În majoritatea cazurilor, durerea poate fi ameliorată prin odihnă, aplicații cu gheață și exerciții specifice de întărire a musculaturii. Pentru cazurile mai severe, este necesară consultarea unui medic ortoped pentru stabilirea unui diagnostic precis și a unui plan de tratament adecvat.
Cauze frecvente ale durerii de genunchi la îndoire
Genunchiul reprezintă una dintre cele mai complexe articulații ale corpului, fiind supus constant unor presiuni și solicitări importante. Problemele la acest nivel pot apărea din cauza unor factori precum vârsta, activitatea fizică intensă sau traumatismele, ducând la diverse tipuri de afecțiuni care provoacă durere la îndoirea genunchiului.
Suprasolicitare și tensiune
Activitățile fizice intense sau repetitive pot duce la suprasolicitarea structurilor genunchiului. Mușchii și tendoanele din jurul articulației devin obosite și iritate, provocând durere la îndoire. Această problemă apare frecvent la sportivi sau la persoanele care petrec mult timp în picioare. Durerea se intensifică de obicei în timpul activității și se ameliorează cu repaus.
Tendinită
Inflamația tendoanelor din zona genunchiului poate provoca durere acută la îndoire. Tendinita rotuliană, cunoscută și sub numele de genunchiul alergătorului, afectează tendonul care conectează rotula de tibie. Durerea este localizată în partea din față a genunchiului și se accentuează la urcatul scărilor sau la genuflexiuni.
Bursită
Inflamația burselor, care sunt niște săculețe cu lichid ce protejează articulația, poate cauza durere și sensibilitate la nivelul genunchiului. Bursita apare adesea în urma unor lovituri directe, a îngenuncherilor prelungite sau a suprasolicitării. Zona afectată devine dureroasă, umflată și caldă la atingere.
Osteoartrită
Această afecțiune degenerativă a articulației genunchiului apare odată cu înaintarea în vârstă și implică uzura cartilajului articular. Durerea se manifestă mai intens dimineața sau după perioade lungi de inactivitate. Pacienții pot experimenta rigiditate articulară și dificultăți în efectuarea mișcărilor complete ale genunchiului.
Leziuni
Rupturi de ligamente: Ligamentele genunchiului pot suferi rupturi parțiale sau totale în urma unor accidente sau mișcări bruște. Durerea este intensă și apare imediat după traumatism, fiind însoțită de instabilitate articulară și imposibilitatea de a pune presiune pe picior.
Rupturi de menisc: Meniscul, care are rol de amortizor în articulația genunchiului, se poate rupe în urma unor mișcări de răsucire sau a traumatismelor. Pacienții descriu o senzație de blocare a genunchiului și durere ascuțită la anumite mișcări. Ruptura de menisc poate fi însoțită de umflarea articulației și limitarea mișcărilor.
Fracturi: Fracturile oaselor care formează articulația genunchiului pot apărea în urma unor traumatisme puternice sau căzături. Durerea este severă și constantă, iar zona devine rapid umflată și deformată. Pacientul nu poate să-și miște genunchiul sau să pună greutate pe picior.
Analiza durerii în funcție de localizare
Localizarea precisă a durerii oferă indicii importante despre cauza problemei și ajută la stabilirea unui diagnostic corect. Fiecare zonă a genunchiului poate fi afectată în mod diferit, necesitând abordări terapeutice specifice.
Durere în partea din față a genunchiului: Această durere este frecvent asociată cu probleme ale mecanismului extensor al genunchiului, incluzând tendoanele și rotula. Poate fi cauzată de condromalacia patelară sau sindromul durerii femuro patelar. Simptomele se agravează la urcatul scărilor sau la șezutul prelungit cu genunchii îndoiți.
Durere în spatele genunchiului: Durerea localizată în partea posterioară a genunchiului poate indica prezența unui chist Baker, tendinită a mușchilor ischiogambieri sau probleme ale ligamentului încrucișat posterior. Simptomele se accentuează la îndoirea completă a genunchiului sau la activități care implică flexia genunchiului.
Durere deasupra rotulei: Durerea resimțită în zona de deasupra rotulei este adesea cauzată de probleme ale tendonului cvadricepsului sau de inflamația bursei suprapatelare. Această zonă devine deosebit de sensibilă în timpul activităților care necesită contracția puternică a mușchiului cvadriceps, cum ar fi urcatul scărilor sau ridicarea din poziția șezut. Durerea poate fi însoțită de sensibilitate la atingere și de o senzație de rigiditate, în special după perioade prelungite de inactivitate.
Durere sub rotulă: Durerea localizată sub rotulă este frecvent asociată cu tendinita patelară sau cu sindromul durerii femuro patelar. Această afecțiune apare mai des la persoanele active fizic și la sportivi, manifestându-se prin durere acută la apăsare și în timpul activităților care solicită genunchiul, precum alergarea sau săriturile. Zona afectată poate prezenta umflături și sensibilitate crescută la palpare.
Metode de ameliorare imediată
Ameliorarea rapidă a durerii de genunchi necesită o abordare complexă care combină mai multe tehnici și metode de tratament. Aceste intervenții au rolul de a reduce inflamația, de a calma durerea și de a preveni agravarea simptomelor existente.
Odihnă și modificarea activității: Reducerea temporară a activităților care provoacă durere este esențială pentru recuperarea genunchiului afectat. Acest lucru nu înseamnă imobilizare completă, ci adaptarea nivelului de activitate pentru a permite țesuturilor să se vindece. Activitățile intense pot fi înlocuite cu altele mai ușoare, cum ar fi înotul sau mersul pe bicicletă staționară, care mențin mobilitatea fără a suprasolicita articulația.
Aplicarea gheții: Aplicarea locală a gheții reprezintă o metodă eficientă pentru reducerea durerii și a inflamației la nivelul genunchiului. Gheața trebuie aplicată pentru perioade de 15-20 de minute, de trei până la patru ori pe zi, folosind un prosop subțire între gheață și piele pentru a proteja tegumentul. Această tehnică este deosebit de utilă în primele 48-72 de ore după apariția durerii sau după activități care au provocat disconfort.
Tehnici de compresie: Bandajarea genunchiului cu o fașă elastică ajută la reducerea edemului și oferă suport articulației. Compresia trebuie să fie fermă dar nu excesivă, pentru a nu restricționa circulația sanguină. Fașa trebuie aplicată începând de sub genunchi și continuând peste acesta, asigurând o presiune uniformă care să susțină articulația fără a provoca disconfort.
Strategii de elevație: Ridicarea piciorului afectat deasupra nivelului inimii ajută la reducerea umflăturii și a congestiei din zona genunchiului. Această poziție trebuie menținută pentru perioade de 15-30 de minute, de mai multe ori pe zi, folosind perne sau alte suporturi pentru a menține piciorul ridicat confortabil. Elevația este deosebit de importantă în timpul nopții și după perioadele de activitate.
Medicamente pentru durere: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene disponibile fără prescripție medicală pot ajuta la reducerea durerii și a inflamației. Acestea includ ibuprofen și naproxen, care trebuie administrate conform prospectului sau recomandărilor medicului. Este important să fie luate după masă pentru a preveni iritația gastrică și să nu fie utilizate pe termen lung fără supraveghere medicală.
Opțiuni de tratament
Tratamentul durerii de genunchi necesită o abordare personalizată, adaptată cauzei specifice și severității simptomelor. Succesul terapiei depinde de alegerea corectă a metodelor de tratament și de aplicarea lor consecventă.
Fizioterapie: Programul de fizioterapie include exerciții specifice pentru întărirea musculaturii din jurul genunchiului și îmbunătățirea flexibilității. Fizioterapeutul elaborează un plan personalizat care poate include tehnici manuale, exerciții terapeutice și metode de reducere a durerii cum ar fi ultrasunetele sau electroterapia. Aceste proceduri ajută la restabilirea funcției normale a genunchiului și prevenirea problemelor viitoare.
Orteze și suporturi pentru genunchi: Ortezele și bandajele speciale oferă stabilitate și suport suplimentar articulației genunchiului în timpul activităților zilnice. Acestea sunt deosebit de utile în cazul instabilității articulare sau după accidentări, ajutând la distribuirea uniformă a presiunii și reducerea stresului asupra zonelor afectate. Alegerea tipului potrivit de orteză trebuie făcută sub îndrumarea unui specialist.
Modificarea exercițiilor: Adaptarea programului de exerciții fizice este esențială pentru menținerea unui stil de viață activ fără a agrava durerea de genunchi. Activitățile cu impact puternic pot fi înlocuite cu alternative mai blânde precum înotul, ciclismul sau exercițiile în apă. Intensitatea și durata antrenamentelor trebuie ajustate gradual, în funcție de toleranța individuală și răspunsul articulației la efort.
Medicamente prescrise: Medicamentele eliberate pe bază de rețetă includ antiinflamatoare nesteroidiene mai puternice și relaxante musculare pentru cazurile severe de durere. Medicul poate prescrie și medicamente specifice pentru tratarea artritei sau a altor afecțiuni subiacente. Tratamentul medicamentos trebuie urmat strict conform indicațiilor, iar pacientul trebuie să fie atent monitorizat pentru posibile efecte secundare.
Injecții: Injecțiile cu corticosteroizi reprezintă o opțiune terapeutică eficientă pentru reducerea inflamației și a durerii severe de genunchi. Aceste injecții sunt administrate direct în articulație și pot oferi ameliorare pentru perioade de până la câteva luni. Acidul hialuronic injectabil poate fi utilizat pentru îmbunătățirea lubrifierii articulației și reducerea durerii în cazurile de artroză.
Intervenții chirurgicale: Chirurgia devine necesară când tratamentele conservative nu oferă rezultate satisfăcătoare. Procedurile pot varia de la artroscopia genunchiului pentru repararea leziunilor de menisc sau ligamente, până la protezarea totală de genunchi în cazurile severe de artroză. Recuperarea postoperatorie necesită fizioterapie intensivă și poate dura între câteva săptămâni și câteva luni.
Strategii de prevenție
Prevenirea durerii de genunchi implică adoptarea unor obiceiuri și practici care protejează articulația și mențin sănătatea acesteia pe termen lung. O abordare preventivă reduce semnificativ riscul de apariție a problemelor articulare.
Tehnici corecte de îndoire: Poziția corectă în timpul îndoirii genunchiului este fundamentală pentru prevenirea leziunilor. Genunchii trebuie menținuți aliniați cu degetele de la picioare, fără a permite rotirea sau deplasarea lor spre interior. La ridicarea obiectelor grele, forța trebuie distribuită uniform pe ambele picioare, iar spatele trebuie păstrat drept pentru a evita suprasolicitarea genunchilor.
Exerciții de întărire: Programul de exerciții pentru întărirea musculaturii din jurul genunchiului trebuie să includă mișcări care vizează atât cvadricepsul cât și mușchii ischiogambieri. Exercițiile cu greutatea corporală precum genuflexiunile și fandările, efectuate cu tehnică corectă, contribuie la dezvoltarea stabilității articulare. Stretchingul regulat menține flexibilitatea și previne rigiditatea musculară.
Controlul greutății: Menținerea unei greutăți corporale optime reduce semnificativ presiunea exercitată asupra articulațiilor genunchiului. Fiecare kilogram în plus poate crește de până la patru ori presiunea asupra genunchilor în timpul mersului. O dietă echilibrată, bogată în nutrienți care susțin sănătatea articulară, combinată cu activitate fizică regulată, ajută la menținerea unei greutăți sănătoase.
Ajustarea nivelului de activitate: Modificarea treptată a intensității activităților fizice previne suprasolicitarea genunchilor. Alternarea între zile de activitate intensă și perioade de recuperare permite articulațiilor să se regenereze. Încălzirea adecvată înainte de exerciții și răcirea graduală după acestea sunt esențiale pentru prevenirea traumatismelor și a durerii articulare.