Gastrita la copii: cauze, simptome, tratament, dieta si ingrijire

În cazurile acute, gastrita poate dura câteva zile până la o săptămână, în timp ce formele cronice pot persista luni întregi. Tratamentul este personalizat în funcție de cauza specifică și poate include medicamente pentru reducerea acidității gastrice, antibiotice în cazul infecțiilor bacteriene și modificări ale dietei.

Cauzele frecvente ale gastritei la copii

Gastrita la copii poate fi declanșată de diverși factori care irită sau inflamează mucoasa gastrică. Aceasta poate apărea ca urmare a unei infecții, a consumului anumitor alimente sau medicamente, sau poate fi legată de factori psihologici precum stresul și anxietatea.

Alergii alimentare și la medicamente

Sistemul imunitar al copiilor poate reacționa exagerat la anumite alimente sau medicamente, provocând inflamația mucoasei gastrice. Reacțiile alergice pot varia de la ușoare la severe și pot include simptome precum dureri abdominale, greață și vărsături. Alimentele comune care pot provoca alergii includ laptele, ouăle, arahidele și fructele de mare. Identificarea și eliminarea alergenilor din dieta copilului este esențială pentru prevenirea episoadelor de gastrită.

Medicamentele și efectele lor

Anumite medicamente, în special antiinflamatoarele nesteroidiene, pot irita mucoasa gastrică și pot duce la apariția gastritei. Aceste medicamente interferează cu mecanismele protective naturale ale stomacului, făcând mucoasa mai vulnerabilă la efectele acidului gastric. Utilizarea prelungită sau în doze mari a acestor medicamente crește riscul de dezvoltare a gastritei.

Stresul și factorii psihologici

Stresul emoțional și anxietatea pot afecta semnificativ sistemul digestiv al copiilor. Factorii psihologici pot determina modificări în producția de acid gastric și pot altera motilitatea gastrointestinală. Stresul școlar, problemele familiale sau traumele emoționale pot contribui la dezvoltarea sau agravarea simptomelor gastritei.

Cauze infecțioase

Infecții bacteriene (H. pylori): Bacteria Helicobacter pylori reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale gastritei cronice la copii. Această bacterie colonizează mucoasa gastrică și poate persista ani de zile dacă nu este tratată corespunzător. Infecția cu H. pylori poate duce la inflamație cronică și poate crește riscul de dezvoltare a ulcerelor gastrice.

Infecții virale: Virusurile pot provoca gastrită acută la copii, adesea asociată cu simptome precum greață, vărsături și diaree. Infecțiile virale sunt de obicei autolimitante și se rezolvă în câteva zile, dar pot necesita măsuri de susținere pentru prevenirea deshidratării și menținerea confortului copilului.

Infecții parazitare: Paraziții intestinali pot provoca iritație și inflamație a mucoasei gastrice. Aceste infecții sunt mai frecvente în zonele cu igienă precară și pot fi contractate prin consumul de apă sau alimente contaminate. Simptomele pot include dureri abdominale, greață și modificări ale apetitului.

Semne și simptome

Manifestările clinice ale gastritei la copii pot varia semnificativ în funcție de cauza și severitatea afecțiunii. Recunoașterea precoce a simptomelor permite inițierea promptă a tratamentului adecvat.

Simptome comune

Durere abdominală și balonare: Copiii cu gastrită experimentează frecvent dureri în partea superioară a abdomenului, care pot fi însoțite de senzație de plenitudine și balonare. Durerea poate fi constantă sau intermitentă și se poate agrava după mese. Disconfortul abdominal poate afecta activitățile zilnice și somnul copilului.

Greață și vărsături: Greața persistentă și episoadele de vărsături sunt simptome comune ale gastritei la copii. Acestea pot apărea în special dimineața sau după mese și pot duce la deshidratare dacă nu sunt gestionate corespunzător. Vărsăturile pot conține resturi alimentare sau bilă și pot fi însoțite de dureri abdominale.

Pierderea poftei de mâncare: Copiii afectați de gastrită prezintă adesea o scădere semnificativă a apetitului. Aceasta poate duce la scădere în greutate și poate afecta creșterea și dezvoltarea normală. Refuzul alimentelor poate fi cauzat de durerea și disconfortul asociate cu alimentația sau de teama de agravare a simptomelor după mese.

Eructații și sughiț: La copiii cu gastrită, eructațiile frecvente și sughițul pot apărea ca urmare a iritației mucoasei gastrice și a modificărilor în producția de acid gastric. Aceste simptome sunt adesea însoțite de senzație de arsură în partea superioară a abdomenului și pot fi exacerbate de consumul de alimente picante sau acide. Eructațiile pot oferi o ușoară ameliorare temporară a disconfortului abdominal.

Indigestie: Indigestia se manifestă prin disconfort persistent în partea superioară a abdomenului, senzație de plenitudine precoce și arsuri la nivel gastric. Copiii pot prezenta dificultăți în procesul de digestie, cu agravarea simptomelor după mese copioase sau bogate în grăsimi. Acest simptom poate persista mai multe ore după masă și poate interfera cu activitățile zilnice normale.

Semne de avertizare

Sânge în vărsături: Prezența sângelui în vărsături reprezintă un semn de alarmă care necesită evaluare medicală imediată. Acesta poate apărea sub formă de sânge roșu proaspăt sau material de culoare închisă, asemănător zațului de cafea. Acest simptom indică posibile leziuni ale mucoasei gastrice și necesită investigații suplimentare pentru identificarea sursei sângerării.

Scaune închise la culoare sau cu sânge: Prezența scaunelor de culoare neagră sau cu urme vizibile de sânge poate indica sângerări la nivelul tractului digestiv superior. Această modificare poate fi însoțită de slăbiciune, amețeli și paloare, necesitând evaluare medicală urgentă pentru prevenirea complicațiilor severe.

Durere abdominală severă: Durerea abdominală intensă, care nu răspunde la măsurile obișnuite de ameliorare, reprezintă un semn de alarmă important. Aceasta poate indica prezența unor complicații precum ulcerații sau perforații ale mucoasei gastrice. Durerea severă poate fi însoțită de transpirații reci, paloare și modificări ale stării generale.

Semne de deshidratare: Deshidratarea poate apărea rapid la copiii cu gastrită, în special în prezența vărsăturilor frecvente. Semnele de deshidratare includ uscăciunea mucoaselor, scăderea elasticității pielii, reducerea cantității de urină și modificări ale stării de conștiență. Ochii pot părea înfundați, iar copilul poate prezenta letargie sau iritabilitate.

Metode de diagnostic

Diagnosticarea gastritei la copii necesită o abordare complexă, care combină evaluarea clinică detaliată cu investigații specifice. Identificarea cauzei precise stă la baza unui tratament eficient și a prevenirii complicațiilor.

Examinarea fizică: Medicul pediatru efectuează o evaluare completă care include palparea abdomenului pentru identificarea zonelor dureroase și a eventualelor modificări la nivel gastric. În timpul examinării se verifică semnele vitale, starea de hidratare și prezența altor simptome asociate. Medicul acordă o atenție deosebită aspectelor care pot sugera prezența complicațiilor sau necesitatea unor investigații suplimentare.

Analize de sânge: Investigațiile sanguine pot evidenția prezența infecțiilor, a inflamației sau a altor modificări relevante pentru diagnostic. Acestea includ hemoleucograma completă, markerii inflamatori, testele funcționale hepatice și renale, precum și determinarea prezenței anticorpilor specifici pentru Helicobacter pylori. Rezultatele acestor analize ajută la stabilirea severității afecțiunii și la alegerea tratamentului adecvat.

Analiza materiilor fecale: Examinarea materiilor fecale oferă informații importante despre prezența sângerărilor digestive, a infecțiilor bacteriene sau parazitare. Testele specifice pot detecta prezența bacteriei Helicobacter pylori și pot evalua sensibilitatea acesteia la diferite antibiotice. De asemenea, se pot identifica modificări în compoziția florei intestinale sau prezența unor markeri inflamatori.

Teste respiratorii: Testul respirator pentru Helicobacter pylori reprezintă o metodă neinvazivă de diagnostic care măsoară prezența bacteriei în organism. Copilul trebuie să bea o soluție specială și să sufle într-un dispozitiv care analizează aerul expirat. Rezultatul pozitiv indică prezența infecției active și ghidează alegerea tratamentului antimicrobian specific.

Endoscopia: Endoscopia digestivă superioară permite vizualizarea directă a mucoasei gastrice și prelevarea de probe pentru analize suplimentare. Această procedură se efectuează sub sedare și oferă informații precise despre gradul de inflamație, prezența ulcerațiilor sau a altor modificări patologice. Biopsia gastrică poate confirma diagnosticul și poate identifica tipul specific de gastrită.

Abordări terapeutice

Tratamentul gastritei la copii necesită o abordare personalizată, adaptată cauzei specifice și severității simptomelor. Strategia terapeutică combină medicamentele specifice cu modificări ale dietei și stilului de viață pentru obținerea celor mai bune rezultate.

Medicație

Antiacide: Medicamentele antiacide neutralizează acidul din stomac, oferind ameliorare rapidă a simptomelor precum arsurile și durerile gastrice. Acestea conțin substanțe precum hidroxid de aluminiu, hidroxid de magneziu sau carbonat de calciu. Administrarea se face de obicei după mese și înainte de culcare, iar doza trebuie ajustată în funcție de vârsta și greutatea copilului.

Blocante ale receptorilor histaminici: Aceste medicamente reduc producția de acid gastric prin blocarea receptorilor histaminici din mucoasa stomacului. Substanțele active precum ranitidina sau famotidina sunt eficiente în tratamentul gastritei și pot fi administrate în siguranță copiilor, sub stricta supraveghere medicală. Efectul terapeutic se instalează în câteva ore și poate dura până la 12 ore.

Inhibitori ai pompei de protoni: Această clasă de medicamente reduce semnificativ producția de acid gastric prin blocarea enzimei responsabile de secreția acidă. Substanțe precum omeprazolul sau esomeprazolul sunt foarte eficiente în tratamentul gastritei și oferă protecție îndelungată mucoasei gastrice. Durata tratamentului variază în funcție de severitatea simptomelor și răspunsul la terapie.

Antibiotice pentru Helicobacter pylori: În cazul infecției cu Helicobacter pylori, tratamentul include o combinație de antibiotice specifice și medicamente care reduc aciditatea gastrică. Schema terapeutică standard durează de obicei 7-14 zile și poate include amoxicilină, claritromicină sau metronidazol. Succesul tratamentului depinde de administrarea corectă a medicației și de complianța la terapie.

Managementul dietei

Alimentația joacă un rol crucial în tratamentul și prevenirea gastritei la copii. O dietă adecvată poate reduce semnificativ simptomele și poate accelera procesul de vindecare a mucoasei gastrice.

Alimente de evitat

Alimente picante: Condimentele iritante și mâncărurile foarte picante pot stimula excesiv secreția de acid gastric și pot agrava inflamația mucoasei stomacului. Piperul, ardeiul iute, curry-ul și alte condimente puternice trebuie eliminate din dieta copiilor cu gastrită pentru a preveni exacerbarea simptomelor și a permite vindecarea mucoasei gastrice.

Alimente bogate în grăsimi: Preparatele prăjite, alimentele procesate și cele cu conținut ridicat de grăsimi întârzie golirea gastrică și cresc producția de acid în stomac. Acestea includ cartofii prăjiți, hamburgherii, mezelurile grase și produsele de patiserie. Digestia acestor alimente solicită excesiv stomacul și poate agrava simptomele gastritei.

Alimente acide: Citricele, roșiile, oțetul și alte alimente cu pH scăzut pot irita direct mucoasa gastrică și pot intensifica simptomele gastritei. Sucurile de fructe concentrate, sosurile pe bază de roșii și alimentele marinate în oțet trebuie evitate în perioada acută a bolii și consumate cu moderație după ameliorarea simptomelor.

Băuturi carbogazoase: Băuturile care conțin dioxid de carbon pot provoca distensie gastrică și pot crește presiunea intraabdominală. Gazele din aceste băuturi pot exacerba senzația de balonare și disconfortul abdominal. În plus, multe băuturi carbogazoase conțin îndulcitori artificiali sau cafeină care pot irita suplimentar mucoasa gastrică.

Produse cu cafeină: Cafeina stimulează secreția de acid gastric și poate irita mucoasa stomacului. Băuturile precum cafeaua, ceaiul negru, băuturile energizante și ciocolata caldă trebuie eliminate din alimentația copiilor cu gastrită. Chiar și ciocolata și produsele care conțin cacao pot avea un efect iritant asupra mucoasei gastrice.

Alimente recomandate

Alimente cu conținut redus de grăsimi: Dieta săracă în grăsimi este esențială pentru copiii cu gastrită, deoarece reduce solicitarea sistemului digestiv. Alimentele recomandate includ carnea slabă de pui sau curcan preparată la cuptor sau la grătar, peștele alb fiert sau la abur și produsele lactate degresate. Legumele pot fi preparate în abur sau fierte, evitând adăugarea de uleiuri sau sosuri grase.

Cereale integrale: Cerealele integrale oferă fibre și nutrienți esențiali, fiind ușor de digerat și benefice pentru sănătatea digestivă. Pâinea integrală, orezul brun, pastele integrale și ovăzul sunt opțiuni excelente pentru copiii cu gastrită. Acestea ajută la menținerea unui nivel constant al zahărului din sânge și oferă energie susținută pe parcursul zilei.

Fructe non-acide: Bananele coapte, perele, merele coapte și pepenele galben sunt alegeri potrivite pentru copiii cu gastrită. Aceste fructe sunt bogate în fibre solubile și nutrienți esențiali, fiind în același timp blânde cu mucoasa gastrică. Fructele pot fi consumate proaspete sau sub formă de piure, evitând adăugarea de zahăr sau alți îndulcitori.

Proteine slabe: Sursele de proteine slabe sunt esențiale pentru creșterea și dezvoltarea copiilor cu gastrită. Pieptul de pui sau curcan fără piele, peștele slab, albușurile de ou și tofu sunt opțiuni nutritive care nu irită stomacul. Prepararea trebuie făcută prin fierbere, la abur sau la cuptor, evitând prăjirea sau adăugarea de condimente puternice.

Îngrijirea la domiciliu

Managementul eficient al gastritei la copii necesită o atenție deosebită la rutina zilnică, incluzând programul meselor, hidratarea și perioadele de odihnă. O abordare holistică a îngrijirii la domiciliu poate accelera procesul de vindecare și preveni recidivele.

Programul și porțiile meselor: Copiii cu gastrită trebuie să consume mese mici și frecvente, la intervale regulate de 2-3 ore, pentru a evita suprasolicitarea stomacului. Porțiile trebuie să fie adaptate vârstei și nevoilor individuale, iar alimentele trebuie mestecate bine și consumate într-un ritm lent. Ultima masă trebuie servită cu cel puțin 3 ore înainte de culcare pentru a permite digestia completă.

Sfaturi pentru hidratare: Menținerea unui nivel optim de hidratare este crucială pentru copiii cu gastrită. Apa plată trebuie consumată în cantități mici și frecvente pe parcursul zilei, evitând băutul în timpul meselor. Ceaiurile din plante precum mușețelul sau mentă pot fi benefice, servite la temperatura camerei. În cazul episoadelor de vărsături, soluțiile de rehidratare orală pot preveni deshidratarea.

Necesarul de odihnă: Odihna adecvată joacă un rol important în procesul de vindecare a gastritei. Copiii trebuie să beneficieze de 8-10 ore de somn pe noapte și perioade scurte de relaxare în timpul zilei. Stresul și oboseala excesivă pot agrava simptomele gastritei, astfel că programul zilnic trebuie să includă momente dedicate relaxării și activităților liniștite.

Modificări ale activității: Activitatea fizică trebuie adaptată în perioada manifestării gastritei, evitând exercițiile intense sau sporturile de contact imediat după mese. Activitățile moderate precum plimbările sau exercițiile ușoare sunt benefice pentru digestie și starea generală. Participarea la activități școlare și sociale poate continua, cu adaptări în funcție de severitatea simptomelor și recomandările medicului.

Când este necesară asistența medicală de urgență

Anumite simptome ale gastritei la copii pot indica complicații severe care necesită intervenție medicală imediată. Recunoașterea acestor semne de alarmă poate preveni agravarea stării de sănătate.

Durere abdominală severă: Durerea abdominală intensă, care nu răspunde la tratamentul obișnuit sau se agravează brusc, poate indica complicații precum perforație gastrică sau ulcer. Durerea care trezește copilul din somn, împiedică mișcarea normală sau este însoțită de febră necesită evaluare medicală imediată. Prezența durerilor în alte zone ale abdomenului poate sugera extinderea inflamației.

Vărsături persistente: Episoadele frecvente de vărsături care durează mai mult de 24 de ore sau împiedică menținerea hidratării orale necesită intervenție medicală urgentă. Vărsăturile care conțin sânge sau material cu aspect de zaț de cafea, precum și cele însoțite de dureri severe sau letargie reprezintă urgențe medicale. Deshidratarea poate apărea rapid la copiii mici, necesitând rehidratare intravenoasă.

Semne de deshidratare: Deshidratarea reprezintă o complicație severă a gastritei la copii, care poate apărea rapid în special în cazul vărsăturilor frecvente sau al diareei. Semnele de alarmă includ uscăciunea mucoasei bucale și a limbii, lipsa lacrimilor în timpul plânsului, scăderea cantității de urină și a frecvenței urinărilor, precum și letargie sau iritabilitate excesivă. Pielea își pierde elasticitatea normală, iar ochii pot părea înfundați. Fontanela anterioară poate fi deprimată la sugari.

Febră mare: Prezența febrei ridicate, peste 39 de grade Celsius, în contextul gastritei poate indica o complicație severă sau o infecție sistemică. Febra care persistă mai mult de 24 de ore sau care nu răspunde la medicația antipiretică necesită evaluare medicală urgentă. Asocierea febrei cu dureri abdominale severe, vărsături persistente sau modificări ale stării de conștiență poate sugera dezvoltarea unor complicații precum peritonita sau septicemia.

Somnolență neobișnuită: Somnolența excesivă sau dificultatea de trezire a copilului reprezintă un semn de alarmă care necesită evaluare medicală imediată. Această stare poate indica deshidratare severă, dezechilibre electrolitice sau complicații neurologice ale gastritei. Modificările în comportamentul normal al copilului, confuzia sau răspunsul întârziat la stimuli sunt semne care sugerează necesitatea intervenției medicale urgente.