Afte bucale la copii: simptome, factori de risc, tratament si prevenire

În majoritatea cazurilor, aftele bucale răspund bine la tratament și nu reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru copiii sănătoși. Totuși, este important ca părinții să recunoască simptomele și să solicite ajutor medical atunci când este necesar.

Semne și simptome

Aftele bucale la copii se manifestă prin mai multe simptome caracteristice care pot varia ca intensitate de la un caz la altul. Recunoașterea acestor semne permite diagnosticarea și tratarea promptă a infecției.

Pete albe în cavitatea bucală: Semnul distinctiv al aftelor bucale îl reprezintă petele albe sau cremoase care apar pe limbă, pe partea interioară a obrajilor sau pe cerul gurii. Aceste pete au aspect asemănător brânzei de vaci și nu pot fi îndepărtate prin ștergere simplă. La atingere, încercarea de îndepărtare poate provoca sângerare ușoară și poate lăsa zone roșii, iritate dedesubt.

Durere și disconfort: Copiii afectați pot manifesta semne de disconfort în timpul hrănirii sau când își mișcă limba. Durerea poate varia de la ușoară la moderată și poate determina iritabilitate crescută. Unii bebeluși pot deveni agitați în timpul alăptării sau hrănirii cu biberonul din cauza senzației neplăcute create de afte.

Dificultăți de hrănire: Prezența aftelor bucale poate interfera semnificativ cu procesul de hrănire al copilului. Bebelușii pot refuza să se hrănească sau pot întrerupe frecvent alimentația din cauza disconfortului. În cazurile severe, acest lucru poate duce la scăderea aportului de lapte și potențial la probleme de creștere dacă nu este abordat corespunzător.

Modificări ale gustului: Infecția fungică poate altera temporar percepția gustului la copii. Acest lucru poate contribui la refuzul alimentelor și la modificări ale obiceiurilor de hrănire. Copiii mai mari pot exprima verbal această schimbare, în timp ce bebelușii pot manifesta doar refuzul general al hranei.

Piele crăpată în jurul gurii: În unele cazuri, infecția se poate extinde și în afara cavității bucale, provocând iritații și crăpături ale pielii din jurul gurii. Această manifestare poate fi însoțită de roșeață și sensibilitate în zona afectată, creând disconfort suplimentar copilului.

Factori de risc

Înțelegerea factorilor de risc asociați cu aftele bucale la copii este esențială pentru prevenirea și managementul eficient al acestei afecțiuni.

Vârsta sub 6 luni: Bebelușii foarte mici sunt deosebit de vulnerabili la dezvoltarea aftelor bucale din cauza sistemului imunitar încă în dezvoltare. Această perioadă reprezintă momentul cu cel mai mare risc pentru apariția infecției, necesitând o atenție sporită din partea părinților și a personalului medical.

Utilizarea recentă de antibiotice: Administrarea antibioticelor poate perturba echilibrul natural al florei bucale, permițând dezvoltarea excesivă a ciupercii Candida. Antibioticele elimină bacteriile benefice care în mod normal țin sub control populația de fungi, creând astfel condiții favorabile pentru apariția aftelor.

Sistem imunitar slăbit: Copiii cu sistem imunitar compromis prezintă un risc crescut de a dezvolta afte bucale. Diverse afecțiuni medicale sau tratamente care afectează imunitatea pot face organismul mai vulnerabil la infecții fungice.

Îngrijirea necorespunzătoare a biberonului sau suzetei: Sterilizarea inadecvată a obiectelor care intră în contact cu gura copilului poate contribui la dezvoltarea infecției. Biberoanele și suzetele contaminate pot deveni surse de reinfectare, perpetuând problema.

Infecție vaginală cu candida la mamă: Bebelușii se pot infecta în timpul nașterii dacă mama prezintă o infecție vaginală cu candida. Acest lucru subliniază importanța monitorizării și tratării infecțiilor materne în perioada prenatală pentru a reduce riscul de transmitere către nou-născut.

Opțiuni de tratament

Tratamentul aftelor bucale la copii necesită o abordare personalizată, adaptată severității simptomelor și vârstei pacientului. Medicamentele antifungice reprezintă principala metodă de tratament, fiind completate de măsuri suportive pentru ameliorarea disconfortului și prevenirea complicațiilor.

Medicamente antifungice: Nistatina reprezintă principalul medicament utilizat în tratamentul aftelor bucale la copii, fiind disponibil sub formă de suspensie orală. Medicamentul se aplică direct pe zonele afectate din cavitatea bucală, de patru ori pe zi. Acesta acționează prin contact direct cu țesuturile infectate, împiedicând dezvoltarea fungilor și reducând severitatea simptomelor.

Durata tratamentului: Tratamentul aftelor bucale durează în general între 7 și 14 zile, în funcție de severitatea infecției și răspunsul la terapie. Medicația trebuie continuată cel puțin două zile după dispariția completă a simptomelor pentru a preveni recurența infecției. Întreruperea prematură a tratamentului poate duce la reapariția simptomelor.

Modificări în alimentație: Alimentația copilului trebuie adaptată pe perioada infecției pentru a minimiza disconfortul și a facilita vindecarea. Alimentele moi și răcoroase sunt preferate, evitând produsele acide sau iritante. Hidratarea adecvată este esențială, oferind lichide la temperatura camerei sau răcoroase pentru a calma disconfortul mucoasei bucale.

Tratamentul mamelor care alăptează: Mamele care alăptează necesită tratament concomitent pentru a preveni transmiterea reciprocă a infecției. Aplicarea unei creme antifungice pe mameloane după fiecare alăptare, urmată de curățarea atentă înainte de următoarea hrănire, reprezintă o parte esențială a tratamentului. Continuarea alăptării este posibilă și recomandată în timpul tratamentului.

Când este necesară asistență medicală suplimentară: Consultul medical de urgență este necesar când copilul prezintă semne de deshidratare, refuză constant alimentația sau simptomele se agravează în ciuda tratamentului. Febra persistentă sau extinderea infecției necesită evaluare medicală promptă pentru ajustarea tratamentului și prevenirea complicațiilor.

Metode de prevenție

Prevenirea aftelor bucale la copii implică măsuri igienice riguroase și monitorizarea atentă a factorilor de risc. Implementarea consecventă a acestor măsuri reduce semnificativ riscul de apariție și recurență a infecției.

Sterilizarea corectă a echipamentelor de hrănire: Biberoanele, tetinele și toate accesoriile folosite pentru hrănirea copilului trebuie sterilizate prin fierbere timp de minimum 10 minute după fiecare utilizare. Depozitarea acestora trebuie făcută într-un mediu curat și uscat pentru a preveni contaminarea cu fungi sau alte microorganisme.

Limitarea utilizării suzetei: Folosirea excesivă a suzetei poate crește riscul de dezvoltare a aftelor bucale. Timpul de utilizare trebuie redus la momentele când copilul are nevoie de calmare și nu poate fi liniștit prin alte metode. Suzeta trebuie sterilizată frecvent și înlocuită la primele semne de uzură.

Igiena orală corespunzătoare: Curățarea regulată a cavității bucale a copilului este esențială pentru prevenirea aftelor. La bebeluși, se recomandă ștergerea delicată a gurii cu o compresă sterilă umezită cu apă fiartă și răcită după fiecare masă. La copiii mai mari, periajul dentar trebuie efectuat cu o periuță moale.

Considerente alimentare: Alimentația echilibrată joacă un rol important în prevenirea aftelor bucale. Pentru bebeluși, respectarea strictă a regulilor de preparare și păstrare a laptelui praf este esențială. La copiii mai mari, limitarea consumului de alimente cu conținut ridicat de zahăr poate reduce riscul de dezvoltare a infecției fungice.

Îngrijirea maternă în timpul alăptării: Mamele care alăptează trebuie să acorde o atenție deosebită igienei sânilor și a mameloanelor. Spălarea mâinilor înainte de alăptare, menținerea unei bune igiene personale și tratarea promptă a oricăror infecții fungice materne pot preveni transmiterea infecției către copil.

Îngrijiri speciale în timpul tratamentului

Perioada de tratament pentru aftele bucale necesită o atenție deosebită în ceea ce privește îngrijirea orală și alimentația copilului. Monitorizarea atentă a evoluției și respectarea strictă a recomandărilor medicale sunt esențiale pentru vindecarea completă și prevenirea complicațiilor.

Recomandări pentru alimentație: Alimentația copilului trebuie adaptată pentru a minimiza disconfortul și a facilita procesul de vindecare. În cazul bebelușilor alăptați, sesiunile de alăptare pot fi scurtate la 10-15 minute pentru a reduce iritația. Pentru copiii hrăniți cu biberonul, tetina trebuie să fie moale și sterilizată după fiecare utilizare. Alimentele și băuturile trebuie servite la temperatura camerei, evitând extremele de temperatură care pot agrava disconfortul.

Practici de igienă orală: Curățarea cavității bucale trebuie efectuată cu blândețe după fiecare masă, folosind o compresă moale îmbibată în apă sterilă călduță. La bebeluși, se evită frecarea agresivă a leziunilor pentru a nu provoca sângerări sau disconfort suplimentar. Medicamentele antifungice trebuie aplicate conform prescripției medicale, asigurând un contact adecvat cu zonele afectate.

Monitorizarea recuperării: Evoluția afecțiunii trebuie urmărită zilnic, observând modificările în aspectul și dimensiunea leziunilor. Semnele de ameliorare includ reducerea roșeții și a disconfortului, precum și îmbunătățirea capacității de alimentație. Părinții trebuie să monitorizeze temperatura copilului și să observe orice semn de extindere a infecției sau apariția unor simptome noi.

Prevenirea reinfectării: Pentru evitarea recurenței aftelor bucale, toate obiectele care intră în contact cu gura copilului trebuie sterilizate regulat. Jucăriile și obiectele frecvent introduse în gură necesită curățare și dezinfectare zilnică. În cazul bebelușilor alăptați, sânii mamei trebuie menținuți curați și uscați, iar orice semn de infecție trebuie tratat prompt pentru a preveni transmiterea reciprocă.