazurile de infecție cu anumite tulpini de E. coli. Este important să se recunoască simptomele timpuriu și să se caute asistență medicală pentru a evita complicațiile și pentru a asigura o recuperare rapidă.

Gastrita

Forme acute și cronice: Gastrita poate prezenta forme acute sau cronice, fiecare având caracteristici și cauze specifice. Gastrita acută se manifestă rapid, adesea ca răspuns la stimuli iritanți precum medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, alcoolul excesiv sau stresul sever. Simptomele pot include durere abdominală bruscă, greață și vărsături. Pe de altă parte, gastrita cronică se dezvoltă lent, de-a lungul timpului, și poate fi rezultatul unor infecții persistente, cum ar fi cele cu Helicobacter pylori, sau a unor afecțiuni autoimune. Gastrita cronică poate fi asimptomatică sau poate cauza simptome vagi, cum ar fi disconfortul abdominal și indigestia.

Cauze comune: Cauzele comune ale gastritei includ infecția cu bacteria Helicobacter pylori și utilizarea prelungită a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene. H. pylori este un patogen care colonizează mucoasa gastrică și poate induce inflamație, ducând la gastrită și, în unele cazuri, la ulcere peptice. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul sau aspirina, pot deteriora bariera protectoare a mucoasei gastrice, permițând acizilor stomacali să provoace inflamație și eroziuni. Alți factori de risc includ consumul excesiv de alcool, stresul cronic și anumite alimente iritante.

Ulcere peptice

Ulcere gastrice și duodenale: Ulcerele peptice sunt leziuni deschise care se formează pe mucoasa stomacului (ulcere gastrice) sau a duodenului (ulcere duodenale). Principalele diferențe între cele două tipuri sunt localizarea și simptomele asociate. Ulcerele gastrice pot provoca durere imediat după masă, în timp ce ulcerele duodenale sunt adesea asociate cu durere nocturnă sau care se ameliorează după consumul de alimente. Ambele tipuri de ulcere pot fi cauzate de H. pylori sau de utilizarea prelungită a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene.

Simptome și complicații: Simptomele ulcerelor peptice includ durere abdominală persistentă, senzația de arsură în stomac, greață și, uneori, vărsături. Complicațiile pot fi grave și includ sângerarea internă, perforația ulcerului și obstrucția gastrică. Este crucial să se identifice și să se trateze ulcerele peptice pentru a preveni aceste complicații și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacientului. Tratamentul poate include medicamente care reduc aciditatea gastrică, antibiotice pentru eradicarea H. pylori și modificări ale stilului de viață, cum ar fi evitarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene și a alimentelor iritante.

Sângerarea gastrointestinală

Cauze: Sângerarea gastrointestinală poate avea multiple cauze, printre care cele mai frecvente sunt ulcerele și inflamația. Ulcerele peptice, fie că sunt gastrice sau duodenale, pot eroda vasele de sânge și pot duce la sângerări semnificative. Inflamația, cauzată de afecțiuni precum gastrita sau colita, poate de asemenea să slăbească mucoasa gastrointestinală și să contribuie la sângerare. Alte cauze includ varicele esofagiene, asociate adesea cu ciroza hepatică, și neoplasmele gastrointestinale, care pot sângera pe măsură ce cresc sau se ulceriază.

Semne și simptome: Semnele și simptomele sângerării gastrointestinale variază în funcție de localizarea și severitatea sângerării. Pacienții pot prezenta scaune negre și tari (melena), vărsături cu sânge sau material asemănător zațului de cafea, paloare, oboseală și scăderea tensiunii arteriale. Sângerările severe pot duce la șoc hipovolemic și necesită intervenție medicală de urgență. Este esențială identificarea rapidă a sursei sângerării pentru a începe tratamentul corespunzător și pentru a preveni complicațiile.

Boala inflamatorie intestinală

Aceasta cuprinde două afecțiuni majore: boala Crohn și colita ulcerativă. Ambele sunt caracterizate prin inflamația cronică a tractului gastrointestinal, care poate cauza simptome precum durere abdominală, diaree persistentă, sângerare rectală și pierdere în greutate. Cauzele exacte rămân necunoscute, dar se crede că sunt legate de un răspuns imun anormal declanșat de factori de mediu la persoanele cu predispoziție genetică. Tratamentul bolii se concentrează pe controlul inflamației și ameliorarea simptomelor, adesea necesitând medicamente imunosupresoare sau intervenții chirurgicale.

Sindromul de intestin iritabil

Acesta este o tulburare funcțională a intestinului, caracterizată prin durere abdominală, balonare și schimbări în obiceiurile intestinale, cum ar fi diareea sau constipația, fără o cauză organică evidentă. Sindromul este o condiție comună care afectează calitatea vieții și poate fi influențată de factori dietetici, stres și alte probleme de sănătate mintală. Deși acesta nu provoacă modificări structurale în intestin, simptomele pot fi debilitante. Managementul sindromului implică adesea modificări ale stilului de viață, cum ar fi ajustarea dietei și gestionarea stresului, precum și medicamente pentru ameliorarea simptomelor specifice.

Sarcina

Schimbări hormonale care afectează vasele de sânge: În timpul sarcinii, schimbările hormonale pot avea un impact semnificativ asupra sistemului cardiovascular. Hormonii precum progesteronul determină dilatarea vaselor de sânge, ceea ce poate scădea tensiunea arterială și poate crește riscul de leșin. Aceste ajustări hormonale sunt necesare pentru a acomoda volumul crescut de sânge și pentru a susține dezvoltarea fătului, dar pot provoca simptome precum amețeală și stări de leșin, în special când o femeie însărcinată se ridică rapid din poziția așezată sau culcată.

Schimbări fizice și volumul sanguin: Pe măsură ce sarcina avansează, corpul femeii suferă schimbări fizice care pot influența circulația sanguină. Creșterea în greutate și modificarea centrului de greutate pot pune presiune pe vasele de sânge, în timp ce uterul în expansiune poate comprima vena cavă inferioară, reducând întoarcerea venoasă la inimă. Aceste schimbări, împreună cu creșterea volumului sanguin necesar pentru a susține fătul, pot duce la fluctuații ale tensiunii arteriale și pot contribui la simptomele de leșin.

Sarcina ectopică: Aceasta este o urgență medicală în care ovulul fertilizat se implantează în afara cavității uterine, de obicei în trompele uterine. Aceasta nu este o sarcină viabilă și poate cauza simptome grave, inclusiv durere abdominală intensă și leșin. Sarcina ectopică poate duce la ruptura țesuturilor și sângerare internă, ceea ce necesită intervenție medicală imediată. Este esențial ca femeile însărcinate să fie conștiente de aceste riscuri și să caute asistență medicală dacă experimentează durere abdominală neobișnuită sau simptome de leșin.

Deshidratarea

Cauze: Deshidratarea este o cauză frecventă a leșinului și poate fi rezultatul pierderii de lichide corporale prin vărsături sau diaree. Aceste simptome pot apărea în contextul unor afecțiuni gastrointestinale, cum ar fi gastroenterita, sau pot fi efecte secundare ale unor medicamente. Pierderea excesivă de lichide și electroliți poate duce la scăderea volumului sanguin și la hipotensiune, ceea ce poate cauza amețeală și leșin. Este crucial să recunoaștem semnele de deshidratare și să intervenim rapid cu rehidratare orală sau intravenoasă, dacă este necesar, pentru a preveni complicațiile.

Efecte asupra tensiunii arteriale și amețelii: Deshidratarea severă poate avea efecte semnificative asupra tensiunii arteriale, ducând la hipotensiune și, ca urmare, la amețeală sau chiar leșin. Scăderea volumului de sânge circulant cauzată de pierderea de lichide reduce capacitatea inimii de a pompa sângele eficient, ceea ce poate afecta aportul de oxigen și nutrienți către creier. Acest deficit poate declanșa simptome precum amețeala, vedere încețoșată și slăbiciune generală. Este esențial să recunoaștem aceste semne timpurii și să acționăm rapid pentru a restabili echilibrul hidric și a preveni complicații mai grave.

Tulburări de anxietate

Simptome fizice (Greață, durere abdominală): Tulburările de anxietate pot provoca o gamă largă de simptome fizice, inclusiv greață și durere abdominală. Aceste manifestări sunt rezultatul răspunsului corpului la stres, cunoscut sub numele de „luptă sau fugi”, care poate stimula sistemul digestiv și poate duce la spasme musculare sau la alte disconforturi gastrointestinale. În plus, anxietatea poate afecta și motilitatea intestinală, ceea ce poate agrava simptomele la persoanele cu sindrom de intestin iritabil sau alte afecțiuni digestive.

Răspuns vasovagal la stres: Acesta este un mecanism de apărare al organismului care poate duce la leșin în situații de anxietate extremă. Acest răspuns este mediat de nervul vag și se caracterizează prin scăderea tensiunii arteriale și a ritmului cardiac, ca reacție la stresul emoțional sau fizic. Simptomele pot include amețeală, paloare, transpirații reci și, în cazuri severe, pierderea cunoștinței. Înțelegerea factorilor declanșatori și gestionarea eficientă a anxietății sunt esențiale pentru a reduce frecvența și intensitatea acestor episoade.

Hipotensiunea postprandială

Definiție și mecanism: Hipotensiunea postprandială este o scădere a tensiunii arteriale care apare după consumul unei mese, în special una bogată în carbohidrați. Mecanismul implică redirecționarea sângelui către tractul gastrointestinal pentru digestie, ceea ce poate reduce temporar fluxul sanguin către restul corpului. La persoanele sensibile, acest fenomen poate duce la simptome precum amețeală, slăbiciune și chiar leșin. Persoanele în vârstă și cele cu anumite afecțiuni cardiovasculare sunt deosebit de susceptibile la hipotensiunea postprandială. Gestionarea acestei condiții poate include modificări ale dietei, cum ar fi mese mai mici și mai frecvente, și evitarea activităților imediat după mese.

Simptome după masă: Hipotensiunea postprandială poate provoca simptome precum amețeală, slăbiciune și chiar leșin după consumul de alimente. Aceste simptome apar de obicei la scurt timp după masă și pot dura de la câteva minute până la o oră. Persoanele afectate pot observa că simptomele sunt mai pronunțate după mesele mari sau bogate în carbohidrați. Pentru a minimiza disconfortul, este recomandat să se evite activitățile solicitante imediat după mese și să se consume alimente în porții mai mici și mai echilibrate.

Intoxicația alimentară: Intoxicația alimentară este cauzată de consumul de alimente contaminate cu bacterii, virusuri sau toxine. Simptomele pot varia de la ușoare la severe și includ greață, vărsături, diaree, febră și dureri abdominale. În cazuri grave, intoxicația alimentară poate duce la deshidratare severă și necesită tratament medical. Prevenirea intoxicației alimentare implică practici adecvate de igienă și folosire a alimentelor, precum și păstrarea alimentelor la temperaturi sigure pentru a inhiba creșterea patogenilor.

Medicamente și abuzul de substanțe

Medicamentele, inclusiv cele prescrise și cele fără prescripție, precum și substanțele de abuz pot avea efecte secundare care includ dureri de stomac și leșin. De exemplu, anumite medicamente pot irita mucoasa gastrică sau pot interacționa cu alte medicamente, ducând la simptome gastrointestinale. Abuzul de alcool și droguri poate de asemenea să provoace leșin și alte complicații grave. Este important să se urmeze instrucțiunile medicului cu privire la dozaj și să se evite combinarea medicamentelor cu alcoolul sau alte substanțe.

Diagnostic

Examinare fizică și istoric medical

Examinarea fizică și culegerea unui istoric medical detaliat sunt pași esențiali în diagnosticarea cauzelor durerii de stomac și leșinului. Medicul va evalua simptomele, va identifica factorii de risc și va căuta semne clinice care pot indica o anumită afecțiune. Istoricul medical poate oferi indicii valoroase despre posibilele cauze, inclusiv istoricul familial de boli, medicamentele utilizate și stilul de viață al pacientului. Aceste informații, combinate cu rezultatele examinării fizice, vor ghida medicul în stabilirea planului de investigații suplimentare și a strategiei de tratament.

Teste de diagnostic

Analize de sânge: Acestea sunt esențiale în diagnosticarea multor afecțiuni care pot cauza durere de stomac și leșin. Ele pot identifica semne de inflamație, infecție, anemie sau dezechilibre electrolitice. De exemplu, un număr crescut de leucocite poate indica o infecție, în timp ce nivelurile de hemoglobină pot releva prezența anemiei. Testele de funcție hepatică și pancreatică, precum și măsurarea enzimelor cardiace, pot oferi informații despre starea organelor interne și pot ajuta la identificarea cauzelor subiacente ale simptomelor pacientului.

Analize de scaun: Aceastea sunt importante pentru diagnosticarea afecțiunilor care afectează sistemul digestiv. Acestea pot detecta prezența sângelui ocult, paraziți, bacterii patogene sau virusuri. De asemenea, analiza scaunului poate ajuta la diagnosticarea unor afecțiuni inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn sau colita ulcerativă. Rezultatele acestor teste pot ghida medicul în alegerea tratamentului adecvat și în monitorizarea răspunsului la terapie.

Teste imagistice: Testele imagistice, cum ar fi radiografiile și tomografiile computerizate (CT), sunt instrumente valoroase în evaluarea durerii abdominale și a leșinului. Acestea pot oferi imagini detaliate ale structurilor interne, ajutând la identificarea obstrucțiilor, inflamațiilor, tumorilor sau altor anomalii. De exemplu, o radiografie abdominală poate arăta prezența gazelor sau a unui corp străin, în timp ce un CT abdominal poate oferi o imagine mai detaliată a organelor și țesuturilor.

Proceduri endoscopice: Procedurile endoscopice, cum ar fi gastroscopia și colonoscopia, permit medicilor să vizualizeze direct mucoasa tractului gastrointestinal. Aceste proceduri sunt esențiale pentru diagnosticarea ulcerelor, gastritelor, polipilor sau a cancerului. În plus, endoscopia poate fi utilizată pentru a efectua biopsii, care pot oferi informații suplimentare despre natura unei leziuni sau a unei mase.

Electrocardiograma (ECG): Acesta este un test non-invaziv care înregistrează activitatea electrică a inimii și poate detecta aritmii, ischemie sau alte anomalii cardiace. ECG-ul este deosebit de important în cazurile în care leșinul poate avea o cauză cardiacă. Prin analiza ritmului și a modelului undelor electrice, medicul poate identifica probleme precum fibrilația atrială sau infarctul miocardic, care necesită intervenție medicală urgentă.

Testul mesei înclinate: Acesta este o procedură diagnostică utilizată pentru a evalua cauzele leșinului de origine necunoscută. Pacientul este așezat pe o masă care se înclină la diferite unghiuri pentru a simula schimbările de poziție de la orizontală la verticală. În timpul testului, se monitorizează tensiunea arterială și ritmul cardiac pentru a detecta eventualele scăderi care ar putea provoca leșinul. Acest test ajută la identificarea sincopei vasovagale sau a hipotensiunii ortostatice și este esențial în stabilirea planului de tratament adecvat pentru pacienți.

Opțiuni de tratament

Abordarea cauzelor subiacente: Tratamentul eficient al durerii de stomac și leșinului începe cu identificarea și abordarea cauzelor subiacente. Acest lucru poate implica tratamentul infecțiilor, gestionarea afecțiunilor cronice sau chirurgia pentru probleme structurale. De exemplu, în cazul unei infecții cu H. pylori, tratamentul va include antibiotice, în timp ce pentru alte afecțiuni, poate fi necesară terapia imunosupresoare. Abordarea comprehensivă a cauzelor subiacente este crucială pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea recidivelor.

Medicamente (Antibiotice, antiacide, inhibitori ai pompei de protoni): Medicamentele joacă un rol cheie în tratamentul simptomelor gastrointestinale. Antibioticele sunt prescrise pentru a trata infecțiile bacteriene, în timp ce antiacidele și inhibitorii pompei de protoni sunt utilizate pentru a reduce aciditatea gastrică și a ameliora simptomele de arsură și durere asociate cu ulcerele și gastrita. Este important ca pacienții să urmeze schema de tratament recomandată de medic și să discute despre orice efecte secundare sau interacțiuni medicamentoase.

Modificări ale stilului de viață

Schimbări dietetice: Acestea pot avea un impact semnificativ asupra gestionării durerii de stomac și a prevenirii leșinului. Pacienții sunt adesea sfătuiți să evite alimentele care irită mucoasa gastrică, cum ar fi cele picante, acide sau grase. De asemenea, este recomandat să se mănânce porții mici și frecvente pentru a evita supraîncărcarea stomacului. În cazul hipotensiunii postprandiale, se sugerează evitarea consumului de alimente bogate în carbohidrați simpli. Dieta echilibrată, bogată în fibre și hidratarea adecvată sunt esențiale pentru menținerea sănătății digestive și a unui sistem cardiovascular sănătos.

Tehnici de gestionare a stresului: Gestionarea eficientă a stresului este crucială pentru sănătatea generală și poate ajuta la ameliorarea simptomelor gastrointestinale și la prevenirea leșinului. Tehnici precum meditația, yoga, exercițiile de respirație profundă și terapia cognitiv-comportamentală s-au dovedit a fi eficiente în reducerea stresului. Învățarea de a identifica și de a aborda factorii de stres poate diminua răspunsul fiziologic al organismului la stres, care adesea exacerbează problemele digestive și poate declanșa răspunsul vasovagal. Practicarea regulată a acestor tehnici poate îmbunătăți calitatea vieții și poate reduce frecvența episoadelor de leșin.

Fluide intravenoase și înlocuirea electroliților: În cazurile de deshidratare severă sau dezechilibre electrolitice, administrarea de fluide intravenoase și înlocuirea electroliților pot fi esențiale pentru restabilirea echilibrului hidric și a funcției normale a organismului. Această intervenție este deosebit de importantă în cazurile de vărsături și diaree prelungite, care pot duce la pierderi semnificative de lichide și minerale. Rehidratarea intravenoasă asigură o recuperare rapidă și previne complicațiile asociate cu deshidratarea.

Chirurgia (În cazuri severe): Aceasta poate fi necesară în cazurile severe de afecțiuni gastrointestinale care nu răspund la tratamentul medical. Intervențiile chirurgicale pot varia de la proceduri minim invazive, cum ar fi endoscopia pentru îndepărtarea polipilor sau pentru oprirea sângerărilor, până la operații majore, cum ar fi rezecția pentru cancerul gastric sau repararea unei hernii. Decizia de a recurge la chirurgie se bazează pe o evaluare amănunțită a riscurilor și beneficiilor și pe necesitatea de a aborda cauza de bază a simptomelor.