Meniu

Analize pentru cancerul de colon: tipuri si interpretarea rezultatelor

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Tatiana Popa pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Analizele pentru cancerul de colon reprezintă un aspect esențial în prevenirea și depistarea timpurie a acestei afecțiuni. Testele de screening pot identifica polipii sau cancerul colorectal înainte de apariția simptomelor, când șansele de tratament și vindecare sunt maxime. Screeningul regulat poate reduce semnificativ riscul de deces prin cancer colorectal, deoarece permite detectarea și îndepărtarea polipilor înainte ca aceștia să se transforme în cancer.

Metodele moderne de screening includ teste de laborator și proceduri imagistice, fiecare având avantajele și specificul său. Testele de screening sunt recomandate tuturor adulților începând cu vârsta de 45 de ani, chiar și în absența simptomelor sau a factorilor de risc.

Vârste recomandate pentru screening

Screeningul pentru cancerul colorectal trebuie efectuat în mod regulat, la intervale specifice, în funcție de vârstă și factorii individuali de risc. Frecvența și tipul testelor pot varia în funcție de rezultatele anterioare și istoricul medical personal.

Adulți cu vârsta între 45-49 ani: Pentru această grupă de vârstă, screeningul este esențial deoarece s-a observat o creștere a incidenței cancerului colorectal la adulții tineri. Testarea trebuie începută chiar dacă nu există simptome sau factori de risc cunoscuți. Medicii recomandă efectuarea unui test imunochimie fecală anual sau a unei colonoscopii la fiecare 10 ani.

Adulți cu vârsta între 50-74 ani: Această categorie de vârstă prezintă cel mai mare risc de dezvoltare a cancerului colorectal. Screeningul trebuie efectuat regulat, fie prin teste anuale de sânge ocult în materiile fecale, fie prin colonoscopie la fiecare 10 ani. Aderența la programul de screening este crucială pentru detectarea timpurie a oricăror modificări suspecte.

Adulți cu vârsta între 75-85 ani: Decizia de screening pentru această grupă de vârstă trebuie individualizată în funcție de starea generală de sănătate, speranța de viață și preferințele personale. Medicii evaluează beneficiile și riscurile screeningului pentru fiecare pacient în parte, luând în considerare istoricul medical și rezultatele screeningurilor anterioare.

Considerații speciale pentru grupurile cu risc crescut: Persoanele cu antecedente familiale de cancer colorectal, sindroame genetice specifice sau boli inflamatorii intestinale necesită un program de screening personalizat. Acestea pot începe screeningul mai devreme și pot necesita teste mai frecvente decât populația generală, în funcție de factori specifici de risc.

Tipuri de teste de screening

Există multiple metode de screening disponibile pentru depistarea cancerului colorectal, fiecare cu propriile sale caracteristici și indicații specifice. Alegerea metodei optime depinde de mai mulți factori, inclusiv preferințele pacientului și recomandările medicului.

Teste bazate pe analiza materiilor fecale

Testul de imunochimie fecală: Această metodă modernă detectează prezența sângelui în materiile fecale utilizând anticorpi specifici. Testul este simplu de efectuat acasă și nu necesită restricții alimentare. Proba se colectează într-un recipient special și se trimite la laborator pentru analiză. Rezultatele sunt disponibile în câteva zile, iar testul trebuie repetat anual.

Testul pentru sânge ocult în materiile fecale bazat pe guaiac: Această metodă tradițională folosește guaiac pentru a detecta prezența sângelui în scaun. Testul necesită colectarea mai multor probe și poate implica anumite restricții alimentare înainte de testare. Sensibilitatea acestui test este mai redusă comparativ cu testul imunochimie fecală, dar rămâne o opțiune viabilă pentru screening.

Testul ADN în materiile fecale: Această metodă avansată analizează modificările ADN asociate cu cancerul colorectal în probele de scaun. Testul poate detecta atât sângele cât și markerii moleculari specifici cancerului colorectal. Se efectuează la fiecare trei ani și necesită colectarea unei cantități mai mari de materii fecale.

Teste de vizualizare directă

Colonoscopia: Această procedură permite examinarea completă a colonului folosind un instrument flexibil cu cameră video. Medicul poate vizualiza și îndepărta polipii în timpul aceleiași proceduri. Colonoscopia necesită pregătire intestinală specială și sedare, dar oferă cea mai detaliată evaluare a colonului.

Sigmoidoscopia flexibilă: Această procedură examinează doar partea inferioară a colonului folosind un instrument similar colonoscopului, dar mai scurt. Procedura este mai puțin invazivă decât colonoscopia și necesită o pregătire intestinală mai simplă. Este eficientă în detectarea anomaliilor din partea stângă a colonului, dar nu poate examina întregul colon.

Colonografie computerizată: Această procedură modernă folosește tehnologia tomografiei computerizate pentru a crea imagini detaliate ale colonului. Procedura necesită pregătire intestinală similară cu cea pentru colonoscopie, dar nu necesită sedare. În timpul examinării, colonul este umplut cu aer sau dioxid de carbon pentru a permite vizualizarea clară a pereților intestinali. Imaginile sunt apoi procesate digital pentru a crea o vizualizare tridimensională detaliată a întregului colon.

Pregătirea pentru testele de screening

Pregătirea corectă pentru testele de screening este esențială pentru obținerea unor rezultate precise și fiabile. Fiecare tip de test necesită o pregătire specifică, iar respectarea cu strictețe a instrucțiunilor medicului crește semnificativ acuratețea rezultatelor.

Instrucțiuni pentru testele de materii fecale: Pentru testele de materii fecale, proba trebuie colectată conform instrucțiunilor specifice furnizate în kit. Este important ca proba să nu intre în contact cu apa din toaletă sau cu urina. Recipientul special trebuie etichetat corect cu data și ora recoltării, iar proba trebuie trimisă la laborator în maxim 24 de ore de la recoltare. Nu sunt necesare restricții alimentare speciale pentru majoritatea testelor moderne.

Pregătirea pentru colonoscopie: Pregătirea pentru colonoscopie începe cu câteva zile înainte de procedură și implică o dietă specială și administrarea de laxative. Cu trei zile înainte, pacientul trebuie să evite alimentele bogate în fibre, semințele și nucile. În ziua anterioară procedurii, sunt permise doar lichide clare, iar seara se administrează soluția de curățare intestinală conform prescripției medicului. Este esențial să se consume cantități mari de lichide pentru a preveni deshidratarea.

Instrucțiuni pentru colonografia computerizată: Pregătirea pentru colonografia computerizată necesită curățarea completă a colonului, similar cu colonoscopia. Pacientul trebuie să urmeze o dietă lichidă cu o zi înainte și să folosească laxativele prescrise. În dimineața examinării, nu este permis consumul de alimente sau lichide. Este important să se informeze medicul despre orice afecțiuni medicale existente sau medicamente administrate regulat.

Cerințe pentru sigmoidoscopia flexibilă: Pentru sigmoidoscopia flexibilă, pregătirea este mai puțin intensivă decât pentru colonoscopie. Pacientul trebuie să folosească unul sau două clisme cu câteva ore înainte de procedură pentru a curăța partea inferioară a colonului. Este recomandată evitarea alimentelor solide cu 12 ore înainte de procedură și consumul doar de lichide clare.

Înțelegerea rezultatelor screeningului

Interpretarea corectă a rezultatelor screeningului este crucială pentru stabilirea pașilor următori în procesul de diagnostic și tratament. Rezultatele pot indica necesitatea unor investigații suplimentare sau pot confirma absența modificărilor patologice.

Rezultate normale și monitorizare: Un rezultat normal indică absența sângelui în materiile fecale sau a modificărilor suspecte la examinarea colonului. În acest caz, screeningul trebuie repetat conform programului recomandat: anual pentru testele de materii fecale și la fiecare 10 ani pentru colonoscopie, în cazul persoanelor cu risc mediu. Este important de reținut că un rezultat normal nu exclude complet riscul de cancer și că screeningul regulat trebuie continuat.

Rezultate anormale și pașii următori: Un rezultat anormal poate indica prezența sângelui în materiile fecale sau identificarea unor polipi sau leziuni suspecte în timpul colonoscopiei. În cazul unui test de materii fecale pozitiv, următorul pas este efectuarea unei colonoscopii pentru investigații suplimentare. Dacă sunt identificați polipi în timpul colonoscopiei, aceștia sunt îndepărtați și trimiși pentru analiză histopatologică.

Teste suplimentare necesare: În funcție de rezultatele inițiale, pot fi necesare investigații suplimentare precum biopsii, analize de sânge sau imagistică medicală avansată. Biopsia este esențială pentru confirmarea sau excluderea prezenței celulelor canceroase. Analizele de sânge pot include markeri tumorali specifici, iar investigațiile imagistice pot ajuta la stabilirea extinderii eventualelor modificări patologice.

Grupuri cu risc crescut

Anumite persoane prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer colorectal, necesitând un program de screening personalizat și o monitorizare mai atentă.

Istoric familial: Persoanele cu rude de gradul întâi diagnosticate cu cancer colorectal au un risc de două până la trei ori mai mare de a dezvolta această boală. Riscul crește semnificativ dacă rudele au fost diagnosticate înainte de vârsta de 50 de ani sau dacă mai multe rude au fost afectate. Pentru aceste persoane, screeningul trebuie început mai devreme, de obicei cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticat primul caz în familie.

Istoric medical personal: Persoanele cu antecedente personale de polipi colonici sau cancer colorectal necesită o supraveghere mai atentă și frecventă. Similar, pacienții cu boli inflamatorii intestinale cronice, precum colita ulcerativă sau boala Crohn, au un risc crescut și necesită examene de screening mai frecvente. Programul de monitorizare trebuie personalizat în funcție de tipul și severitatea afecțiunii preexistente.

Afecțiuni genetice: Sindroamele genetice precum polipoza adenomatoasă familială și sindromul Lynch cresc semnificativ riscul de cancer colorectal. În cazul polipozei adenomatoase familiale, se formează sute sau mii de polipi în colon încă de la vârste tinere, necesitând monitorizare anuală prin colonoscopie începând cu adolescența. Sindromul Lynch, cunoscut și ca cancer colorectal ereditar non-polipozic, determină apariția cancerului la vârste mai tinere și necesită începerea screeningului de la 20-25 de ani.

Boli inflamatorii intestinale: Pacienții cu colită ulcerativă sau boală Crohn prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer colorectal, în special după 8-10 ani de evoluție a bolii. Inflamația cronică a mucoasei intestinale poate duce la modificări celulare precanceroase. Pentru acești pacienți, screeningul prin colonoscopie trebuie efectuat mai frecvent, de obicei anual sau la doi ani, în funcție de severitatea și durata bolii.

Întrebări frecvente

Cât de des ar trebui să mă testez pentru cancerul colorectal?

Frecvența testării pentru cancerul colorectal depinde de vârstă și de factorii de risc personali. În general, se recomandă ca adulții cu vârsta între 45 și 75 de ani să facă un test de screening la fiecare 10 ani prin colonoscopie sau anual prin teste de materii fecale. Persoanele cu risc crescut ar putea necesita teste mai frecvente.

Care test de screening pentru cancerul de colon este cel mai precis?

Colonoscopia este considerată cel mai precis test de screening pentru cancerul colorectal, deoarece permite vizualizarea directă a întregului colon și îndepărtarea polipilor în timpul procedurii. Alte teste, precum cele de materii fecale, sunt mai puțin invazive, dar pot necesita confirmare prin colonoscopie dacă rezultatele sunt pozitive.

Ce se întâmplă dacă se găsesc polipi în timpul screeningului pentru cancerul de colon?

Dacă sunt descoperiți polipi în timpul colonoscopiei, aceștia sunt de obicei îndepărtați și trimiși pentru analiză histopatologică. Majoritatea polipilor sunt benigni, dar unii pot fi precanceroși, motiv pentru care îndepărtarea lor este esențială pentru prevenirea cancerului colorectal.

Este dureros screeningul pentru cancerul colorectal?

Screeningul pentru cancerul colorectal nu este de obicei dureros. Colonoscopia se efectuează sub sedare, astfel încât pacientul nu simte disconfort în timpul procedurii. Testele de materii fecale sunt complet nedureroase și pot fi realizate acasă.

Pot alege ce test de screening să fac pentru cancerul de colon?

Da, puteți discuta cu medicul dumneavoastră despre opțiunile de screening disponibile și alegeți testul care se potrivește cel mai bine nevoilor și preferințelor personale. Factori precum istoricul medical, riscul personal și confortul cu diferitele proceduri pot influența alegerea.

Cât durează fiecare metodă de screening pentru cancerul de colon?

Durata metodelor de screening variază. Colonoscopia durează între 30 și 60 de minute, dar pregătirea poate începe cu o zi înainte. Testele de materii fecale necesită doar câteva minute pentru colectarea probei, iar rezultatele sunt disponibile în câteva zile.

Care sunt riscurile asociate cu screeningul pentru cancerul colorectal?

Riscurile screeningului includ sângerări minore sau perforații în cazul colonoscopiei, dar acestea sunt rare. Testele de materii fecale nu prezintă riscuri semnificative. Este important să discutați cu medicul despre orice îngrijorări legate de riscuri.

Ar trebui să continui screeningul pentru cancerul de colon după vârsta de 75 de ani?

Decizia de a continua screeningul după 75 de ani trebuie luată împreună cu medicul dumneavoastră, luând în considerare starea generală de sănătate și istoricul medical. Pentru unii pacienți sănătoși, continuarea screeningului poate fi benefică.

Cum mă pregătesc pentru o colonoscopie?

Pregătirea pentru colonoscopie implică o dietă lichidă cu o zi înainte și administrarea unui laxativ prescris pentru curățarea colonului. Este important să urmați instrucțiunile medicului pentru a asigura o vizualizare clară în timpul procedurii.

Ce se întâmplă dacă testul meu de screening pentru cancerul de colon este pozitiv?

Un rezultat pozitiv la un test de screening indică necesitatea unor investigații suplimentare, de obicei o colonoscopie, pentru a determina cauza exactă. Nu toate rezultatele pozitive indică prezența cancerului, dar este esențial să se investigheze cauza sângerării sau a altor anomalii.

Concluzie

Analizele pentru cancerul colorectal reprezintă un pas esențial în prevenirea și detectarea timpurie a bolii, oferind șanse crescute de tratament eficient. Screeningul regulat este recomandat tuturor adulților începând cu vârsta de 45 de ani, iar alegerea testului potrivit trebuie făcută în colaborare cu medicul curant. Accesibilitatea la aceste teste este facilitată prin diverse programe și asigurări, asigurându-se astfel că toți pacienții beneficiază de îngrijirea necesară. Înțelegerea rezultatelor și urmarea pașilor corecți după primirea acestora sunt cruciale pentru menținerea sănătății colonului.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Winawer, S. J. (2007). Colorectal cancer screening. Best practice & research Clinical gastroenterology, 21(6), 1031-1048.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1521691807001011

Bretthauer, M. (2011). Colorectal cancer screening. Journal of internal medicine, 270(2), 87-98.

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/j.1365-2796.2011.02399.x

Dr. Tatiana Popa

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.