Durere de glezna: cauze, ameliorare, tratament si prevenire

În majoritatea cazurilor, durerea se ameliorează prin odihnă, aplicarea de gheață și medicație antiinflamatoare. Pentru cazurile severe sau cronice, tratamentul poate include fizioterapie, orteze sau intervenții chirurgicale. Identificarea promptă a cauzei și începerea tratamentului adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și recuperarea optimă.

Cauze frecvente ale durerii de gleznă

Articulația gleznei este o structură complexă formată din oase, ligamente, tendoane și mușchi. Orice afectare a acestor componente poate duce la apariția durerii. Cauzele pot fi acute, în urma unui traumatism, sau cronice, dezvoltate în timp din cauza unor afecțiuni degenerative sau inflamatorii.

Uzura normală

Utilizarea îndelungată și repetitivă a articulației gleznei poate duce la deteriorarea treptată a cartilajului și a țesuturilor înconjurătoare. Acest proces natural de uzură este accelerat de activități intense sau repetitive, poziții necorespunzătoare și încălțăminte inadecvată. Durerea apare treptat și se intensifică pe parcursul zilei.

Piciorul plat

Absența arcadei plantare normale modifică biomecanica mersului și pune presiune suplimentară asupra gleznei. Această afecțiune poate fi congenitală sau dobândită în timp. Pacienții pot prezenta dureri la nivelul gleznei, mai ales după perioade prelungite de mers sau stat în picioare.

Piciorul cu arc înalt

Arcada plantară excesiv de înaltă reduce capacitatea piciorului de a absorbi șocurile în timpul mersului. Această particularitate anatomică transferă o presiune mai mare asupra gleznei și poate cauza instabilitate și durere cronică la acest nivel.

Leziuni sportive

Activitățile sportive intense sau cu impact crescut pot cauza diverse tipuri de traumatisme la nivelul gleznei. Acestea includ întinderi musculare, rupturi de ligamente și microtraumatisme repetitive care duc la inflamație și durere.

Entorse

Acestea reprezintă una dintre cele mai frecvente leziuni ale gleznei, apărând când ligamentele sunt întinse sau rupte în urma unei mișcări bruște sau a unei aterizări greșite. Severitatea entorsei variază de la ușoară până la gravă, cu durere intensă și imposibilitatea de a pune greutate pe picior.

Afecțiuni artritice

Osteoartrită: Această formă de artrită apare din cauza uzurii progresive a cartilajului articular. Pacienții prezintă durere și rigiditate matinală, care se ameliorează pe parcursul zilei. Simptomele se accentuează după activitate fizică prelungită sau în perioadele cu umiditate crescută.

Artrită reumatoidă: Boala autoimună care afectează simetric articulațiile, inclusiv gleznele. Inflamația cronică duce la deteriorarea progresivă a articulației, cauzând durere, tumefiere și deformări. Simptomele sunt mai intense dimineața și se ameliorează treptat cu activitatea.

Gută: Această formă de artrită metabolică este cauzată de depunerea cristalelor de acid uric în articulații. Atacurile de gută sunt caracterizate prin durere severă, roșeață și căldură locală. Glezna poate fi afectată în mod acut sau cronic, ducând la limitarea mobilității.

Opțiuni de tratament imediat

Tratamentul prompt și adecvat al durerii de gleznă este esențial pentru prevenirea complicațiilor și recuperarea optimă. Abordarea terapeutică inițială se concentrează pe reducerea durerii și a inflamației, permițând țesuturilor să înceapă procesul de vindecare.

Recomandări de odihnă: Perioada de repaus trebuie adaptată în funcție de severitatea leziunii. Este important să se evite activitățile care agravează durerea, dar să se mențină un nivel minim de mișcare pentru prevenirea rigidității. Mobilizarea treptată trebuie începută imediat ce durerea permite, sub îndrumarea unui specialist în recuperare medicală.

Aplicarea gheții: Aplicarea gheții pe zona afectată reprezintă o metodă eficientă pentru reducerea inflamației și calmarea durerii acute de gleznă. Compresele reci trebuie aplicate pentru perioade de 15-20 de minute, cu pauze de cel puțin o oră între aplicări pentru a preveni leziunile tisulare. Este important ca gheața să nu fie aplicată direct pe piele, ci învelită într-un prosop subțire sau material textil pentru a proteja tegumentul.

Metode de compresie: Bandajarea elastică a gleznei ajută la reducerea edemului și oferă suport articulației afectate. Bandajul trebuie aplicat începând de la degete spre gleznă, cu o presiune uniformă care să nu fie prea strânsă pentru a nu compromite circulația sanguină. Semnele unei compresii excesive includ amorțeală, furnicături sau modificări ale culorii pielii la nivelul degetelor.

Tehnici de elevare: Poziționarea piciorului afectat deasupra nivelului inimii facilitează drenajul limfatic și reduce acumularea de lichid la nivelul gleznei. Această poziție trebuie menținută timp de 15-30 de minute, de mai multe ori pe zi, în special după perioadele de activitate. Pentru un efect optim, piciorul poate fi susținut cu perne, menținând glezna într-o poziție confortabilă.

Medicamente antiinflamatoare fără prescripție: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene disponibile fără prescripție medicală, precum ibuprofenul sau naproxenul, sunt eficiente în controlul durerii și reducerea inflamației. Aceste medicamente trebuie administrate conform prospectului, preferabil după mese pentru a preveni iritația gastrică. În cazul unor afecțiuni preexistente sau al altor tratamente în curs, este necesară consultarea unui medic înainte de administrare.

Abordări terapeutice specializate

Tratamentul profesionist al durerii de gleznă necesită o abordare personalizată, adaptată cauzei și severității afecțiunii. Specialiștii utilizează diverse metode terapeutice pentru a restabili funcționalitatea articulației și a preveni recurența simptomelor.

Fizioterapie

Programul de recuperare include exerciții specifice pentru îmbunătățirea mobilității, fortificarea musculaturii și restabilirea echilibrului. Fizioterapeutul elaborează un plan personalizat care progresează gradual de la exerciții simple de mobilizare până la antrenamente complexe de stabilitate și coordonare. Terapia poate include și tehnici manuale, precum masajul terapeutic și mobilizările articulare.

Orteze

Dispozitivele ortopedice personalizate oferă suport și stabilitate gleznei afectate. Ortezele sunt create după măsurători precise și țin cont de particularitățile anatomice ale pacientului, distribuind uniform presiunea și corectând eventualele dezalinierii. Acestea pot fi purtate în încălțămintea obișnuită și sunt esențiale în prevenirea recurenței leziunilor.

Aspirația articulară

Procedura implică eliminarea excesului de lichid acumulat în articulația gleznei cu ajutorul unui ac steril. Această intervenție reduce presiunea intraarticulară, ameliorează durerea și permite recoltarea de probe pentru analize specifice. După procedură, pacientul primește recomandări pentru limitarea temporară a activității fizice și poate necesita un bandaj compresiv.

Opțiuni chirurgicale

Artroscopia gleznei: Această procedură minim invazivă permite vizualizarea directă a structurilor interne ale gleznei prin intermediul unei camere miniaturale. Chirurgul poate îndepărta țesutul cicatricial, fragmentele de cartilaj deteriorat și poate repara leziunile ligamentare. Recuperarea este mai rapidă comparativ cu chirurgia deschisă, iar pacientul poate reveni la activitățile normale în câteva săptămâni.

Artrodeza gleznei: Procedura implică fuziunea oaselor gleznei pentru eliminarea mișcării dureroase în articulația afectată. Această intervenție este recomandată în cazurile severe de artroză sau după traumatisme majore când alte opțiuni terapeutice au eșuat. După operație, pacientul trebuie să respecte o perioadă de imobilizare, urmată de fizioterapie intensivă.

Repararea tendonului: Intervenția chirurgicală vizează refacerea continuității tendonului rupt sau deteriorat. Tehnica operatorie variază în funcție de localizarea și severitatea leziunii, putând include suturi simple sau proceduri complexe de reconstrucție. Perioada postoperatorie necesită imobilizare și un program atent structurat de recuperare pentru restabilirea funcției normale a gleznei.

Metode de prevenție

Prevenirea durerii de gleznă implică o serie de măsuri proactive care reduc riscul de accidentare și mențin sănătatea articulației. Adoptarea unor obiceiuri corecte de mișcare și alegerea echipamentului adecvat sunt esențiale pentru protejarea gleznelor pe termen lung.

Alegerea încălțămintei adecvate: Încălțămintea trebuie să ofere suport suficient pentru arcada plantară și să fixeze corespunzător glezna. Talpa trebuie să fie flexibilă dar suficient de groasă pentru a absorbi șocurile, iar călcâiul să aibă o înălțime moderată și stabilă. Pentru activități sportive, este necesară încălțăminte specifică fiecărui tip de sport, care să ofere protecție și stabilitate optimă.

Reguli de siguranță în exerciții: Antrenamentul fizic trebuie început cu exerciții de încălzire progresivă a musculaturii și articulațiilor. Intensitatea activității fizice trebuie crescută treptat pentru a permite adaptarea organismului. Este important să fie respectate perioadele de odihnă între antrenamente și să fie evitate mișcările bruște care pot suprasolicita glezna.

Măsuri de siguranță la domiciliu: Mediul casnic trebuie organizat pentru a minimiza riscul de accidentare. Covoarele trebuie fixate corespunzător, iar zonele cu potențial risc de alunecare trebuie marcate sau eliminate. Iluminatul adecvat și eliminarea obstacolelor din zonele de trecere sunt esențiale pentru prevenirea căderilor și a traumatismelor la nivelul gleznei.

Stretching regulat: Exercițiile de întindere a mușchilor și tendoanelor gleznei trebuie efectuate zilnic pentru menținerea flexibilității și prevenirea rigidității. Acestea includ mișcări de rotație controlată a gleznei, întinderi ale tendonului lui Ahile și exerciții de mobilizare a articulației. Stretching-ul trebuie efectuat lent și controlat, fără să forțeze articulația.

Controlul greutății: Menținerea unei greutăți corporale optime reduce presiunea exercitată asupra articulațiilor gleznei. Fiecare kilogram în plus crește semnificativ solicitarea asupra structurilor articulare în timpul mersului și activităților fizice. Un program echilibrat de nutriție și exerciții fizice adaptate ajută la menținerea unei greutăți sănătoase.

Când este necesară consultarea medicului

Durerea de gleznă poate indica probleme serioase care necesită evaluare și tratament medical specializat. Recunoașterea semnelor de alarmă și solicitarea promptă a ajutorului medical pot preveni complicațiile și accelera recuperarea.

Durere severă sau umflătură: Durerea intensă care limitează semnificativ mișcările normale ale gleznei sau edemul pronunțat necesită evaluare medicală imediată. Aceste simptome pot indica leziuni grave ale ligamentelor sau fractură și pot necesita imobilizare sau tratament chirurgical. Prezența echimozelor extensive sau deformarea vizibilă a gleznei sunt semne adiționale care impun consultul medical de urgență.

Imposibilitatea de a pune greutate pe picior: Incapacitatea de a sprijini piciorul afectat sau de a merge normal reprezintă un semn de alarmă care necesită evaluare medicală promptă. Această situație poate indica o fractură, ruptură de ligamente sau alte leziuni severe care necesită tratament specific și urgent pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Semne de infecție: Prezența roșeții, căldurii locale, durerii pulsatile sau a secrețiilor la nivelul gleznei poate indica o infecție care necesită tratament antibiotic imediat. Febra asociată acestor simptome locale reprezintă un semn de alarmă suplimentar care impune evaluare medicală urgentă pentru prevenirea răspândirii infecției.

Durere persistentă: Durerea care persistă mai mult de câteva zile în ciuda tratamentului la domiciliu sau care se agravează progresiv necesită investigații suplimentare. Aceasta poate indica prezența unei afecțiuni cronice sau a unor leziuni care nu se vindecă corespunzător și care necesită o abordare terapeutică specializată.

Deformare vizibilă: Modificările evidente ale aspectului normal al gleznei, precum asimetria sau proeminențele anormale, necesită evaluare medicală promptă. Deformările pot indica fracturi, dislocări sau alte probleme structurale care necesită corecție chirurgicală pentru restabilirea funcției normale a articulației.