Metodele moderne de screening includ teste de laborator și proceduri imagistice, fiecare având avantajele și specificul său. Testele de screening sunt recomandate tuturor adulților începând cu vârsta de 45 de ani, chiar și în absența simptomelor sau a factorilor de risc.
Vârste recomandate pentru screening
Screeningul pentru cancerul colorectal trebuie efectuat în mod regulat, la intervale specifice, în funcție de vârstă și factorii individuali de risc. Frecvența și tipul testelor pot varia în funcție de rezultatele anterioare și istoricul medical personal.
Adulți cu vârsta între 45-49 ani: Pentru această grupă de vârstă, screeningul este esențial deoarece s-a observat o creștere a incidenței cancerului colorectal la adulții tineri. Testarea trebuie începută chiar dacă nu există simptome sau factori de risc cunoscuți. Medicii recomandă efectuarea unui test imunochimie fecală anual sau a unei colonoscopii la fiecare 10 ani.
Adulți cu vârsta între 50-74 ani: Această categorie de vârstă prezintă cel mai mare risc de dezvoltare a cancerului colorectal. Screeningul trebuie efectuat regulat, fie prin teste anuale de sânge ocult în materiile fecale, fie prin colonoscopie la fiecare 10 ani. Aderența la programul de screening este crucială pentru detectarea timpurie a oricăror modificări suspecte.
Adulți cu vârsta între 75-85 ani: Decizia de screening pentru această grupă de vârstă trebuie individualizată în funcție de starea generală de sănătate, speranța de viață și preferințele personale. Medicii evaluează beneficiile și riscurile screeningului pentru fiecare pacient în parte, luând în considerare istoricul medical și rezultatele screeningurilor anterioare.
Considerații speciale pentru grupurile cu risc crescut: Persoanele cu antecedente familiale de cancer colorectal, sindroame genetice specifice sau boli inflamatorii intestinale necesită un program de screening personalizat. Acestea pot începe screeningul mai devreme și pot necesita teste mai frecvente decât populația generală, în funcție de factori specifici de risc.
Tipuri de teste de screening
Există multiple metode de screening disponibile pentru depistarea cancerului colorectal, fiecare cu propriile sale caracteristici și indicații specifice. Alegerea metodei optime depinde de mai mulți factori, inclusiv preferințele pacientului și recomandările medicului.
Teste bazate pe analiza materiilor fecale
Testul de imunochimie fecală: Această metodă modernă detectează prezența sângelui în materiile fecale utilizând anticorpi specifici. Testul este simplu de efectuat acasă și nu necesită restricții alimentare. Proba se colectează într-un recipient special și se trimite la laborator pentru analiză. Rezultatele sunt disponibile în câteva zile, iar testul trebuie repetat anual.
Testul pentru sânge ocult în materiile fecale bazat pe guaiac: Această metodă tradițională folosește guaiac pentru a detecta prezența sângelui în scaun. Testul necesită colectarea mai multor probe și poate implica anumite restricții alimentare înainte de testare. Sensibilitatea acestui test este mai redusă comparativ cu testul imunochimie fecală, dar rămâne o opțiune viabilă pentru screening.
Testul ADN în materiile fecale: Această metodă avansată analizează modificările ADN asociate cu cancerul colorectal în probele de scaun. Testul poate detecta atât sângele cât și markerii moleculari specifici cancerului colorectal. Se efectuează la fiecare trei ani și necesită colectarea unei cantități mai mari de materii fecale.
Teste de vizualizare directă
Colonoscopia: Această procedură permite examinarea completă a colonului folosind un instrument flexibil cu cameră video. Medicul poate vizualiza și îndepărta polipii în timpul aceleiași proceduri. Colonoscopia necesită pregătire intestinală specială și sedare, dar oferă cea mai detaliată evaluare a colonului.
Sigmoidoscopia flexibilă: Această procedură examinează doar partea inferioară a colonului folosind un instrument similar colonoscopului, dar mai scurt. Procedura este mai puțin invazivă decât colonoscopia și necesită o pregătire intestinală mai simplă. Este eficientă în detectarea anomaliilor din partea stângă a colonului, dar nu poate examina întregul colon.
Colonografie computerizată: Această procedură modernă folosește tehnologia tomografiei computerizate pentru a crea imagini detaliate ale colonului. Procedura necesită pregătire intestinală similară cu cea pentru colonoscopie, dar nu necesită sedare. În timpul examinării, colonul este umplut cu aer sau dioxid de carbon pentru a permite vizualizarea clară a pereților intestinali. Imaginile sunt apoi procesate digital pentru a crea o vizualizare tridimensională detaliată a întregului colon.
Pregătirea pentru testele de screening
Pregătirea corectă pentru testele de screening este esențială pentru obținerea unor rezultate precise și fiabile. Fiecare tip de test necesită o pregătire specifică, iar respectarea cu strictețe a instrucțiunilor medicului crește semnificativ acuratețea rezultatelor.
Instrucțiuni pentru testele de materii fecale: Pentru testele de materii fecale, proba trebuie colectată conform instrucțiunilor specifice furnizate în kit. Este important ca proba să nu intre în contact cu apa din toaletă sau cu urina. Recipientul special trebuie etichetat corect cu data și ora recoltării, iar proba trebuie trimisă la laborator în maxim 24 de ore de la recoltare. Nu sunt necesare restricții alimentare speciale pentru majoritatea testelor moderne.
Pregătirea pentru colonoscopie: Pregătirea pentru colonoscopie începe cu câteva zile înainte de procedură și implică o dietă specială și administrarea de laxative. Cu trei zile înainte, pacientul trebuie să evite alimentele bogate în fibre, semințele și nucile. În ziua anterioară procedurii, sunt permise doar lichide clare, iar seara se administrează soluția de curățare intestinală conform prescripției medicului. Este esențial să se consume cantități mari de lichide pentru a preveni deshidratarea.
Instrucțiuni pentru colonografia computerizată: Pregătirea pentru colonografia computerizată necesită curățarea completă a colonului, similar cu colonoscopia. Pacientul trebuie să urmeze o dietă lichidă cu o zi înainte și să folosească laxativele prescrise. În dimineața examinării, nu este permis consumul de alimente sau lichide. Este important să se informeze medicul despre orice afecțiuni medicale existente sau medicamente administrate regulat.
Cerințe pentru sigmoidoscopia flexibilă: Pentru sigmoidoscopia flexibilă, pregătirea este mai puțin intensivă decât pentru colonoscopie. Pacientul trebuie să folosească unul sau două clisme cu câteva ore înainte de procedură pentru a curăța partea inferioară a colonului. Este recomandată evitarea alimentelor solide cu 12 ore înainte de procedură și consumul doar de lichide clare.
Înțelegerea rezultatelor screeningului
Interpretarea corectă a rezultatelor screeningului este crucială pentru stabilirea pașilor următori în procesul de diagnostic și tratament. Rezultatele pot indica necesitatea unor investigații suplimentare sau pot confirma absența modificărilor patologice.
Rezultate normale și monitorizare: Un rezultat normal indică absența sângelui în materiile fecale sau a modificărilor suspecte la examinarea colonului. În acest caz, screeningul trebuie repetat conform programului recomandat: anual pentru testele de materii fecale și la fiecare 10 ani pentru colonoscopie, în cazul persoanelor cu risc mediu. Este important de reținut că un rezultat normal nu exclude complet riscul de cancer și că screeningul regulat trebuie continuat.
Rezultate anormale și pașii următori: Un rezultat anormal poate indica prezența sângelui în materiile fecale sau identificarea unor polipi sau leziuni suspecte în timpul colonoscopiei. În cazul unui test de materii fecale pozitiv, următorul pas este efectuarea unei colonoscopii pentru investigații suplimentare. Dacă sunt identificați polipi în timpul colonoscopiei, aceștia sunt îndepărtați și trimiși pentru analiză histopatologică.
Teste suplimentare necesare: În funcție de rezultatele inițiale, pot fi necesare investigații suplimentare precum biopsii, analize de sânge sau imagistică medicală avansată. Biopsia este esențială pentru confirmarea sau excluderea prezenței celulelor canceroase. Analizele de sânge pot include markeri tumorali specifici, iar investigațiile imagistice pot ajuta la stabilirea extinderii eventualelor modificări patologice.
Grupuri cu risc crescut
Anumite persoane prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer colorectal, necesitând un program de screening personalizat și o monitorizare mai atentă.
Istoric familial: Persoanele cu rude de gradul întâi diagnosticate cu cancer colorectal au un risc de două până la trei ori mai mare de a dezvolta această boală. Riscul crește semnificativ dacă rudele au fost diagnosticate înainte de vârsta de 50 de ani sau dacă mai multe rude au fost afectate. Pentru aceste persoane, screeningul trebuie început mai devreme, de obicei cu 10 ani înainte de vârsta la care a fost diagnosticat primul caz în familie.
Istoric medical personal: Persoanele cu antecedente personale de polipi colonici sau cancer colorectal necesită o supraveghere mai atentă și frecventă. Similar, pacienții cu boli inflamatorii intestinale cronice, precum colita ulcerativă sau boala Crohn, au un risc crescut și necesită examene de screening mai frecvente. Programul de monitorizare trebuie personalizat în funcție de tipul și severitatea afecțiunii preexistente.
Afecțiuni genetice: Sindroamele genetice precum polipoza adenomatoasă familială și sindromul Lynch cresc semnificativ riscul de cancer colorectal. În cazul polipozei adenomatoase familiale, se formează sute sau mii de polipi în colon încă de la vârste tinere, necesitând monitorizare anuală prin colonoscopie începând cu adolescența. Sindromul Lynch, cunoscut și ca cancer colorectal ereditar non-polipozic, determină apariția cancerului la vârste mai tinere și necesită începerea screeningului de la 20-25 de ani.
Boli inflamatorii intestinale: Pacienții cu colită ulcerativă sau boală Crohn prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta cancer colorectal, în special după 8-10 ani de evoluție a bolii. Inflamația cronică a mucoasei intestinale poate duce la modificări celulare precanceroase. Pentru acești pacienți, screeningul prin colonoscopie trebuie efectuat mai frecvent, de obicei anual sau la doi ani, în funcție de severitatea și durata bolii.