Meniu

Profilaxia rahitismului: recomandari si strategii de preventie

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Rahitismul carențial reprezintă o afecțiune metabolică ce apare în perioada de creștere și dezvoltare, caracterizată prin mineralizarea deficitară a oaselor din cauza carenței de vitamina D. Această boală poate avea consecințe grave asupra dezvoltării scheletice și motorii a copilului, dar poate fi prevenită prin măsuri adecvate de profilaxie. Administrarea corectă și la timp a vitaminei D, împreună cu un aport corespunzător de calciu, reprezintă elementele cheie în prevenirea rahitismului.

Expunerea moderată la soare și o alimentație echilibrată completează strategia de prevenție. Profilaxia rahitismului trebuie începută încă din perioada prenatală și continuată sistematic în primii ani de viață pentru a asigura o dezvoltare osoasă normală.

Recomandări pentru suplimentarea cu vitamina D

Suplimentarea cu vitamina D reprezintă componenta esențială în prevenirea rahitismului, fiind necesară adaptarea dozelor în funcție de vârstă și factorii de risc individuali. Această strategie preventivă trebuie implementată sistematic la toți copiii, indiferent de modul de alimentație.

Dozele zilnice recomandate în funcție de vârstă: Sugarii cu vârsta între 0-12 luni necesită o doză zilnică de 400 unități internaționale de vitamina D. Copiii între 1-3 ani au nevoie de 600 unități internaționale pe zi, în timp ce preșcolarii și școlarii necesită 800-1000 unități internaționale zilnic. Pentru adolescenți, doza recomandată este de 1000 unități internaționale pe zi, cu ajustări în funcție de greutatea corporală și expunerea la soare.

Durata suplimentării: Administrarea profilactică a vitaminei D trebuie începută în primele zile de viață și continuată zilnic până la vârsta de 18 luni. După această vârstă, suplimentarea se realizează sezonier, în special în lunile de toamnă și iarnă, când expunerea la soare este redusă. La copiii cu factori de risc, suplimentarea poate fi necesară pe tot parcursul anului.

Grupele cu risc crescut care necesită suplimentare adițională: Copiii cu pigmentație cutanată închisă, cei care locuiesc în zone cu expunere solară limitată sau cei care petrec puțin timp în aer liber necesită doze mai mari de vitamina D. De asemenea, copiii prematuri, cei cu malabsorbție intestinală sau cei care urmează tratamente anticonvulsivante au nevoie de suplimentare adaptată și monitorizare atentă.

Monitorizarea și ajustarea suplimentării: Evaluarea periodică a nivelului seric de vitamina D și calciu este necesară pentru ajustarea dozelor de suplimente. Monitorizarea trebuie să includă și evaluarea creșterii și dezvoltării osoase, precum și identificarea precoce a semnelor de rahitism. Ajustarea dozelor se face în funcție de rezultatele analizelor și răspunsul clinic individual.

Strategii de prevenție prin alimentație

Alimentația joacă un rol crucial în prevenirea rahitismului, fiind necesară asigurarea unui aport adecvat de calciu și vitamina D prin surse naturale și alimente fortificate.

Alimente bogate în calciu: Laptele și produsele lactate reprezintă principalele surse alimentare de calciu. Brânzeturile, iaurtul și laptele asigură necesarul zilnic de calciu. Alte surse importante includ peștele cu oase comestibile, legumele verzi și semințele de susan. Pentru sugari, laptele matern sau formulele de lapte praf fortificate furnizează cantități adecvate de calciu.

Alimente bogate în vitamina D: Sursele naturale de vitamina D includ peștele gras precum somonul, macroul și tonul, gălbenușul de ou și ficatul. Ciupercile expuse la lumină ultravioletă conțin de asemenea vitamina D. Pentru sugari și copii mici, principala sursă de vitamina D o reprezintă suplimentele și alimentele fortificate.

Alimente de evitat: Consumul excesiv de cereale integrale neprelucrate poate interfera cu absorbția calciului din cauza conținutului ridicat de acid fitic. De asemenea, băuturile carbogazoase și alimentele bogate în oxalați pot reduce absorbția calciului. Este important să se limiteze consumul acestor alimente în special la copiii mici.

Aportul zilnic recomandat în funcție de vârstă: Sugarii între 0-6 luni necesită 200 mg calciu pe zi, iar cei între 6-12 luni necesită 260 mg pe zi. Copiii între 1-3 ani au nevoie de 700 mg calciu zilnic, iar cei între 4-8 ani necesită 1000 mg pe zi. Pentru copiii mai mari și adolescenți, necesarul crește la 1300 mg calciu zilnic.

Opțiuni de fortificare a alimentelor: Fortificarea alimentelor reprezintă o strategie eficientă pentru prevenirea rahitismului la nivel populațional. Laptele și produsele lactate, cerealele pentru micul dejun și sucurile de fructe pot fi fortificate cu vitamina D și calciu. În România, există programe naționale de fortificare a unor alimente de bază pentru prevenirea deficiențelor nutriționale.

Recomandări privind expunerea la soare

Expunerea la soare reprezintă o sursă naturală importantă de vitamina D, esențială pentru prevenirea rahitismului. Sinteza vitaminei D la nivelul pielii este influențată de numeroși factori precum intensitatea radiațiilor ultraviolete, momentul zilei, sezonul și pigmentația pielii.

Durata și momentul optim al expunerii: Expunerea la soare trebuie realizată în mod controlat, între orele 10:00 și 16:00, când radiațiile ultraviolete sunt optime pentru sinteza vitaminei D. Pentru sugari și copii mici, este suficientă o expunere zilnică de 10-15 minute, cu fața și mâinile descoperite. În cazul copiilor mai mari, durata poate fi prelungită până la 20-30 minute, cu protecție solară adecvată după primele 10-15 minute de expunere.

Considerente sezoniere: În sezonul rece, între octombrie și martie, intensitatea radiațiilor ultraviolete este redusă semnificativ, limitând sinteza vitaminei D la nivelul pielii. În această perioadă, suplimentarea cu vitamina D devine esențială pentru prevenirea rahitismului. În lunile de vară, expunerea trebuie limitată în orele de vârf pentru a preveni arsurile solare, menținând totuși un nivel adecvat pentru sinteza vitaminei D.

Factori geografici: Latitudinea geografică influențează semnificativ sinteza vitaminei D, deoarece determină unghiul de incidență al razelor solare și intensitatea radiațiilor ultraviolete. În zonele temperate, sinteza vitaminei D este mai redusă în timpul iernii, necesitând suplimentare. Altitudinea și poluarea atmosferică reprezintă alți factori geografici care afectează eficiența sintezei vitaminei D la nivelul pielii.

Practici sigure de expunere la soare: Protecția solară trebuie aplicată după primele 10-15 minute de expunere pentru a permite sinteza vitaminei D. Copiii trebuie să poarte îmbrăcăminte adecvată și pălării cu boruri largi pentru a preveni arsurile solare. Expunerea graduală la soare permite dezvoltarea mecanismelor naturale de protecție ale pielii și reduce riscul arsurilor solare.

Considerente speciale pentru diferite tipuri de piele: Pigmentația pielii influențează semnificativ sinteza vitaminei D. Copiii cu piele închisă la culoare necesită o expunere mai îndelungată la soare pentru a produce aceeași cantitate de vitamina D comparativ cu cei cu piele deschisă. Pentru aceștia, suplimentarea cu vitamina D este deosebit de importantă, mai ales în sezonul rece sau în zone cu expunere solară limitată.

Prevenția în timpul sarcinii și alăptării

Perioada prenatală și postnatală reprezintă momente critice pentru prevenirea rahitismului, necesitând o atenție deosebită asupra nivelurilor de vitamina D atât la mamă, cât și la făt sau sugar.

Necesarul de vitamina D în perioada sarcinii: Femeile gravide necesită un aport zilnic de 800-1000 unități internaționale de vitamina D pentru a menține niveluri optime atât pentru ele, cât și pentru dezvoltarea fetală. Acest necesar crescut susține mineralizarea osoasă fetală și previne deficitul de vitamina D la nou-născut. Nivelurile serice materne de vitamina D trebuie menținute peste 75 nanomoli per litru pentru a preveni deficiența la făt.

Ghid de suplimentare: Suplimentarea cu vitamina D în timpul sarcinii trebuie începută încă din primul trimestru și continuată pe toată perioada gestației. Doza recomandată variază în funcție de nivelurile serice inițiale și factorii de risc individuali. Suplimentarea trebuie asociată cu un aport adecvat de calciu pentru a optimiza absorbția și utilizarea vitaminei D.

Recomandări alimentare: Alimentația în timpul sarcinii trebuie să includă surse naturale de vitamina D precum peștele gras, ouăle și produsele lactate fortificate. Un aport zilnic de calciu de 1000-1200 miligrame este necesar pentru susținerea dezvoltării osoase fetale. Dieta trebuie să fie variată și să includă alimente bogate în nutrienți esențiali pentru dezvoltarea optimă a fătului.

Monitorizare în timpul sarcinii: Nivelurile serice de vitamina D trebuie evaluate trimestrial în timpul sarcinii pentru ajustarea dozelor de suplimente. Monitorizarea include și evaluarea nivelurilor de calciu, fosfor și hormoni paratiroidieni pentru identificarea precoce a dezechilibrelor metabolice. Ecografiile periodice permit evaluarea dezvoltării osoase fetale și detectarea eventualelor anomalii.

Strategii de prevenție în timpul alăptării: Mamele care alăptează necesită un aport zilnic de 800-1000 unități internaționale de vitamina D pentru a menține niveluri adecvate în laptele matern. Sugarii alăptați exclusiv la sân necesită suplimentare directă cu vitamina D, deoarece conținutul din laptele matern este insuficient pentru prevenirea rahitismului. Monitorizarea regulată a nivelurilor de vitamina D la mamă și sugar permite ajustarea schemei de suplimentare.

Întrebări frecvente

Când ar trebui să încep suplimentarea cu vitamina D?

Suplimentarea cu vitamina D ar trebui să înceapă imediat după naștere, în special pentru sugarii care sunt alăptați exclusiv la sân. Aceasta este esențială pentru a preveni deficiențele și a asigura o dezvoltare osoasă sănătoasă.

Au nevoie sugarii alăptați de vitamina D suplimentară?

Da, sugarii alăptați au nevoie de vitamina D suplimentară deoarece laptele matern nu conține cantități suficiente de vitamina D. Se recomandă administrarea zilnică a unui supliment de vitamina D pentru a preveni rahitismul.

Cât timp ar trebui să ia copiii suplimente de vitamina D?

Copiii ar trebui să ia suplimente de vitamina D cel puțin până la vârsta de 18 luni. După această vârstă, suplimentarea poate fi necesară în funcție de expunerea la soare și de dieta lor.

Este posibil ca prea multă vitamina D să fie dăunătoare?

Da, un exces de vitamina D poate fi dăunător, ducând la hipercalcemie și alte complicații. Este important să respectați dozele recomandate și să consultați un medic înainte de a administra doze mari.

Este suficientă expunerea la soare pentru prevenire?

Expunerea la soare poate contribui la sinteza vitaminei D, dar nu este întotdeauna suficientă pentru prevenirea rahitismului, mai ales în lunile de iarnă sau în zonele cu expunere solară limitată. Suplimentarea rămâne esențială.

Au nevoie sugarii hrăniți cu formulă de suplimente de vitamina D?

Sugarii hrăniți cu formulă nu au nevoie de suplimente de vitamina D dacă primesc cel puțin 500 ml de formulă pe zi, deoarece aceasta este fortificată cu vitamina D. În caz contrar, suplimentarea poate fi necesară.

Cât de des ar trebui monitorizate nivelurile de vitamina D?

Nivelurile de vitamina D ar trebui monitorizate periodic, mai ales la copiii cu factori de risc pentru deficiență. Medicul va stabili frecvența testelor în funcție de nevoile individuale ale copilului.

Care sunt semnele că măsurile de prevenție funcționează?

Semnele că măsurile de prevenție funcționează includ creșterea normală în greutate și înălțime, dezvoltarea osoasă sănătoasă și absența simptomelor de deficiență, cum ar fi slăbiciunea musculară sau deformările osoase.

Poate rahitismul să se dezvolte în ciuda suplimentării?

Rahitismul poate apărea în cazuri rare chiar și cu suplimentare adecvată, mai ales dacă există probleme de absorbție sau afecțiuni medicale subiacente. Este important să consultați un medic dacă apar simptome suspecte.

Există alternative naturale la suplimentele de vitamina D?

Alternativele naturale includ expunerea controlată la soare și consumul alimentelor bogate în vitamina D, precum peștele gras și ouăle. Totuși, acestea pot să nu fie suficiente singure pentru a acoperi necesarul zilnic.

Concluzie

Profilaxia rahitismului este esențială pentru asigurarea unei dezvoltări sănătoase a copiilor și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Suplimentarea cu vitamina D, alături de o alimentație echilibrată și expunerea controlată la soare, constituie pilonii principali ai prevenției eficiente. Implementarea programelor naționale de sănătate publică, educația comunitară și monitorizarea atentă a stării de sănătate sunt elemente cheie în reducerea incidenței rahitismului. Prin abordări integrate și colaborare între medici, autorități și comunitate, putem asigura un viitor sănătos pentru toți copiii.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Gröber, U., Spitz, J., Reichrath, J., Kisters, K., & Holick, M. F. (2013). Vitamin D: update 2013: from rickets prophylaxis to general preventive healthcare. Dermato-endocrinology, 5(3), 331-347.

https://www.tandfonline.com/doi/full/10.4161/derm.26738

Davidson, L. T., Merritt, K. K., & Chipman, S. S. (1936). Prophylaxis of rickets in premature infants with vitamin D milk. American Journal of Diseases of Children, 51(1), 1-16.

https://jamanetwork.com/journals/jamapediatrics/article-abstract/1719387

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.