Pojar sau varicela: diferente, simptome, tratament si preventie

Varicela, produsă de virusul varicelo-zosterian, se caracterizează prin vezicule pruriginoase ce apar în valuri succesive pe corp. Ambele afecțiuni sunt foarte contagioase și pot fi prevenite prin vaccinare. Complicațiile sunt rare la copiii sănătoși, dar pot fi severe la persoanele cu sistem imunitar slăbit.

Diferențele principale dintre pojar și varicelă

Pojarul și varicela prezintă caracteristici distincte în ceea ce privește manifestările clinice, evoluția și potențialele complicații. Înțelegerea acestor diferențe este esențială pentru diagnosticul corect și managementul adecvat al fiecărei afecțiuni.

Virusurile cauzatoare: Pojarul este cauzat de virusul rujeolic, un virus ARN din familia Paramyxoviridae, în timp ce varicela este produsă de virusul varicelo-zosterian, un virus ADN din familia Herpesviridae. Aceste virusuri au mecanisme diferite de acțiune și afectează organismul în moduri distincte, ducând la manifestări clinice specifice fiecărei boli.

Perioadele de incubație: Perioada de incubație în cazul pojarul durează între 7 și 14 zile de la momentul expunerii până la apariția primelor simptome. Pentru varicelă, această perioadă este mai lungă, variind între 10 și 21 de zile. În acest interval, persoana infectată nu prezintă simptome, dar virusul se multiplică în organism.

Perioadele de contagiozitate: În cazul pojarul, perioada de contagiozitate începe cu 4 zile înainte de apariția erupției și continuă până la 4 zile după dispariția acesteia. Pentru varicelă, transmiterea virusului poate începe cu 1-2 zile înainte de apariția veziculelor și durează până când toate leziunile formează cruste, aproximativ 5-7 zile.

Caracteristicile și evoluția erupțiilor cutanate

Aspectul erupției în pojar: Erupția specifică pojarului începe la nivelul liniei părului și în spatele urechilor, extinzându-se treptat spre trunchi și extremități. Aceasta are aspect maculopapular, roșu-închis, cu tendință de confluență. Leziunile sunt plate, nu produc mâncărime și apar simultan pe zonele afectate. Erupția durează aproximativ 5-6 zile și dispare în ordinea apariției.

Aspectul erupției în varicelă: Erupția varicelei începe pe trunchi și se extinde rapid spre față și extremități. Leziunile apar în valuri succesive și evoluează rapid de la macule la papule, vezicule și cruste. Caracteristic pentru varicelă este prezența simultană a leziunilor în diferite stadii de evoluție. Veziculele sunt intens pruriginoase și conțin lichid clar care devine ulterior tulbure.

Comparația simptomelor

Recunoașterea simptomelor specifice fiecărei boli este crucială pentru diagnosticul diferențial și inițierea promptă a măsurilor terapeutice adecvate.

Simptomele comune în pojar

Febră înaltă: Temperatura corporală poate atinge valori de până la 40°C. Febra apare în două faze: inițial în perioada prodromală și apoi crește din nou odată cu apariția erupției cutanate. Aceasta poate persista 3-4 zile și necesită monitorizare atentă, mai ales la copiii mici.

Tuse și secreții nazale: Tusea este persistentă, uscată și iritativă, fiind adesea însoțită de rinoree abundentă. Aceste simptome respiratorii apar înaintea erupției cutanate și pot persista pe toată durata bolii, contribuind la disconfortul pacientului și la riscul de complicații respiratorii.

Ochi roșii și lăcrimoși: Conjunctivita este un simptom caracteristic pojarului, manifestându-se prin roșeață oculară, lăcrimare excesivă și fotofobie. Inflamația conjunctivală poate fi severă și necesită protecție oculară și evitarea expunerii la lumină puternică.

Petele Koplik: Acestea sunt mici leziuni alb-albăstrui pe fond roșu care apar pe mucoasa bucală, în special în dreptul molarilor. Petele Koplik sunt patognomonice pentru pojar și apar cu 1-2 zile înainte de erupția cutanată, reprezentând un semn diagnostic important.

Simptomele comune în varicelă

Febră moderată: În varicelă, temperatura corporală crește moderat, atingând de obicei valori între 38 și 39 grade Celsius. Febra apare înaintea erupției cutanate și poate persista câteva zile. Spre deosebire de pojar, febra din varicelă este mai puțin severă și răspunde mai bine la medicamentele antipiretice.

Dureri de cap și oboseală: Pacienții cu varicelă prezintă frecvent cefalee și stare de oboseală accentuată. Aceste simptome apar în faza inițială a bolii și pot persista pe toată durata infecției. Starea de slăbiciune generală este cauzată de răspunsul organismului la infecția virală și poate afecta semnificativ activitățile zilnice.

Pierderea poftei de mâncare: Apetitul scade semnificativ în timpul infecției cu virusul varicelei. Această modificare este temporară și este însoțită adesea de greață ușoară. Scăderea aportului alimentar poate dura câteva zile și este important să fie compensată prin hidratare adecvată.

Vezicule pruriginoase: Erupția caracteristică a varicelei se manifestă prin vezicule pline cu lichid, extrem de pruriginoase. Acestea apar în valuri succesive, începând cu trunchiul și extinzându-se spre față și extremități. Veziculele evoluează rapid, trecând prin stadiile de papulă, veziculă și crustă în aproximativ 24-48 de ore.

Abordări terapeutice

Tratamentul pojarului și varicelei se concentrează pe ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor, deoarece ambele sunt infecții virale care se vindecă de obicei spontan. Alegerea metodelor terapeutice depinde de severitatea simptomelor și prezența factorilor de risc.

Tratamentul simptomelor pojarului: Managementul pojarului include administrarea de antipiretice pentru reducerea febrei, menținerea unei hidratări adecvate și administrarea de vitamina A pentru prevenirea complicațiilor. Pacienții necesită repaus la pat într-o cameră cu lumină redusă pentru protejarea ochilor inflamați. În cazurile severe, poate fi necesară spitalizarea pentru monitorizare și tratament suportiv intensiv.

Tratamentul simptomelor varicelei: Terapia varicelei se concentrează pe ameliorarea pruritului și prevenirea infecțiilor secundare. Medicamentele antihistaminice și aplicațiile topice calmante reduc mâncărimea, iar băile cu bicarbonat de sodiu ajută la uscarea veziculelor. În cazurile severe sau la pacienții cu risc crescut, medicii pot prescrie medicamente antivirale specifice.

Îngrijirea la domiciliu: Măsurile de îngrijire la domiciliu includ menținerea unei temperaturi confortabile în cameră, purtarea de haine lejere din bumbac și schimbarea regulată a lenjeriei de pat. Hidratarea abundentă este esențială, iar alimentația trebuie să fie ușoară și nutritivă. Pentru reducerea disconfortului, se recomandă băi călduțe și aplicarea de comprese reci pe zonele afectate.

Consult medical: Consultul medical este necesar imediat în cazul apariției unor complicații precum dificultăți de respirație, dureri severe în piept, confuzie, somnolență excesivă sau convulsii. De asemenea, medicul trebuie contactat dacă febra persistă mai mult de patru zile sau dacă apar semne de infecție bacteriană secundară la nivelul leziunilor cutanate.

Strategii de prevenție

Prevenirea pojarului și varicelei se bazează în principal pe vaccinare, aceasta fiind cea mai eficientă metodă de protecție împotriva acestor boli infecțioase. Implementarea programelor de vaccinare a redus semnificativ incidența acestor afecțiuni.

Programul de vaccinare: Vaccinarea împotriva pojarului și varicelei se realizează conform unui calendar specific. Prima doză de vaccin împotriva pojarului se administrează la vârsta de 12 luni, iar rapelul la 4-6 ani. Pentru varicelă, schema de vaccinare include două doze, prima la 12-15 luni și a doua între 4-6 ani. Vaccinarea este recomandată și adulților care nu au avut aceste boli și nu au fost imunizați anterior.

Eficacitatea vaccinurilor: Vaccinurile împotriva pojarului și varicelei au demonstrat o eficacitate ridicată în prevenirea acestor boli. Vaccinul împotriva pojarului oferă o protecție de peste 95% după administrarea celor două doze, iar cel împotriva varicelei previne aproximativ 90% din cazurile de boală. În situațiile rare când apare infecția la persoanele vaccinate, forma bolii este mult mai ușoară și cu risc redus de complicații.

Prevenția post-expunere: Pentru persoanele care au intrat în contact cu cineva bolnav de pojar sau varicelă, există măsuri preventive eficiente dacă sunt aplicate rapid. Vaccinarea poate fi administrată în primele 72 de ore după expunere pentru pojar și în primele 5 zile pentru varicelă, reducând riscul de dezvoltare a bolii sau severitatea acesteia. În cazul persoanelor cu risc crescut, se poate administra imunoglobulină pentru protecție suplimentară.

Perioadele de izolare: Izolarea pacienților cu pojar este necesară timp de 4 zile după apariția erupției cutanate, în timp ce pentru varicelă, izolarea trebuie menținută până când toate veziculele formează cruste, de obicei 5-7 zile. În această perioadă, pacienții trebuie să evite contactul cu alte persoane, în special cu cele nevaccinate sau cu risc crescut de complicații.

Complicații și grupuri de risc

Atât pojarul cât și varicela pot evolua cu complicații severe, în special la anumite categorii de persoane. Identificarea precoce a factorilor de risc și monitorizarea atentă sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor grave.

Complicații frecvente: Pojarul poate determina pneumonie, encefalită și otită medie acută, în timp ce varicela poate duce la infecții bacteriene ale pielii, pneumonie și probleme neurologice. Ambele boli pot provoca deshidratare severă și necesită uneori spitalizare pentru tratament suportiv. Complicațiile sunt mai frecvente la copiii mici și la persoanele cu sistem imunitar compromis.

Persoane cu risc crescut: Grupurile vulnerabile includ copiii sub 5 ani, femeile însărcinate, persoanele cu boli cronice și cele cu sistem imunitar slăbit din cauza bolilor sau tratamentelor imunosupresoare. La aceste persoane, atât pojarul cât și varicela pot evolua sever, necesitând monitorizare medicală atentă și adesea spitalizare pentru prevenirea și tratamentul complicațiilor.

Efecte pe termen lung: Unele persoane pot dezvolta complicații care persistă mult timp după vindecarea bolii inițiale. În cazul pojarului, poate apărea panencefalita sclerozantă subacută, o complicație neurologică rară dar fatală. Pentru varicelă, virusul rămâne latent în organism și poate reactiva ulterior sub forma zonei zoster, provocând durere intensă și erupții cutanate localizate.

Rate de mortalitate: Deși în țările dezvoltate mortalitatea este scăzută datorită accesului la servicii medicale și vaccinare, ambele boli pot fi fatale în cazuri severe. Pojarul are o rată de mortalitate mai mare, în special în țările în curs de dezvoltare și la persoanele cu malnutriție sau imunodeficiențe. Varicela prezintă un risc mai mic de deces, dar poate fi fatală la nou-născuți și la persoanele imunocompromise.