Meniu

Crup: simptome, tratament, recuperare si preventie

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Crupul reprezintă o infecție respiratorie care afectează căile respiratorii superioare, în special laringele și traheea, provocând inflamație și îngustarea acestora. Această afecțiune apare cel mai frecvent la copiii cu vârste între 6 luni și 5 ani și se manifestă prin tuse caracteristică, asemănătoare lătratului, dificultăți de respirație și stridor (un sunet șuierător în timpul respirației). Deși în majoritatea cazurilor crupul este o afecțiune ușoară care se vindecă de la sine în câteva zile, poate deveni severă și necesită supraveghere medicală atentă.

Virusurile sunt principala cauză a crupului, în special virusul parainfluenza, iar simptomele tind să se agraveze noaptea. Tratamentul include măsuri de suport la domiciliu și, în cazurile moderate până la severe, medicamente precum corticosteroizi și epinefrină pentru reducerea inflamației căilor respiratorii.

Simptomele crupului

Crupul debutează adesea cu simptome asemănătoare răcelii, care evoluează treptat spre manifestări mai specifice. Inflamația și îngustarea căilor respiratorii superioare duc la apariția unor semne distinctive care necesită atenție medicală promptă.

Simptome asemănătoare răcelii în faza inițială

Primele manifestări ale crupului includ nas înfundat sau cu secreții, febră ușoară și tuse obișnuită. Aceste simptome apar de obicei cu 24-72 de ore înainte de dezvoltarea semnelor caracteristice ale crupului și pot fi confundate inițial cu o răceală comună. Copiii pot prezenta iritabilitate și disconfort general în această perioadă.

Tusea caracteristică specifică crupului

Tusea specifică crupului are un sunet distinct, asemănător lătratului unui câine sau unei foci. Această tuse apare brusc și se intensifică noaptea sau când copilul plânge. Sunetul caracteristic este cauzat de trecerea aerului prin căile respiratorii superioare inflamate și îngustate, în special la nivelul laringelui.

Stridor (respirație șuierătoare)

Stridorul reprezintă un sunet ascuțit, șuierător, care apare în timpul inspirației. Acest zgomot respirator este cauzat de trecerea aerului prin căile respiratorii îngustate și poate fi auzit mai clar când copilul inspiră. Intensitatea stridorului crește atunci când copilul este agitat sau plânge și poate fi un indicator al severității bolii.

Voce răgușită sau plâns modificat

Inflamația laringelui determină modificări în calitatea vocii copilului. Vocea devine răgușită, iar plânsul poate suna diferit față de cel obișnuit. Această modificare a vocii este cauzată de inflamația corzilor vocale și poate persista câteva zile.

Dificultăți de respirație

Respirație rapidă: Copilul prezintă o frecvență respiratorie crescută, care poate depăși valorile normale pentru vârsta sa. Această accelerare a respirației reprezintă un mecanism compensator pentru a face față îngustării căilor respiratorii și necesității crescute de oxigen.

Retracții între coaste: Retracțiile intercostale apar atunci când mușchii dintre coaste și zona superioară a sternului se contractă vizibil în timpul respirației. Acest semn indică efortul crescut pe care copilul trebuie să îl depună pentru a respira și poate fi un indicator al severității bolii.

Colorație albăstruie a pielii: În cazurile severe, poate apărea cianoza, o colorație albăstruie a pielii, în special în jurul gurii și a unghiilor. Această modificare de culoare indică o oxigenare insuficientă și necesită intervenție medicală imediată.

Dificultăți în respirație: Copilul poate prezenta probleme în a inspira suficient aer, manifestate prin respirație zgomotoasă, utilizarea mușchilor accesori ai respirației și poziționare caracteristică pentru a facilita respirația.

Opțiuni de tratament

Tratamentul crupului variază în funcție de severitatea simptomelor și starea generală a copilului. Obiectivul principal este reducerea inflamației căilor respiratorii și asigurarea unei respirații adecvate.

Îngrijirea la domiciliu

Pentru cazurile ușoare, măsurile de îngrijire la domiciliu includ menținerea calmului copilului, administrarea de lichide suficiente și folosirea unui umidificator cu abur rece. Expunerea la aer rece și curat poate ajuta la reducerea inflamației căilor respiratorii. Poziționarea copilului în poziție semi-șezândă și supravegherea atentă, în special noaptea, sunt esențiale pentru managementul eficient al simptomelor.

Managementul durerii și febrei

Pentru ameliorarea disconfortului și reducerea febrei la copiii cu crup, medicamentele antipiretice și analgezice precum paracetamolul sau ibuprofenul pot fi administrate în dozele recomandate pentru vârsta copilului. Este important ca febra să fie ținută sub control, deoarece aceasta poate crește necesarul de oxigen și poate agrava dificultățile de respirație. Administrarea acestor medicamente ajută și la calmarea copilului, aspect esențial în managementul simptomelor.

Tratamente medicale

Corticosteroizi: Dexametazona este principalul corticosteroid utilizat în tratamentul crupului, fiind eficientă în reducerea inflamației căilor respiratorii. Aceasta poate fi administrată oral sau intramuscular, iar efectele benefice încep să apară în primele șase ore de la administrare. O singură doză este adesea suficientă pentru ameliorarea simptomelor, dar în cazuri severe pot fi necesare doze suplimentare.

Tratamente cu epinefrină: Epinefrina nebulizată este utilizată în cazurile moderate până la severe de crup pentru reducerea rapidă a edemului laringian. Efectul său începe în câteva minute și durează aproximativ două ore. După administrarea epinefrinei nebulizate, copilul trebuie monitorizat pentru cel puțin trei ore pentru a se asigura că nu apare o agravare a simptomelor după ce efectul medicamentului dispare.

Oxigenoterapie: În cazurile severe de crup, când saturația de oxigen scade sub valorile normale, se administrează oxigen suplimentar. Acesta poate fi furnizat prin diverse metode, cum ar fi canula nazală sau masca facială, în funcție de necesitățile și toleranța copilului. Monitorizarea constantă a saturației de oxigen este esențială pentru ajustarea terapiei.

Perioada de recuperare

Recuperarea după crup urmează un model predictibil în majoritatea cazurilor, cu ameliorarea treptată a simptomelor pe parcursul a câteva zile până la o săptămână, deși tusea poate persista mai mult timp.

Durata estimată: Simptomele crupului durează în mod obișnuit între trei și șapte zile, cu intensitate maximă în primele două până la trei nopți. Tusea caracteristică și stridorul tind să se amelioreze treptat pe măsură ce inflamația căilor respiratorii se reduce. În cazurile necomplicate, recuperarea completă are loc în aproximativ o săptămână.

Progresul simptomelor: Evoluția simptomelor urmează un tipar caracteristic, cu agravare în primele zile, urmate de ameliorare treptată. Simptomele sunt de obicei mai severe noaptea și se ameliorează în timpul zilei. Pe măsură ce inflamația se reduce, tusea devine mai puțin frecventă și își pierde caracterul lătrător, iar stridorul dispare treptat.

Revenirea la activitățile normale: Copilul poate reveni la grădiniță sau școală după ce nu mai prezintă febră timp de 24 de ore și simptomele s-au ameliorat semnificativ. Este important ca reluarea activităților să fie graduală, permițând organismului să se recupereze complet. Activitățile fizice intense trebuie evitate până la dispariția completă a simptomelor respiratorii.

Metode de prevenție

Prevenirea răspândirii crupului implică măsuri de igienă stricte și evitarea expunerii la virusurile care cauzează această afecțiune, în special în sezonul rece când incidența este mai mare.

Spălarea mâinilor: Spălarea corectă și frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a transmiterii virusurilor care cauzează crupul. Este important ca această practică să fie implementată consecvent, în special înainte de mese, după utilizarea toaletei și după contact cu persoane bolnave.

Evitarea contactului cu persoanele bolnave: Limitarea expunerii copiilor la persoane care prezintă simptome de infecții respiratorii reduce riscul de îmbolnăvire. În cazul în care un membru al familiei este bolnav, trebuie luate măsuri pentru a minimiza contactul direct și a preveni transmiterea infecției prin picături respiratorii.

Curățarea mediului înconjurător: Dezinfectarea regulată a suprafețelor frecvent atinse, precum mânerele ușilor, jucăriile și mesele, ajută la reducerea răspândirii virusurilor. Aerisirea frecventă a încăperilor și menținerea unui mediu curat contribuie semnificativ la prevenirea transmiterii infecțiilor respiratorii care pot cauza crupul.

Recomandări privind vaccinarea: Vaccinarea reprezintă o metodă esențială de prevenire a formelor severe de crup. Imunizarea împotriva difteriei și a infecției cu Haemophilus influenzae tip b oferă protecție împotriva unor cauze rare, dar periculoase de crup. Schema completă de vaccinare conform calendarului național de imunizare contribuie semnificativ la reducerea riscului de dezvoltare a formelor severe ale bolii și a complicațiilor acesteia.

Când este necesară consultația medicală

Deși majoritatea cazurilor de crup sunt ușoare și pot fi tratate la domiciliu, există situații când intervenția medicală promptă este esențială pentru prevenirea complicațiilor și asigurarea unei evoluții favorabile.

Semne de urgență: Prezența unor simptome severe precum respirație zgomotoasă în repaus, retracții severe ale mușchilor intercostali, colorație albăstruie a buzelor sau pielii, salivație excesivă sau dificultăți la înghițire necesită asistență medicală imediată. Starea de somnolență excesivă sau agitație severă reprezintă de asemenea semne de alarmă care impun evaluare medicală urgentă.

Îngrijorări care nu constituie urgențe: Simptomele ușoare până la moderate, precum tusea lătrătoare ocazională, răgușeala sau stridorul ușor care apare doar la agitație pot fi monitorizate la domiciliu. Totuși, dacă simptomele persistă mai mult de 3-4 zile sau se agravează progresiv, este necesară o consultație medicală pentru evaluare și ajustarea tratamentului.

Indicații pentru îngrijirea spitalicească: Spitalizarea devine necesară când tratamentul administrat în ambulatoriu nu produce ameliorarea așteptată sau când apar semne de detresă respiratorie severă. Copiii care necesită administrarea repetată de epinefrină nebulizată, cei cu saturație scăzută de oxigen sau cei care prezintă semne de epuizare din cauza efortului respirator necesită monitorizare continuă în spital.

Recomandări pentru monitorizarea ulterioară: După ameliorarea simptomelor acute, este important ca părinții să urmeze recomandările medicului pentru prevenirea recurențelor. Monitorizarea trebuie să continue până la dispariția completă a tusei, iar consultațiile de control sunt necesare pentru evaluarea vindecării complete și identificarea precoce a eventualelor complicații sau recurențe.

Întrebări frecvente

Cât timp este crupul contagios?

Crupul este de obicei contagios pentru aproximativ trei zile după apariția simptomelor sau până când febra dispare. Este recomandat ca cei afectați să evite contactul cu alți copii și să rămână acasă până când simptomele se ameliorează.

Pot adulții să facă crup?

Adulții pot contracta virusurile care cauzează crupul, dar simptomele sunt rareori severe din cauza căilor respiratorii mai mari. În general, crupul afectează în principal copiii mici, deoarece au căi respiratorii mai înguste.

De ce sunt simptomele crupului mai grave noaptea?

Simptomele crupului se agravează noaptea din cauza poziției orizontale care favorizează acumularea de secreții și a scăderii nivelului de cortizol, un hormon care ajută la reducerea inflamației. De asemenea, aerul uscat din încăperi poate contribui la agravarea simptomelor.

Cum pot să îmi dau seama dacă crupul copilului meu este sever?

Crupul sever se manifestă prin respirație zgomotoasă chiar și în repaus, retracții intercostale, cianoza buzelor sau a pielii și dificultăți de înghițire. Dacă observați aceste simptome, este esențial să solicitați imediat asistență medicală.

Poate un copil să facă crup de mai multe ori?

Da, copiii pot face crup de mai multe ori, mai ales dacă sunt expuși la diferite tulpini virale. Sistemul lor imunitar în curs de dezvoltare și căile respiratorii înguste contribuie la susceptibilitatea crescută la infecții repetate.

Care este diferența dintre crup și o tuse obișnuită?

Crupul se caracterizează printr-o tuse distinctivă, asemănătoare lătratului, și stridor, care nu sunt prezente în tusea obișnuită. Tusea obișnuită este de obicei mai blândă și nu implică dificultăți semnificative de respirație.

Este necesar tratamentul cu antibiotice pentru crup?

Crupul este cauzat în principal de infecții virale, deci antibioticele nu sunt eficiente. Tratamentul se concentrează pe ameliorarea simptomelor și reducerea inflamației căilor respiratorii.

Când poate copilul meu să revină la școală?

Copilul poate reveni la școală după ce simptomele s-au ameliorat și nu a avut febră timp de cel puțin 24 de ore. Este important ca acesta să fie suficient de bine pentru a participa la activitățile zilnice fără dificultăți.

Cât de eficiente sunt tratamentele cu steroizi?

Tratamentele cu steroizi, cum ar fi dexametazona, sunt foarte eficiente în reducerea inflamației căilor respiratorii și ameliorarea rapidă a simptomelor crupului. Efectele pozitive apar de obicei în câteva ore după administrare.

Ar trebui să folosesc un umidificator pentru crup?

Utilizarea unui umidificator poate ajuta la ameliorarea simptomelor crupului prin creșterea umidității aerului și reducerea iritației căilor respiratorii. Este recomandat să fie utilizat în camera copilului, mai ales pe timpul nopții.

Concluzie

Crupul este o afecțiune comună la copiii mici, caracterizată prin simptome distincte precum tusea lătrătoare și stridorul. Deși majoritatea cazurilor sunt ușoare și pot fi gestionate acasă cu măsuri simple și tratamente simptomatice, unele situații necesită intervenție medicală promptă. Vaccinarea adecvată și măsurile preventive pot reduce riscul de complicații severe. Este esențial ca părinții să fie informați despre semnele care indică necesitatea unei evaluări medicale urgente și despre importanța unui mediu adecvat pentru recuperarea copilului.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Bjornson, C. L., & Johnson, D. W. (2008). Croup. The Lancet, 371(9609), 329-339.

https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(08)60170-1/fulltext

Zoorob, R., Sidani, M., & Murray, J. (2011). Croup: an overview. American Family Physician, 83(9), 1067-1073.

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2011/0501/p1067.html/a

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.