Meniu

HPV bucal: transmitere, simptome, tratament si preventie

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Crina Pop pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Virusul papiloma uman (HPV) bucal reprezintă o infecție virală care afectează mucoasa cavității orale și a gâtului. Această infecție poate evolua asimptomatic pentru perioade îndelungate, fiind descoperită adesea întâmplător în cadrul controalelor medicale de rutină. HPV bucal poate determina apariția unor leziuni la nivelul mucoasei orale și, în cazuri rare, poate duce la dezvoltarea cancerului orofaringian.

Sistemul imunitar reușește în majoritatea cazurilor să elimine virusul în mod natural, într-o perioadă de aproximativ doi ani. Vaccinarea împotriva HPV și adoptarea unor practici sexuale sigure reprezintă principalele metode de prevenție a acestei infecții. Monitorizarea regulată și consultul medical la apariția oricăror simptome suspecte sunt esențiale pentru diagnosticarea și tratamentul precoce.

Metode de transmitere și factori de risc

Transmiterea HPV bucal se realizează prin contact direct cu mucoasele infectate, în special prin activitate sexuală orală sau contact intim cu persoane purtătoare ale virusului. Riscul de infectare crește semnificativ în cazul persoanelor cu multiple contacte intime și al celor cu sistem imunitar slăbit.

Transmiterea prin contact direct: Virusul HPV bucal pătrunde în organism prin intermediul microleziunilor prezente la nivelul mucoasei orale. Contactul direct cu saliva sau mucoasele unei persoane infectate reprezintă principala cale de transmitere. Sărutul profund și contactul intim oral-genital sunt considerate principalele modalități prin care virusul poate fi transmis de la o persoană la alta.

Riscul activității sexuale: Persoanele active sexual, în special cele cu parteneri multipli, prezintă un risc crescut de a contracta HPV bucal. Contactul sexual oral reprezintă factorul principal de risc în transmiterea virusului. Utilizarea metodelor de protecție poate reduce, dar nu elimină complet riscul de infectare, deoarece virusul poate fi prezent și în zonele neprotejate.

Sistemul imunitar compromis: Persoanele cu sistem imunitar slăbit, fie din cauza unor boli autoimune, a infecției cu virusul imunodeficienței umane sau a tratamentelor imunosupresoare, sunt mai predispuse la infectarea cu HPV bucal. Sistemul imunitar compromis nu poate lupta eficient împotriva virusului, permițând persistența acestuia în organism pentru perioade îndelungate.

Consumul de tutun și alcool: Fumatul și consumul excesiv de alcool deteriorează mucoasa orală și reduc capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor. Aceste obiceiuri nocive creează un mediu propice pentru dezvoltarea și persistența infecției cu HPV bucal, crescând totodată riscul de apariție a complicațiilor.

Riscuri specifice de gen: Bărbații prezintă un risc mai mare de a dezvolta infecție cu HPV bucal comparativ cu femeile. Acest lucru se datorează diferențelor în răspunsul imunitar și a factorilor hormonali specifici fiecărui gen. Studiile arată că bărbații necesită un număr mai mare de expuneri pentru a dezvolta anticorpi protectori împotriva virusului.

Semne și simptome

HPV bucal poate evolua fără manifestări clinice evidente pentru perioade îndelungate, făcând dificilă detectarea precoce a infecției. Atunci când apar, simptomele pot varia de la manifestări ușoare până la complicații severe.

Natura asimptomatică

Majoritatea persoanelor infectate cu HPV bucal nu prezintă simptome vizibile. Virusul poate rămâne latent în organism pentru perioade îndelungate, fiind detectat adesea doar în cadrul investigațiilor medicale de rutină. Această caracteristică face ca infecția să fie frecvent netratată și transmisă involuntar altor persoane.

Leziuni orale

În unele cazuri, HPV bucal poate determina apariția unor leziuni specifice la nivelul mucoasei orale. Acestea pot include papiloame (excrescențe cu aspect de negi), zone albicioase sau roșiatice și ulcerații care nu se vindecă în perioada normală de timp. Leziunile pot fi indolore și pot apărea în orice zonă a cavității orale.

Disconfort în gât

Persoanele infectate pot experimenta senzații neobișnuite în gât, inclusiv durere persistentă, senzație de corp străin sau dificultăți la înghițire. Aceste simptome pot fi ușoare inițial, dar persistența lor trebuie să determine prezentarea la medic pentru evaluare.

Semne de avertizare

Durere persistentă în gât: Apariția unei dureri în gât care persistă mai mult de două săptămâni, nu răspunde la tratamentele obișnuite și nu este însoțită de alte simptome specifice răcelii sau gripei poate fi un semn de avertizare. Această durere poate fi însoțită de modificări ale vocii, dificultăți la înghițire sau senzație de corp străin în gât. Prezența acestor simptome impune consultarea medicului pentru investigații amănunțite și stabilirea unui diagnostic corect.

Dificultăți la înghițire: Persoanele afectate pot experimenta disconfort sau durere în timpul înghițirii alimentelor solide sau lichide. Această dificultate poate fi însoțită de senzația că mâncarea se blochează în gât sau necesită eforturi suplimentare pentru a înghiți. Simptomul poate evolua progresiv, începând cu alimente solide și ajungând să afecteze și înghițirea lichidelor.

Pierdere inexplicabilă în greutate: Scăderea în greutate fără o cauză aparentă poate apărea ca rezultat al dificultăților de alimentație și al modificărilor metabolice asociate infecției. Pierderea a mai mult de 5% din greutatea corporală într-o perioadă de 6 luni, în absența unei diete sau a unui efort fizic intensificat, reprezintă un semn de avertizare care necesită evaluare medicală promptă.

Noduli cervicali: Apariția unor formațiuni nedureroase la nivelul gâtului poate indica prezența ganglionilor limfatici măriți. Acești noduli sunt de obicei fermi, nedureroși și persistă mai mult de două săptămâni. Localizarea lor poate fi unilaterală sau bilaterală, iar dimensiunea poate varia de la câțiva milimetri la câțiva centimetri.

Modificări ale vocii: Schimbările în timbrul vocal, răgușeala persistentă sau vocea înfundată care durează mai mult de trei săptămâni pot indica prezența unor modificări la nivelul corzilor vocale sau al structurilor adiacente. Aceste modificări pot fi subtile inițial, dar progresează în timp și nu răspund la tratamentele obișnuite pentru răgușeală.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a infecției cu virusul papiloma uman bucal necesită o strategie individualizată, bazată pe severitatea simptomelor și prezența complicațiilor. Tratamentul combină răspunsul natural al sistemului imunitar cu intervenții medicale specifice pentru eliminarea leziunilor vizibile.

Răspunsul imun natural

Sistemul imunitar joacă un rol crucial în combaterea infecției cu virusul papiloma uman bucal. La majoritatea persoanelor sănătoase, organismul reușește să elimine virusul în mod natural într-o perioadă de 6 până la 24 de luni, fără necesitatea unei intervenții medicale. Acest proces este facilitat de producerea de anticorpi specifici și activarea celulelor imunitare specializate care recunosc și distrug celulele infectate.

Metode de îndepărtare a negilor

Excizia chirurgicală: Procedura chirurgicală pentru îndepărtarea leziunilor bucale cauzate de virusul papiloma uman se realizează sub anestezie locală și implică eliminarea completă a țesutului afectat. Tehnica permite examinarea histopatologică a țesutului excizat și oferă rezultate estetice satisfăcătoare. Recuperarea durează aproximativ două săptămâni, iar riscul de recidivă este minim când procedura este efectuată corect.

Crioterapie: Această metodă terapeutică utilizează temperaturi foarte scăzute pentru distrugerea țesutului afectat. Procedura implică aplicarea locală a azotului lichid, care îngheață și distruge celulele infectate. Tratamentul este rapid, relativ nedureros și poate fi repetat dacă este necesar. Vindecarea completă se produce în aproximativ 7-10 zile, iar zona tratată se reepitelizează natural.

Injecții cu interferon: Tratamentul cu interferon reprezintă o abordare imunomodulatoare care stimulează răspunsul natural al organismului împotriva infecției virale. Injecțiile se administrează local, direct în leziune sau în țesutul din jurul acesteia. Această terapie necesită mai multe ședințe de tratament și poate produce efecte secundare temporare precum febră, dureri musculare și oboseală.

Strategii de prevenție

Prevenirea infecției cu virusul papiloma uman bucal se bazează pe o combinație de măsuri profilactice, incluzând vaccinarea și adoptarea unor practici sexuale sigure. Aceste strategii sunt esențiale pentru reducerea riscului de transmitere și dezvoltare a complicațiilor.

Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman: Imunizarea reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenție, oferind protecție împotriva principalelor tipuri de virus care pot cauza leziuni bucale și cancer orofaringian. Vaccinul este recomandat adolescenților înainte de începerea vieții sexuale, dar poate fi administrat și adulților până la vârsta de 45 de ani. Schema de vaccinare include două sau trei doze, în funcție de vârsta la care se începe imunizarea.

Practici sexuale sigure: Adoptarea unor măsuri de protecție în timpul activității sexuale reduce semnificativ riscul de transmitere a virusului papiloma uman. Utilizarea consecventă a metodelor de protecție, limitarea numărului de parteneri sexuali și comunicarea deschisă cu partenerii despre istoricul medical reprezintă strategii esențiale pentru prevenirea infecției. Evitarea contactului sexual cu persoane care prezintă leziuni vizibile reduce de asemenea riscul de transmitere.

Controale stomatologice regulate: Vizitele periodice la medicul stomatolog sunt esențiale pentru detectarea precoce a oricăror modificări la nivelul cavității orale. În cadrul acestor controale, medicul efectuează un examen complet al mucoasei orale, limbii și gâtului, putând identifica leziuni suspecte în stadii incipiente. Controalele regulate, efectuate la fiecare șase luni, permit monitorizarea eficientă a sănătății orale și inițierea promptă a tratamentului în cazul descoperirii unor anomalii.

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos contribuie semnificativ la reducerea riscului de infecție cu virusul papiloma uman bucal și la menținerea unui sistem imunitar puternic. Renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, menținerea unei igiene orale riguroase și adoptarea unei alimentații echilibrate, bogate în vitamine și antioxidanți, reprezintă modificări esențiale pentru prevenirea și managementul infecției. Un stil de viață activ și gestionarea eficientă a stresului completează aceste măsuri preventive.

Întrebări frecvente

Cât de frecvent este HPV bucal?

HPV bucal este relativ comun, afectând un procent semnificativ din populația adultă. Cu toate acestea, majoritatea infecțiilor sunt asimptomatice și nu duc la complicații severe. Studiile arată că prevalența este mai mare la bărbați decât la femei.

Poate HPV bucal să se vindece de la sine?

Da, în multe cazuri, HPV bucal poate fi eliminat de sistemul imunitar fără intervenții medicale. Procesul de vindecare naturală poate dura între șase luni și doi ani. Cu toate acestea, monitorizarea medicală este recomandată pentru a preveni eventualele complicații.

Cât timp durează până apar simptomele?

Simptomele HPV bucal pot să nu apară imediat după infecție. De obicei, poate dura câteva luni sau chiar ani până când simptomele devin evidente. În multe cazuri, infecția rămâne asimptomatică pe termen lung.

Duce HPV bucal întotdeauna la cancer?

Nu, HPV bucal nu duce întotdeauna la cancer. Deși anumite tulpini ale virusului sunt asociate cu un risc crescut de cancer orofaringian, majoritatea infecțiilor nu evoluează în această direcție. Monitorizarea regulată și prevenția sunt esențiale pentru reducerea riscului.

Pot să contract HPV bucal după vaccinare?

Vaccinarea reduce semnificativ riscul de infecție cu tulpinile de HPV care cauzează cancer. Totuși, nu oferă protecție completă împotriva tuturor tulpinilor de HPV. Este posibil să contractați o tulpină neacoperită de vaccin, dar riscul este considerabil redus.

Cum se diagnostichează HPV bucal?

Diagnosticul HPV bucal se face prin examinarea clinică a cavității orale și prin biopsia leziunilor suspecte. Testele de laborator pot identifica prezența virusului în țesuturile afectate. Consultul medical periodic ajută la detectarea precoce a infecției.

Pot să am HPV bucal fără simptome?

Da, multe persoane cu HPV bucal nu prezintă simptome vizibile. Infecția poate rămâne latentă și nedetectată pentru o perioadă îndelungată. De aceea, controalele medicale regulate sunt importante pentru identificarea și gestionarea infecției.

Care este diferența între HPV cu risc scăzut și cu risc ridicat?

HPV cu risc scăzut este asociat cu leziuni benigne, cum ar fi negii genitali, în timp ce HPV cu risc ridicat poate duce la dezvoltarea cancerului. Diferențierea între cele două tipuri se face prin teste de laborator specializate.

Cât de eficient este vaccinul împotriva infecțiilor orale cu HPV?

Vaccinul împotriva HPV este foarte eficient în prevenirea infecțiilor cauzate de tulpinile care pot duce la cancer orofaringian. Studiile indică o reducere semnificativă a incidenței infecțiilor orale la persoanele vaccinate.

Sunt bărbații sau femeile mai expuși riscului de a contracta HPV bucal?

Bărbații sunt mai predispuși să contracteze HPV bucal decât femeile. Diferențele în comportamentele sexuale și răspunsurile imunitare pot contribui la această discrepanță. Educația și prevenția sunt esențiale pentru reducerea riscului.

Concluzie

HPV bucal reprezintă o infecție comună care poate evolua asimptomatic și poate fi gestionată eficient prin măsuri preventive și monitorizare regulată. Vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție împotriva tulpinilor cu risc ridicat, iar controalele stomatologice periodice contribuie la detectarea precoce a eventualelor complicații. Adoptarea unui stil de viață sănătos și educația adecvată pot reduce semnificativ riscul de infecție și dezvoltarea complicațiilor asociate.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Feller, L., Khammissa, R. A., Wood, N. H., & Lemmer, J. (2009). Epithelial maturation and molecular biology of oral HPV. Infectious agents and cancer, 4, 1-9.

https://link.springer.com/article/10.1186/1750-9378-4-16

Dr. Crina Pop

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.