Meniu

Durere sub brat: cauze, simptome asociate si optiuni de tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Maria Constantinescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Durerea sub braț, cunoscută și ca durere axilară, este o manifestare clinică întâlnită frecvent. Aceasta poate fi cauzată de diverse afecțiuni, variind de la probleme minore precum întinderi musculare sau iritații ale pielii, până la condiții mai serioase cum ar fi infecții sau, în cazuri rare, cancer. Înțelegerea cauzelor și simptomelor asociate este esențială pentru diagnosticarea corectă și tratamentul adecvat al durerii axilare.

Deși în multe cazuri durerea sub braț nu reprezintă un motiv de îngrijorare majoră, persistența sau agravarea acesteia necesită evaluare medicală pentru a exclude potențiale probleme de sănătate grave.

Cauze frecvente ale durerii axilare

Durerea axilară poate fi provocată de o varietate de factori, de la probleme musculare și afecțiuni ale pielii până la infecții și, în cazuri mai rare, afecțiuni maligne. Identificarea cauzei exacte este crucială pentru stabilirea unui plan de tratament eficient.

Cauze comune

Întindere musculară: Durerea sub braț poate fi rezultatul suprasolicitării sau lezării mușchilor din zona pieptului, umerilor sau brațelor. Activitățile care implică ridicarea, împingerea sau aruncarea obiectelor grele pot cauza întinderi musculare. Simptomele includ durere localizată, rigiditate și, posibil, inflamație în zona afectată. Odihna, aplicarea de comprese reci și utilizarea de analgezice pot ajuta la ameliorarea disconfortului.

Ganglioni limfatici inflamați: Sistemul limfatic joacă un rol crucial în apărarea organismului împotriva infecțiilor. Ganglionii limfatici din zona axilară se pot inflama ca răspuns la diverse infecții, rezultând în durere și sensibilitate locală. Cauzele pot include infecții bacteriene, virale sau fungice, precum și afecțiuni autoimune. În majoritatea cazurilor, inflamația se remite odată ce infecția subiacentă este tratată.

Afecțiuni ale pielii: Zona axilară este predispusă la diverse probleme dermatologice din cauza umidității și frecării constante. Dermatita de contact, intertrigo, foliculita sau infecțiile fungice pot cauza iritație, mâncărime și durere. Menținerea unei igiene adecvate, utilizarea de produse de îngrijire hipoalergenice și tratamentul prompt al oricăror leziuni cutanate pot preveni sau ameliora aceste afecțiuni.

Infecții: Infecțiile bacteriene sau fungice ale pielii și țesuturilor moi din zona axilară pot provoca durere intensă, roșeață și umflături. Abcesele, celulita sau infecțiile mai profunde necesită adesea tratament antibiotic și, în unele cazuri, drenaj chirurgical. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.

Chisturi și lipoame: Formațiunile benigne precum chisturile sau lipoamele pot apărea în zona axilară, cauzând disconfort și durere, mai ales atunci când ating dimensiuni considerabile sau sunt comprimate. Deși în general nu sunt periculoase, acestea pot necesita îndepărtare chirurgicală dacă provoacă simptome persistente sau îngrijorări estetice.

Compresie nervoasă: Nervii care traversează zona axilară pot fi comprimați sau iritați, ducând la durere, amorțeală sau senzații de furnicături care se pot extinde în braț și mână. Sindromul de tunel carpian, neuropatia ulnară sau compresia plexului brahial sunt exemple de afecțiuni care pot manifesta durere axilară ca simptom. Tratamentul poate include fizioterapie, medicație antiinflamatorie sau, în cazuri severe, intervenție chirurgicală.

Durere axilară asociată cu cancerul

Deși mai puțin frecventă, durerea axilară poate fi, în unele cazuri, un semn al unor afecțiuni maligne. Este important să se acorde atenție durerii persistente sau însoțite de alte simptome îngrijorătoare.

Cancer mamar: Cancerul de sân poate determina apariția unor noduli sau mase tumorale în zona axilară, ca urmare a extinderii bolii la nivelul ganglionilor limfatici. Durerea axilară, însoțită de prezența unei mase palpabile sau de modificări ale sânului, necesită evaluare medicală imediată. Diagnosticul precoce crește semnificativ șansele de tratament eficient și supraviețuire pe termen lung.

Limfom: Limfomul, un cancer al sistemului limfatic, poate debuta cu inflamarea ganglionilor limfatici, inclusiv a celor axilari. Durerea axilară poate fi însoțită de alte simptome precum febră, transpirații nocturne, pierdere în greutate inexplicabilă sau oboseală cronică. Diagnosticul se bazează pe examinări clinice, imagistice și, eventual, biopsie a ganglionilor afectați.

Leucemie: Deși mai rar, leucemia poate cauza durere axilară ca urmare a infiltrării celulelor leucemice în țesuturile moi sau a inflamării ganglionilor limfatici. Alte simptome asociate pot include oboseală severă, tendința de a face vânătăi ușor, infecții frecvente sau sângerări anormale. Diagnosticul necesită analize de sânge complete și, posibil, biopsie de măduvă osoasă.

Simptome asociate cu durerea axilară

Durerea axilară poate fi însoțită de diverse simptome care oferă indicii importante despre cauza subiacentă. Aceste manifestări variază de la modificări locale ale pielii și țesuturilor moi până la simptome sistemice care afectează întregul organism.

Umflături și noduli: Prezența umflăturilor sau a nodulilor în zona axilară poate indica diverse afecțiuni, de la infecții banale până la probleme mai serioase. Ganglionii limfatici măriți sunt adesea palpabili ca mici noduli mobili sub piele. În cazul infecțiilor, aceștia pot deveni dureroși și inflamați. Chisturile sau lipoamele se prezintă ca mase moi, nedureroase, în timp ce tumorile maligne tind să fie dure și fixe. Dimensiunea, consistența și mobilitatea acestor formațiuni oferă informații valoroase pentru diagnostic.

Roșeață și modificări ale pielii: Modificările cutanate în zona axilară pot varia de la o simplă iritație până la manifestări ale unor afecțiuni dermatologice sau sistemice. Roșeața localizată sugerează adesea o inflamație sau o infecție, în special când este însoțită de căldură locală și sensibilitate. Erupțiile cutanate pot indica dermatite de contact, infecții fungice sau boli autoimune. Modificări ale texturii pielii, precum îngroșarea sau descuamarea, pot fi semne ale unor afecțiuni cronice precum psoriazisul sau eczemele.

Limitarea amplitudinii de mișcare: Durerea axilară poate restricționa semnificativ mișcările brațului și umărului afectat. Această limitare poate fi cauzată de inflamația țesuturilor moi, leziuni musculare sau articulare, sau compresia nervilor din zonă. În cazuri severe, pacienții pot evita complet anumite mișcări pentru a preveni exacerbarea durerii. Evaluarea gradului de limitare a mișcării ajută la determinarea severității afecțiunii și ghidează planul de tratament.

Febră și simptome sistemice: Prezența febrei în asociere cu durerea axilară sugerează adesea o infecție sistemică sau localizată. Alte simptome sistemice pot include frisoane, transpirații nocturne, oboseală generalizată sau pierdere în greutate inexplicabilă. Aceste manifestări sunt deosebit de importante în contextul evaluării pentru afecțiuni maligne sau boli autoimune. Febra persistentă sau recurentă, însoțită de durere axilară, necesită o evaluare medicală promptă pentru a exclude cauzele potențial grave.

Diagnosticarea durerii axilare

Stabilirea cauzei exacte a durerii axilare necesită o abordare diagnostică complexă, care combină evaluarea clinică atentă cu investigații paraclinice specifice. Procesul diagnostic urmărește identificarea naturii și severității afecțiunii subiacente.

Examinarea fizică: Evaluarea clinică detaliată reprezintă primul pas crucial în diagnosticarea durerii axilare. Medicul va palpa cu atenție zona axilară, căutând prezența umflăturilor, nodulilor sau a zonelor de sensibilitate crescută. Se va evalua aspectul pielii, notând orice modificări de culoare, textură sau prezența erupțiilor. Amplitudinea mișcărilor umărului și brațului va fi testată pentru a identifica eventuale limitări. Examinarea include și evaluarea ganglionilor limfatici din zonele adiacente, precum și a sânilor, pentru a detecta posibile anomalii asociate.

Teste imagistice: Investigațiile imagistice joacă un rol esențial în vizualizarea structurilor interne ale zonei axilare și în identificarea anomaliilor. Ecografia este adesea prima alegere, oferind imagini detaliate ale țesuturilor moi și putând diferenția între chisturi, tumori solide și ganglioni limfatici măriți. Tomografia computerizată și rezonanța magnetică pot fi necesare pentru o evaluare mai aprofundată, oferind imagini tridimensionale detaliate ale structurilor axilare și ale țesuturilor adiacente. În cazuri specifice, se poate recomanda și o mamografie pentru evaluarea țesutului mamar extins în zona axilară.

Analize de sânge și culturi: Testele de laborator sunt esențiale pentru evaluarea stării generale de sănătate și pentru detectarea infecțiilor sau a altor afecțiuni sistemice. Hemoleucograma completă poate evidenția prezența unei infecții sau a unor anomalii hematologice. Markerii inflamatori, precum proteina C reactivă și viteza de sedimentare a hematiilor, pot indica prezența unei inflamații sistemice. În cazul suspiciunii de infecție, se pot efectua culturi din sânge sau din secrețiile locale pentru identificarea agentului patogen și stabilirea sensibilității la antibiotice. Teste suplimentare pot include evaluarea funcției hepatice și renale, precum și markeri tumorali specifici în cazul suspiciunii de malignitate.

Biopsie: Biopsia reprezintă o procedură esențială în cazurile în care investigațiile non-invazive nu oferă un diagnostic clar sau când se suspectează o afecțiune malignă. Aceasta implică prelevarea unui eșantion de țesut din zona afectată pentru examinare microscopică. Tipurile de biopsie variază de la puncția aspirativă cu ac fin, care colectează celule pentru analiză citologică, până la biopsia excizională, care implică îndepărtarea completă a unei leziuni pentru examinare histopatologică. Rezultatele biopsiei pot oferi informații cruciale despre natura exactă a afecțiunii, ghidând deciziile terapeutice ulterioare.

Opțiuni de tratament pentru durerea axilară

Abordarea terapeutică a durerii axilare variază în funcție de cauza subiacentă, severitatea simptomelor și starea generală de sănătate a pacientului. Tratamentul vizează atât ameliorarea durerii, cât și rezolvarea afecțiunii de bază.

Remedii la domiciliu: Pentru cazurile ușoare de durere axilară, măsurile de îngrijire la domiciliu pot oferi o ameliorare semnificativă. Aplicarea compreselor reci sau calde alternativ poate reduce inflamația și ameliora disconfortul. Odihna zonei afectate este esențială, evitând mișcările care exacerbează durerea. Menținerea unei igiene adecvate a zonei axilare, folosind produse delicate și hipoalergenice, poate preveni iritațiile și infecțiile. În cazul durerilor musculare, exercițiile ușoare de întindere și masajul blând pot îmbunătăți circulația și reduce tensiunea musculară.

Medicamente analgezice fără prescripție medicală: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, precum ibuprofenul sau naproxenul, sunt eficiente în reducerea durerii și a inflamației asociate multor cauze ale durerii axilare. Paracetamolul reprezintă o alternativă bună pentru ameliorarea durerii, în special pentru pacienții care nu pot lua antiinflamatoare nesteroidiene. Este important ca aceste medicamente să fie utilizate conform instrucțiunilor și să nu fie administrate pe termen lung fără supravegherea medicului. În cazul iritațiilor cutanate, cremele sau unguentele antiinflamatoare topice pot oferi ameliorare locală fără efectele secundare sistemice ale medicamentelor orale.

Tratamente topice: Tratamentele topice reprezintă o componentă importantă în managementul durerii axilare, oferind ameliorare locală și reducând inflamația. Cremele sau gelurile cu antiinflamatoare nesteroidiene, precum diclofenacul sau ibuprofenul, pot fi aplicate direct pe zona afectată pentru a reduce durerea și inflamația. Preparatele cu lidocaină sau alte anestezice locale pot oferi o ameliorare rapidă a durerii. În cazul afecțiunilor dermatologice, cremele sau unguentele cu corticosteroizi pot fi prescrise pentru a reduce inflamația și iritația cutanată. Pentru infecțiile fungice, antifungicele topice sunt esențiale în tratamentul local.

Antibiotice pentru infecții: În cazul infecțiilor bacteriene ale zonei axilare, antibioticele joacă un rol crucial în tratament. Alegerea antibioticului depinde de tipul de bacterie suspectată sau identificată prin culturi. Pentru infecții superficiale, antibioticele topice precum mupirocina pot fi suficiente. În cazul infecțiilor mai profunde sau extinse, antibioticele orale sunt necesare. Cefalosporinele, penicilinele sau macrolidele sunt frecvent prescrise. Durata tratamentului variază în funcție de severitatea infecției, dar în general durează între 7 și 14 zile. Este esențial ca pacientul să urmeze întregul curs de tratament prescris, chiar dacă simptomele se ameliorează rapid.

Tehnici de gestionare a durerii: Gestionarea eficientă a durerii axilare implică o abordare multidimensională. Tehnicile de relaxare, precum respirația profundă sau meditația, pot ajuta la reducerea tensiunii musculare și a percepției durerii. Aplicarea alternativă de comprese calde și reci poate ameliora disconfortul și reduce inflamația. Terapia fizică, incluzând exerciții blânde de întindere și fortificare, poate îmbunătăți mobilitatea și reduce durerea cronică. În cazuri mai severe, blocajele nervoase sau injecțiile cu corticosteroizi pot fi luate în considerare. Acupunctura și masajul terapeutic sunt, de asemenea, opțiuni complementare care pot oferi ameliorare pentru unii pacienți.

Intervenții chirurgicale: Intervenția chirurgicală pentru durerea axilară este rezervată cazurilor în care tratamentele conservative nu au succes sau când există o cauză structurală clară care necesită corecție. Procedurile pot varia de la drenarea simplă a unui abces până la intervenții mai complexe. În cazul tumorilor benigne, cum ar fi lipoamele sau chisturile, excizia chirurgicală poate fi necesară. Pentru compresia nervilor, decompresia chirurgicală poate oferi ameliorare. În cazuri de cancer, intervenția chirurgicală poate implica biopsia, îndepărtarea tumorii și, posibil, disecția ganglionilor limfatici. Recuperarea post-operatorie implică de obicei fizioterapie și îngrijire atentă a plăgii pentru a preveni complicațiile și a promova vindecarea optimă.

Prevenirea durerii axilare

Prevenirea durerii axilare implică o combinație de practici de igienă adecvată, evitarea factorilor iritanți, menținerea unei bune condiții fizice și adoptarea unui stil de viață sănătos. Aceste măsuri pot reduce semnificativ riscul de apariție a problemelor în zona axilară și pot contribui la menținerea sănătății generale.

Practici de igienă adecvată: Menținerea unei igiene corespunzătoare a zonei axilare este esențială pentru prevenirea iritațiilor și infecțiilor. Spălarea zilnică cu un săpun blând și apă călduță ajută la îndepărtarea bacteriilor și a transpirației acumulate. Este important ca zona să fie uscată complet după spălare, acordând o atenție deosebită pliurilor pielii. Utilizarea unui deodorant sau antiperspirant potrivit tipului de piele poate ajuta la controlul transpirației și al mirosului. Schimbarea regulată a hainelor, în special după activități care provoacă transpirație abundentă, previne acumularea de umiditate și bacterii în zona axilară.

Evitarea iritanților și alergenilor: Identificarea și evitarea substanțelor care pot irita pielea axilară sunt cruciale pentru prevenirea durerii și disconfortului. Produsele de îngrijire personală, precum deodorantele, antiperspirantele sau săpunurile cu parfumuri puternice sau ingrediente agresive, pot provoca iritații la persoanele cu piele sensibilă. Este recomandată utilizarea produselor hipoalergenice sau naturale. Hainele din materiale sintetice sau prea strâmte pot cauza fricțiune și iritație, astfel că se preferă îmbrăcămintea din fibre naturale, precum bumbacul, care permit pielii să respire. În cazul unei reacții alergice cunoscute, evitarea strictă a alergenului identificat este esențială pentru prevenirea recurenței simptomelor.

Exerciții regulate și întinderi: Practicarea regulată a exercițiilor fizice și a întinderilor poate preveni durerea axilară cauzată de tensiunea musculară sau de imobilitate. Exercițiile care vizează întărirea și flexibilizarea mușchilor pectorali, ai umerilor și ai brațelor pot îmbunătăți postura și reduce riscul de suprasolicitare. Întinderile blânde efectuate zilnic pot menține flexibilitatea țesuturilor moi din zona axilară și pot preveni contracturile. Este important ca aceste exerciții să fie efectuate corect, începând cu intensități reduse și progresând gradual, pentru a evita leziunile. Încălzirea adecvată înainte de activitățile fizice intense și răcirea după acestea pot preveni, de asemenea, apariția durerii musculare post-efort.

Menținerea unui stil de viață sănătos: Un stil de viață sănătos joacă un rol crucial în prevenirea durerii axilare și în menținerea sănătății generale. O dietă echilibrată, bogată în nutrienți, poate ajuta la întărirea sistemului imunitar și la reducerea inflamațiilor în organism. Hidratarea adecvată este esențială pentru menținerea elasticității pielii și pentru funcționarea optimă a sistemelor corpului. Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, meditație sau hobby-uri poate reduce tensiunea musculară și riscul de dureri asociate. Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool pot îmbunătăți circulația sanguină și funcția imunitară. Un somn de calitate, suficient ca durată, este crucial pentru recuperarea și regenerarea țesuturilor, contribuind la prevenirea durerilor și disconfortului.

Când să se solicite asistență medicală

Deși multe cazuri de durere axilară sunt benigne și se rezolvă de la sine, există situații în care consultarea unui medic este esențială pentru diagnosticarea și tratarea promptă a unor potențiale probleme de sănătate serioase.

Durere persistentă sau în agravare: Durerea axilară care persistă mai mult de câteva zile sau care se agravează în timp, în ciuda măsurilor de îngrijire la domiciliu, necesită evaluare medicală. Acest tip de durere poate indica o problemă subiacentă mai serioasă, cum ar fi o infecție cronică, o afecțiune autoimună sau, în cazuri rare, o formă de cancer. Durerea care interferează cu activitățile zilnice, somnul sau care limitează semnificativ mișcările brațului trebuie investigată prompt. De asemenea, orice schimbare bruscă în caracterul sau intensitatea durerii, mai ales dacă este însoțită de alte simptome noi, justifică o consultație medicală urgentă.

Semne de infecție: Prezența semnelor de infecție în zona axilară necesită atenție medicală imediată pentru a preveni complicațiile și răspândirea infecției. Aceste semne includ roșeață intensă, căldură locală, umflare sau formarea de pustule. Febra, frisoanele sau senzația generală de rău, asociate cu simptomele locale, pot indica o infecție sistemică. Prezența unor linii roșii care se extind de la zona axilară către braț sau piept poate sugera o limfangită, o complicație potențial gravă care necesită tratament antibiotic urgent. În cazul diabeticilor sau al persoanelor cu sistem imunitar compromis, orice suspiciune de infecție trebuie tratată ca o urgență medicală.

Noduli sau umflături inexplicabile: Descoperirea unor noduli sau umflături în zona axilară, care nu dispar în câteva zile sau care cresc în dimensiuni, necesită evaluare medicală promptă. Deși multe formațiuni sunt benigne, cum ar fi chisturile sau ganglionii limfatici măriți temporar din cauza unei infecții, unele pot indica probleme mai serioase, inclusiv cancer. Nodulii care sunt duri, fixați de țesuturile adiacente sau nedureroși sunt deosebit de îngrijorători. De asemenea, orice modificare a pielii din zona axilară, cum ar fi îngroșarea, schimbarea culorii sau apariția unor depresiuni, trebuie evaluată de un medic. Examinarea clinică, urmată de investigații imagistice și, eventual, biopsie, poate fi necesară pentru stabilirea unui diagnostic precis.

Durere însoțită de alte simptome: Durerea axilară asociată cu alte simptome sistemice necesită atenție medicală imediată, deoarece poate indica o problemă de sănătate mai gravă. Simptome precum febra persistentă, transpirațiile nocturne, pierderea inexplicabilă în greutate sau oboseala extremă pot sugera prezența unei infecții sistemice sau a unei afecțiuni maligne. Durerea care radiază către braț, gât sau piept, în special când este însoțită de dificultăți de respirație sau greață, poate fi un semn de alarmă pentru probleme cardiace. Apariția unor erupții cutanate extinse, a unor modificări de pigmentare a pielii sau a unor leziuni care nu se vindecă în zona axilară trebuie, de asemenea, evaluate prompt de un medic pentru a exclude afecțiuni dermatologice grave sau manifestări cutanate ale unor boli sistemice.

Întrebări frecvente

Pot deodorantele să provoace durere sub braț?

Deodorantele pot cauza durere sub braț dacă conțin substanțe iritante sau alergene care provoacă o reacție cutanată. Persoanele cu piele sensibilă ar trebui să opteze pentru produse hipoalergenice sau fără parfum pentru a reduce riscul de iritație. Dacă observați roșeață, mâncărime sau durere după utilizarea unui deodorant, ar putea fi util să încercați un alt produs.

Este durerea sub braț un semn al problemelor cardiace?

Durerea sub braț poate fi uneori asociată cu probleme cardiace, mai ales dacă este însoțită de alte simptome, cum ar fi durerea toracică, dificultăți de respirație sau greață. În astfel de cazuri, este important să solicitați asistență medicală imediată pentru a exclude posibilitatea unui atac de cord sau a altor afecțiuni cardiace.

Cât timp durează de obicei durerea sub braț cauzată de întinderea musculară?

Durerea sub braț cauzată de întinderea musculară durează de obicei câteva zile până la câteva săptămâni, în funcție de severitatea leziunii. Odihna, aplicarea de comprese reci și administrarea de analgezice pot accelera procesul de vindecare. Dacă durerea persistă sau se agravează, este recomandat să consultați un medic.

Poate stresul să provoace durere sub braț?

Stresul poate contribui la apariția durerii sub braț prin tensiunea musculară și activarea sistemului nervos simpatic. Gestionarea eficientă a stresului prin tehnici de relaxare, exerciții fizice regulate și somn adecvat poate ajuta la reducerea acestui tip de durere. Dacă durerea persistă, este indicat să discutați cu un specialist.

Există exerciții specifice pentru ameliorarea durerii sub braț?

Exercițiile de întindere și fortificare a mușchilor din zona umerilor și a pieptului pot ajuta la ameliorarea durerii sub braț. Întinderile blânde ale mușchilor pectorali și rotatorii ai umărului pot îmbunătăți flexibilitatea și reduce tensiunea. Este important ca aceste exerciții să fie efectuate corect și progresiv pentru a evita agravarea durerii.

Poate fi durerea sub braț legată de sănătatea sânilor?

Durerea sub braț poate fi legată de sănătatea sânilor, deoarece ganglionii limfatici din această zonă pot fi afectați în cazul unor afecțiuni mamare, inclusiv cancerul de sân. Este important să monitorizați orice modificare a sânilor și să consultați un medic pentru evaluări periodice și investigații suplimentare dacă apar simptome neobișnuite.

Cum pot să diferențiez între durerea normală și cea îngrijorătoare sub braț?

Durerea normală sub braț este adesea temporară și se ameliorează cu măsuri simple precum odihna și analgezicele. Durerea îngrijorătoare poate fi persistentă, intensă sau însoțită de alte simptome precum umflături inexplicabile, febră sau pierdere în greutate. În astfel de cazuri, este esențial să consultați un medic pentru o evaluare detaliată.

Concluzie

Durerea sub braț poate avea multiple cauze, de la afecțiuni minore până la probleme mai serioase care necesită intervenție medicală. Înțelegerea simptomelor asociate și a opțiunilor de tratament disponibile este esențială pentru gestionarea eficientă a acestei condiții. Practicile preventive, precum igiena adecvată și evitarea factorilor iritanți, joacă un rol crucial în menținerea sănătății zonei axilare. Consultarea unui specialist în cazurile persistente sau îngrijorătoare asigură diagnosticarea corectă și tratamentul adecvat, contribuind astfel la bunăstarea generală.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Warfield, C. A., & Stabile, M. J. (1990). Differential diagnosis of arm pain. Hospital Practice, 25(1), 55-64.

https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/21548331.1990.11703894

Ring, D., Guss, D., Malhotra, L., & Jupiter, J. B. (2004). Idiopathic arm pain. JBJS, 86(7), 1387-1391.

https://journals.lww.com/jbjsjournal/abstract/2004/07000/idiopathic_arm_pain.5.aspx

Dr. Maria Constantinescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.