Umflătura la gât, cunoscută și sub denumirea de gâlmă la gât, reprezintă o problemă medicală frecvent întâlnită, care poate afecta atât copiii, cât și adulții. Această afecțiune se manifestă prin apariția unor noduli sau mase palpabile în zona gâtului, care pot varia în dimensiune și consistență.
În majoritatea cazurilor, umflătura la gât este cauzată de inflamarea ganglionilor limfatici ca răspuns la o infecție. Cu toate acestea, există și situații în care aceasta poate fi un semn al unor afecțiuni mai grave. Identificarea promptă a cauzei și inițierea tratamentului adecvat sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a acestei probleme și prevenirea complicațiilor potențiale.
Umflătura la gât este o manifestare vizibilă și palpabilă a unor modificări la nivelul țesuturilor și structurilor anatomice din regiunea cervicală. Aceasta poate apărea brusc sau se poate dezvolta treptat, fiind adesea însoțită de alte simptome în funcție de cauza subiacentă.
Definiția umflăturii la gât: Umflătura la gât reprezintă o creștere anormală în volum a țesuturilor sau structurilor anatomice din regiunea cervicală, care poate fi observată vizual sau percepută la palpare. Aceasta poate fi cauzată de diverse afecțiuni, variind de la infecții banale până la probleme medicale mai serioase.
Localizări frecvente ale umflăturii la gât: Umflăturile la gât pot apărea în diverse zone ale regiunii cervicale. Cele mai comune localizări includ partea laterală a gâtului, sub bărbie, în spatele urechilor și în zona claviculară. Ganglionii limfatici sunt adesea implicați, dar umflăturile pot proveni și din alte structuri precum glanda tiroidă, glandele salivare sau țesuturile moi ale gâtului.
Tipuri de umflături la gât: Există mai multe tipuri de umflături care pot apărea la nivelul gâtului. Acestea includ limfadenopatia (mărirea ganglionilor limfatici), gușa (mărirea glandei tiroide), chisturile, abcesele și tumorile. Fiecare tip de umflătură are caracteristici specifice în ceea ce privește consistența, mobilitatea și sensibilitatea la palpare, oferind indicii importante pentru diagnosticul diferențial.
Umflătura la gât poate fi cauzată de o varietate de factori, de la infecții comune până la afecțiuni mai rare și potențial grave. Înțelegerea acestor cauze este crucială pentru diagnosticul corect și tratamentul adecvat.
Infecțiile reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale umflăturii la gât. Acestea pot fi de natură virală, bacteriană sau fungică. Infecțiile respiratorii superioare, precum răceala sau gripa, pot determina inflamarea ganglionilor limfatici cervicali. Alte infecții comune includ faringita streptococică, mononucleoza infecțioasă și infecțiile dentare. În cazuri mai rare, infecții precum tuberculoza sau HIV pot cauza, de asemenea, umflături persistente la nivelul gâtului.
Glanda tiroidă, situată în partea anterioară a gâtului, poate fi sursa unor umflături vizibile. Afecțiuni precum gușa (mărirea difuză a glandei tiroide), nodulii tiroidieni sau tiroidita pot duce la apariția unor umflături în zona centrală a gâtului. Aceste probleme pot fi asociate cu disfuncții tiroidiene, cum ar fi hipertiroidismul sau hipotiroidismul, care necesită evaluare și tratament endocrinologic.
Glandele salivare, în special glandele parotide, pot fi afectate de diverse condiții care duc la umflarea lor. Acestea includ infecții (precum parotidita virală sau bacteriană), calculi salivari sau, mai rar, tumori ale glandelor salivare. Umflăturile cauzate de probleme ale glandelor salivare sunt de obicei localizate în zona laterală a gâtului sau sub mandibulă.
Chisturile sunt formațiuni pline cu lichid care se pot dezvolta în diverse țesuturi ale gâtului. Acestea pot fi congenitale (precum chisturile branhiale) sau dobândite. Lipoamele sunt tumori benigne formate din țesut adipos, care pot apărea în orice parte a corpului, inclusiv la nivelul gâtului. Atât chisturile, cât și lipoamele sunt de obicei nedureroase și se mișcă ușor sub piele la palpare.
Ganglionii limfatici măriți reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale umflăturilor la gât. Aceștia joacă un rol crucial în sistemul imunitar, fiind implicați în filtrarea limfei și în lupta împotriva infecțiilor.
Limfadenopatia reactivă: Aceasta se referă la mărirea temporară a ganglionilor limfatici ca răspuns la o infecție sau inflamație din apropiere. Este o reacție normală a sistemului imunitar și, de obicei, se rezolvă odată ce infecția subiacentă este tratată. Limfadenopatia reactivă poate fi cauzată de infecții virale comune, precum răceala sau gripa, dar și de infecții bacteriene, cum ar fi faringita streptococică. Ganglionii măriți sunt de obicei mobili, ușor sensibili la palpare și pot avea dimensiuni variabile.
Limfadenita: Aceasta reprezintă inflamația și infecția directă a ganglionilor limfatici. Spre deosebire de limfadenopatia reactivă, limfadenita implică o infecție localizată în ganglionii înșiși. Poate fi cauzată de bacterii, virusuri sau, mai rar, de fungi. Ganglionii afectați de limfadenită sunt adesea mai dureroși, pot fi roșii și calzi la atingere și pot forma abcese în cazuri severe. Tratamentul limfadenitei depinde de cauza subiacentă și poate necesita antibiotice sau, în cazuri extreme, drenaj chirurgical.
Umflătura la gât poate fi însoțită de diverse simptome care oferă indicii importante despre cauza subiacentă. Aceste manifestări pot varia de la disconfort local până la simptome sistemice, reflectând severitatea și natura afecțiunii care a provocat umflătura.
Durere și sensibilitate: Durerea și sensibilitatea asociată cu umflătura la gât pot varia în intensitate și caracter. În cazul infecțiilor, zona afectată poate fi dureroasă la atingere și poate prezenta o senzație de căldură locală. Intensitatea durerii poate crește la mișcarea gâtului sau în timpul deglutiției. În unele cazuri, durerea poate iradia către ureche sau maxilar. Sensibilitatea excesivă și durerea persistentă pot indica o infecție mai severă sau prezența unui abces, necesitând evaluare medicală promptă.
Dificultăți la înghițire: Disfagia sau dificultatea la înghițire este un simptom frecvent asociat cu umflăturile la gât, în special când acestea afectează structurile implicate în procesul de deglutiție. Pacienții pot experimenta durere la înghițirea alimentelor solide sau lichide, senzație de nod în gât sau necesitatea de a înghiți în mod repetat. În cazuri severe, disfagia poate duce la refuzul alimentației și deshidratare. Acest simptom poate indica prezența unei inflamații semnificative, a unui abces sau, mai rar, a unei tumori, și necesită investigații suplimentare.
Febră: Prezența febrei în asociere cu umflătura la gât sugerează adesea o cauză infecțioasă. Temperatura corpului poate crește moderat în cazul infecțiilor virale comune, sau poate atinge valori mai ridicate în cazul infecțiilor bacteriene severe. Febra persistentă sau recurentă, în special când este însoțită de frisoane și transpirații nocturne, poate indica o infecție sistemică sau, în cazuri rare, o afecțiune malignă. Monitorizarea atentă a temperaturii și a evoluției acesteia este esențială pentru evaluarea răspunsului la tratament și pentru identificarea potențialelor complicații.
Modificări ale pielii: Modificările cutanate asociate cu umflătura la gât pot oferi informații valoroase despre natura afecțiunii subiacente. Pielea din zona umflată poate deveni roșie, caldă și lucioasă în cazul inflamațiilor acute sau infecțiilor. În unele cazuri, pot apărea erupții cutanate, vezicule sau zone de descuamare. Modificări precum decolorarea pielii, apariția unor leziuni persistente sau ulcerații pot sugera afecțiuni mai grave, inclusiv unele forme de cancer cutanat. Observarea atentă a acestor schimbări și raportarea lor promptă către medic sunt cruciale pentru un diagnostic corect.
Modificări ale vocii: Schimbările în calitatea vocii, precum răgușeala sau dificultatea în producerea sunetelor, pot fi asociate cu umflăturile la gât care afectează structurile laringelui sau corzile vocale. Aceste modificări pot varia de la o ușoară răgușeală până la pierderea completă a vocii (afonie). Persistența acestor simptome, în special când sunt însoțite de durere sau dificultăți la respirație, poate indica prezența unei afecțiuni mai serioase, cum ar fi laringita cronică sau, în cazuri rare, cancer laringian. Evaluarea de către un specialist otorinolaringolog este recomandată în astfel de situații.
Diagnosticul corect al umflăturii la gât necesită o abordare sistematică și multidisciplinară. Procesul de diagnostic implică o combinație de examinare fizică, evaluare a istoricului medical, teste de laborator și, în unele cazuri, investigații imagistice avansate.
Examinarea fizică: Examinarea fizică reprezintă primul pas crucial în evaluarea unei umflături la gât. Medicul va inspecta vizual și va palpa cu atenție zona afectată, notând dimensiunea, consistența, mobilitatea și sensibilitatea umflăturii. Se vor examina, de asemenea, alte structuri ale gâtului și capului, inclusiv glanda tiroidă, glandele salivare și ganglionii limfatici. Medicul va evalua și starea generală a pacientului, căutând semne de infecție sau alte afecțiuni sistemice. Această examinare detaliată oferă informații esențiale pentru ghidarea investigațiilor ulterioare și pentru formularea unui diagnostic preliminar.
Evaluarea istoricului medical: Anamneza sau evaluarea istoricului medical joacă un rol crucial în diagnosticul umflăturii la gât. Medicul va adresa întrebări detaliate despre debutul și evoluția simptomelor, factorii declanșatori potențiali și orice alte manifestări asociate. Se vor explora antecedentele medicale personale și familiale, inclusiv istoricul de infecții, boli autoimune sau cancer. Informații despre stilul de viață, expunerea la factori de risc și medicația curentă sunt, de asemenea, colectate. Aceste detalii ajută la contextualizarea simptomelor și ghidează procesul de diagnostic diferențial.
Analize de sânge: Analizele de sânge oferă informații valoroase despre starea generală de sănătate și pot ajuta la identificarea cauzei umflăturii la gât. Hemoleucograma completă poate evidenția prezența unei infecții (în cazul când numărul de leucocite este crescut) sau a unei afecțiuni hematologice. Markerii inflamatori, precum proteina C reactivă sau viteza de sedimentare a hematiilor, pot fi elevați în cazul infecțiilor sau bolilor inflamatorii. Testele funcției tiroidiene sunt indicate când se suspectează o afecțiune tiroidiană. În cazuri selectate, se pot efectua teste serologice pentru detectarea unor infecții specifice sau markeri tumorali pentru screening-ul cancerului.
Studii imagistice: Investigațiile imagistice joacă un rol esențial în evaluarea detaliată a umflăturilor la gât, oferind informații despre structura, localizarea și extinderea leziunilor. Ecografia este adesea prima metodă utilizată, fiind non-invazivă și accesibilă. Aceasta poate diferenția între formațiuni solide și chistice și poate ghida procedurile de biopsie. Tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN) oferă imagini mai detaliate ale țesuturilor moi și structurilor osoase, fiind utile în evaluarea tumorilor sau a infecțiilor profunde. În cazuri specifice, se pot utiliza tehnici precum scintigrafia sau tomografia cu emisie de pozitroni (PET) pentru a evalua activitatea metabolică a țesuturilor și a detecta potențiale metastaze.
Biopsia: Biopsia reprezintă o procedură diagnostică esențială în evaluarea umflăturilor la gât, în special când se suspectează o afecțiune malignă sau când diagnosticul rămâne incert după alte investigații. Aceasta implică prelevarea unui eșantion de țesut pentru examinare microscopică. Există mai multe tipuri de biopsie, inclusiv biopsia prin aspirație cu ac fin (FNAB), care este minim invazivă și se poate efectua în ambulatoriu, și biopsia excizională, care implică îndepărtarea completă a leziunii. Analiza histopatologică a țesutului prelevat poate oferi un diagnostic definitiv, permițând identificarea naturii exacte a umflăturii și ghidând planul de tratament.
Tratamentul umflăturii la gât variază în funcție de cauza subiacentă și poate include o gamă largă de abordări, de la medicație până la intervenții chirurgicale. Scopul principal este eliminarea cauzei și ameliorarea simptomelor asociate.
Antibioticele reprezintă tratamentul standard pentru infecțiile bacteriene care cauzează umflături la gât. Alegerea antibioticului specific depinde de tipul de bacterie suspectată sau identificată. Pentru infecții comune, precum faringita streptococică, se prescriu adesea peniciline sau macrolide. Durata tratamentului variază de obicei între 7 și 14 zile, în funcție de severitatea infecției și de răspunsul pacientului. Este crucial ca pacienții să finalizeze întregul curs de antibiotice prescris, chiar dacă simptomele se ameliorează, pentru a preveni recidiva infecției și dezvoltarea rezistenței bacteriene.
În cazul infecțiilor virale care cauzează umflături la gât, precum mononucleoza infecțioasă sau infecția cu citomegalovirus, tratamentul se concentrează mai mult pe gestionarea simptomelor, deoarece majoritatea infecțiilor virale se rezolvă de la sine. Cu toate acestea, în anumite cazuri, pot fi prescrise medicamente antivirale specifice. De exemplu, aciclovirul poate fi utilizat pentru tratamentul infecțiilor severe cu virusul Epstein-Barr. Aceste medicamente pot ajuta la reducerea duratei și severității simptomelor, deși eficacitatea lor variază în funcție de tipul specific de virus și momentul inițierii tratamentului.
Când umflătura la gât este cauzată de afecțiuni tiroidiene, tratamentul se concentrează pe reglarea funcției glandei tiroide. Pentru hipertiroidism, opțiunile includ medicamente antitiroidiene precum metamizolul sau propiltiouracilul, care reduc producția de hormoni tiroidieni. În cazul hipotiroidismului, se administrează hormoni tiroidieni sintetici, cel mai frecvent levotiroxina, pentru a suplimenta nivelurile hormonale în deficit. Dozajul este ajustat individual, iar pacienții necesită monitorizare regulată pentru a asigura menținerea nivelurilor hormonale optime și ameliorarea simptomelor asociate, inclusiv reducerea umflăturii glandei tiroide.
Gestionarea durerii asociate cu umflătura la gât este esențială pentru confortul pacientului. Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul sau naproxenul, sunt frecvent utilizate pentru a reduce durerea și inflamația. Paracetamolul poate fi, de asemenea, eficient pentru ameliorarea durerii și a febrei asociate. În cazuri severe, pot fi prescrise analgezice mai puternice. Complementar medicației, aplicarea de comprese calde sau reci pe zona afectată poate oferi ameliorare suplimentară. Gargarele cu apă sărată caldă pot ajuta la calmarea durerii și reducerea inflamației, în special în cazul infecțiilor gâtului.
Medicamentele antiinflamatoare joacă un rol crucial în tratamentul multor cauze ale umflăturii la gât. Corticosteroizii, precum prednison, pot fi prescriși în cazuri de inflamație severă sau pentru afecțiuni autoimune care afectează gâtul. Aceste medicamente reduc rapid inflamația și ameliorează simptomele asociate. În unele cazuri, pot fi utilizate antiinflamatoare nesteroidiene cu acțiune prelungită. Pentru afecțiuni alergice care cauzează umflături la gât, antihistaminicele pot fi eficiente în reducerea inflamației și a altor simptome asociate. Este important ca utilizarea acestor medicamente să fie monitorizată atent de către medic, deoarece pot avea efecte secundare semnificative, în special în cazul utilizării pe termen lung.
Îndepărtarea ganglionilor limfatici: Această procedură, cunoscută și sub numele de limfadenectomie, implică extirparea chirurgicală a unuia sau mai multor ganglioni limfatici. Este efectuată în cazuri de suspiciune de malignitate sau pentru diagnosticul definitiv al anumitor afecțiuni. Tehnica chirurgicală variază în funcție de localizarea și numărul ganglionilor afectați, putând fi realizată prin chirurgie deschisă sau tehnici minim invazive. Recuperarea post-operatorie necesită monitorizare atentă pentru prevenirea complicațiilor precum infecțiile sau limfedemul.
Chirurgia tiroidiană: Intervenția chirurgicală la nivelul glandei tiroide poate fi necesară în cazuri de noduli tiroidieni, guși mari sau cancer tiroidian. Procedurile variază de la tiroidectomie parțială la cea totală, în funcție de natura și extinderea afecțiunii. Chirurgia modernă utilizează tehnici minim invazive când este posibil, reducând timpul de recuperare și riscul de complicații. Post-operator, pacienții pot necesita terapie de substituție hormonală și monitorizare endocrinologică pe termen lung.
Chirurgia glandelor salivare: Această intervenție este indicată în cazuri de tumori ale glandelor salivare, calculi salivari persistenți sau infecții cronice. Procedura poate varia de la simpla îndepărtare a calculilor până la excizia completă a glandei afectate. Chirurgia glandelor salivare necesită o tehnică precisă pentru a evita lezarea nervilor faciali și a altor structuri importante. Recuperarea implică adesea îngrijiri speciale pentru menținerea funcției salivare și prevenirea complicațiilor post-operatorii.
Prevenirea și gestionarea umflăturilor la gât implică o combinație de practici de igienă, măsuri de întărire a sistemului imunitar și monitorizare regulată a sănătății. Aceste strategii pot reduce riscul de apariție a umflăturilor și pot facilita o recuperare mai rapidă în cazul în care acestea apar.
Menținerea unei igiene bune: Igiena adecvată joacă un rol crucial în prevenirea infecțiilor care pot cauza umflături la gât. Spălarea frecventă și corectă a mâinilor, în special înainte de mese și după contactul cu suprafețe potențial contaminate, reduce semnificativ riscul de transmitere a agenților patogeni. Evitarea atingerii feței cu mâinile nespălate și utilizarea de șervețele de unică folosință în caz de tuse sau strănut sunt, de asemenea, practici importante. În plus, menținerea unei igiene orale corespunzătoare, inclusiv periajul regulat al dinților și utilizarea apei de gură, poate preveni infecțiile orale care pot duce la umflarea ganglionilor limfatici cervicali.
Întărirea sistemului imunitar: Un sistem imunitar puternic este esențial în prevenirea și combaterea infecțiilor care pot cauza umflături la gât. Adoptarea unui stil de viață sănătos joacă un rol crucial în acest sens. O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, proteine slabe și cereale integrale, furnizează nutrienții necesari pentru funcționarea optimă a sistemului imunitar. Exercițiile fizice regulate, efectuate cu moderație, stimulează circulația și îmbunătățesc funcția imunitară. Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, meditație sau yoga poate, de asemenea, contribui la menținerea unui sistem imunitar robust. În plus, un somn adecvat, de 7-9 ore pe noapte pentru adulți, este crucial pentru regenerarea celulelor imunitare.
Controale medicale regulate: Controalele medicale periodice sunt esențiale pentru detectarea precoce și prevenirea problemelor de sănătate care pot duce la umflături
Cât timp durează de obicei umflătura la gât?
Poate fi umflătura la gât un semn de cancer?
Există remedii casnice pentru reducerea umflăturii la gât?
Poate stresul cauza umflături la gât?
Este umflătura la gât contagioasă?
Cum pot diferenția între umflătura normală și cea anormală la gât?
Poate umflătura la gât afecta capacitatea de a întoarce capul?
Există modificări alimentare care pot ajuta la reducerea umflăturii la gât?
Este experiența umflăturii la gât la copii diferită față de adulți?
Care sunt complicațiile potențiale ale umflăturii la gât netratate?
Umflătura la gât poate fi cauzată de o varietate de factori, de la infecții comune până la afecțiuni mai grave. Este important să observați simptomele asociate și să consultați un medic pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. Prevenția, igiena corespunzătoare și monitorizarea regulată a sănătății sunt esențiale pentru a menține o stare de bine și pentru a preveni complicațiile.
Ti s-a parut folositor acest articol?
Surse Articol
Marnane, C. N., & Brightwell, A. (2005). Common neck swellings. The Foundation Years, 1(2), 1-5.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1744188906700111SKOLNIK, E. M., LOEWY, A., & FERRER, J. (1965). Swellings of the neck. Archives of Otolaryngology, 81(2), 150-152.
https://jamanetwork.com/journals/jamaotolaryngology/article-abstract/599137
Consultați întotdeauna un Specialist Medical
Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.
Alergologie 
Bariatrie 
Chirurgie Plastica 
Cardiologie 
Căderea Părului 
Dentist 
Dermatologie 
Ecografie 
Endocrinologie 
Estetică Medicală 
Gastroenterologie 
Ginecologie 
Hemoroizi 
Hernii 
Investigații 
Imagistică Medicală (RMN/CT) 
Recuperare 
Medicina Muncii 
Medicină Veterinară 
Neurologie 
Nutriție 
Oftalmologie 
Ortopedie 
Pediatrie 
Psihologie 
Pneumologie 
Urologie 
Alte Servicii 
Naturiste 
Contact