Meniu

Purpura la copii: simptome, diagnostic, tratament si monitorizare

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Purpura la copii reprezintă o afecțiune caracterizată prin inflamarea vaselor mici de sânge, care determină apariția unor pete roșii-purpurii pe piele. Această boală afectează în principal copiii cu vârste între 2 și 10 ani și poate implica multiple organe, inclusiv pielea, articulațiile, intestinele și rinichii.

Deși în majoritatea cazurilor evoluția este favorabilă și se vindecă spontan în câteva săptămâni, monitorizarea atentă este esențială pentru prevenirea complicațiilor. Boala apare frecvent după o infecție respiratorie și nu este contagioasă. Simptomele pot include erupții cutanate caracteristice, dureri articulare, disconfort abdominal și, în unele cazuri, afectare renală.

Semne și simptome

Manifestările clinice ale purpurei la copii variază ca intensitate și pot afecta multiple sisteme și organe. Simptomele pot apărea treptat sau brusc și pot persista mai multe săptămâni.

Manifestări cutanate

Erupția cutanată caracteristică constă în pete roșii-purpurii care nu dispar la presiune. Acestea apar cel mai frecvent pe membrele inferioare și fese, dar se pot extinde și pe brațe, trunchi sau față. Petele pot fi ușor reliefate și variază ca dimensiune, de la punctiforme până la câțiva centimetri în diametru. În unele cazuri, pielea din jurul petelor poate fi umflată, în special la nivelul mâinilor și picioarelor.

Dureri și tumefacții articulare

Articulațiile pot deveni dureroase, umflate și sensibile la atingere. Genunchii și gleznele sunt cel mai frecvent afectate, dar durerea poate apărea la nivelul oricărei articulații. Disconfortul articular poate preceda apariția erupției cutanate cu câteva zile și limitează temporar mobilitatea copilului.

Simptome abdominale

Durerile abdominale reprezintă o manifestare frecventă și pot fi severe, determinând greață și vărsături. În cazuri rare, poate apărea sângerare la nivelul tractului digestiv, manifestată prin scaune cu sânge. Disconfortul abdominal poate preceda sau însoți erupția cutanată și necesită monitorizare atentă pentru prevenirea complicațiilor.

Afectarea renală

Implicarea rinichilor se manifestă prin prezența sângelui sau proteinelor în urină. În majoritatea cazurilor, modificările sunt ușoare și temporare, dar necesită monitorizare regulată pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung. Afectarea renală poate să apară la câteva săptămâni după debutul bolii.

Caracteristici ale erupției

Localizare și aspect: Erupția cutanată apare predominant pe membrele inferioare și fese, având un aspect caracteristic de pete roșii-purpurii care nu dispar la presiune. Leziunile pot fi ușor reliefate față de pielea înconjurătoare și pot varia ca dimensiune. În zonele de presiune, precum elasticul șosetelor sau centura, erupția poate fi mai pronunțată.

Tiparul de progresie: Erupția cutanată se dezvoltă în mod caracteristic în valuri succesive, cu apariția de noi leziuni în timp ce cele vechi încep să se vindece. Progresia poate continua pe parcursul mai multor zile sau săptămâni, iar intensitatea poate varia. Leziunile noi apar adesea simetric pe ambele părți ale corpului.

Durata: Manifestările cutanate persistă de obicei între două și patru săptămâni, dar durata poate varia semnificativ de la un copil la altul. Pe măsură ce boala se ameliorează, petele își schimbă culoarea treptat și se estompează, fără a lăsa cicatrici. În unele cazuri, pot apărea episoade recurente în primele luni după episodul inițial.

Metode de diagnostic

Diagnosticul purpurei la copii se bazează pe evaluarea clinică atentă și pe rezultatele unor investigații specifice. Medicul va analiza istoricul medical și va efectua un examen fizic complet pentru a identifica toate manifestările bolii.

Examenul fizic: Medicul evaluează caracteristicile erupției cutanate, prezența durerilor articulare și a altor simptome asociate. Se măsoară tensiunea arterială și se verifică prezența edemelor. Examenul fizic complet permite identificarea tuturor organelor afectate și evaluarea severității bolii. Aspectul caracteristic al erupției cutanate și distribuția acesteia sunt elemente cheie pentru stabilirea diagnosticului.

Analize de sânge: Testele de laborator includ hemoleucograma completă, markerii inflamatori și evaluarea funcției renale. Numărul de trombocite este normal, ceea ce ajută la diferențierea de alte cauze de purpură. Medicul poate recomanda și teste pentru evaluarea coagulării sângelui și a funcției imunitare. Rezultatele acestor analize permit excluderea altor afecțiuni și monitorizarea evoluției bolii.

Analiza urinei: Examinarea urinei reprezintă o investigație esențială pentru evaluarea funcției renale la copiii cu purpură. Medicul va căuta prezența proteinelor și a sângelui în urină, modificări care pot indica afectarea rinichilor. Testele de urină trebuie efectuate regulat în primele luni după diagnostic pentru monitorizarea evoluției bolii și detectarea precoce a eventualelor complicații renale.

Investigații suplimentare: În cazurile complexe sau atunci când există suspiciunea unor complicații, medicul poate recomanda investigații imagistice precum ecografia abdominală sau radiografia articulară. Aceste teste ajută la evaluarea implicării organelor interne și la excluderea altor afecțiuni. Biopsia renală poate fi necesară în situațiile cu afectare renală severă pentru evaluarea exactă a gradului de afectare și stabilirea tratamentului adecvat.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a purpurei la copii se adaptează în funcție de severitatea simptomelor și organele afectate. Majoritatea cazurilor necesită doar tratament simptomatic și monitorizare atentă, dar formele severe pot necesita intervenție medicală specializată.

Odihnă și hidratare: Repausul la pat este recomandat în perioada acută a bolii, mai ales când există dureri articulare sau disconfort abdominal semnificativ. Hidratarea adecvată este esențială pentru menținerea unei bune funcții renale și prevenirea complicațiilor. Copilul trebuie să consume lichide suficiente pe parcursul zilei, preferabil apă și sucuri naturale, evitând băuturile carbogazoase și cele cu conținut ridicat de zahăr.

Controlul durerii: Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene și paracetamolul pot fi administrate pentru ameliorarea durerilor articulare și a disconfortului general. Dozele trebuie ajustate în funcție de vârsta și greutatea copilului, iar administrarea se face doar la recomandarea medicului. În cazul durerilor severe sau persistente, poate fi necesară schimbarea strategiei terapeutice sau adăugarea altor medicamente.

Terapia cu corticosteroizi: Corticosteroizii sunt recomandați în cazurile severe, când există dureri abdominale intense, afectare renală semnificativă sau artrite invalidante. Prednisonul este cel mai frecvent utilizat, fiind administrat pe cale orală în doze adaptate severității simptomelor. Durata tratamentului variază în funcție de răspunsul clinic și poate fi necesară reducerea treptată a dozelor pentru prevenirea efectelor secundare.

Îngrijire spitalicească

Medicație intravenoasă: Administrarea medicamentelor pe cale intravenoasă devine necesară în cazurile severe sau când simptomele nu răspund la tratamentul oral. Soluțiile perfuzabile asigură hidratarea și echilibrul electrolitic, iar medicamentele administrate intravenos au o acțiune mai rapidă și mai eficientă în controlul simptomelor acute.

Cerințe de monitorizare: Supravegherea atentă a funcțiilor vitale, tensiunii arteriale și diurezei este esențială pentru pacienții spitalizați. Analizele de sânge și urină sunt efectuate regulat pentru evaluarea evoluției bolii și ajustarea tratamentului. Monitorizarea include și evaluarea efectelor secundare ale medicației și răspunsul la tratament.

Îngrijire specializată: Cazurile complicate necesită o abordare multidisciplinară, cu implicarea medicilor specialiști în nefrologie, gastroenterologie sau reumatologie pediatrică. Aceștia colaborează pentru optimizarea planului terapeutic și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Tratamentul specializat poate include proceduri specifice sau scheme terapeutice personalizate.

Recomandări pentru îngrijirea la domiciliu

Îngrijirea la domiciliu joacă un rol crucial în recuperarea copiilor cu purpură, necesitând adaptarea activităților zilnice și respectarea unui regim alimentar adecvat pentru susținerea procesului de vindecare.

Modificări ale activității: Activitatea fizică trebuie adaptată în funcție de starea generală a copilului și prezența simptomelor. În faza acută, este recomandat repausul la pat, cu reluarea treptată a activităților pe măsură ce simptomele se ameliorează. Sporturile și activitățile intense trebuie evitate până la dispariția completă a manifestărilor bolii pentru prevenirea complicațiilor și accelerarea recuperării.

Recomandări alimentare: Alimentația echilibrată și bogată în nutrienți este esențială pentru susținerea sistemului imunitar și procesului de vindecare. Dieta trebuie să includă alimente ușor digerabile, bogate în proteine, vitamine și minerale. În cazul prezenței simptomelor gastrointestinale, se recomandă evitarea alimentelor iritante și consumul de mese mici, frecvente.

Metode de ameliorare a durerii: Pentru reducerea disconfortului și a durerii, pot fi aplicate comprese reci pe articulațiile afectate și zonele cu erupții cutanate. Medicamentele antiinflamatoare și analgezice, precum paracetamolul, pot fi administrate conform recomandărilor medicului. Poziționarea corectă a membrelor și evitarea presiunii pe zonele afectate contribuie la diminuarea durerii și la prevenirea agravării simptomelor.

Instrucțiuni de monitorizare: Părinții trebuie să urmărească zilnic evoluția erupției cutanate, intensitatea durerilor articulare și prezența sângelui în urină sau scaun. Este necesară măsurarea temperaturii corporale de două ori pe zi și notarea oricăror modificări în starea generală a copilului. Orice agravare a simptomelor sau apariția unor manifestări noi trebuie raportată imediat medicului curant.

Recuperare și monitorizare ulterioară

Procesul de recuperare după purpură necesită răbdare și monitorizare atentă, majoritatea copiilor revenind la starea normală de sănătate în decurs de câteva săptămâni până la câteva luni, cu supravegherea adecvată a funcției renale.

Durata estimată: Perioada tipică de recuperare variază între patru și șase săptămâni pentru majoritatea copiilor, deși unele simptome pot persista mai mult timp. Erupția cutanată începe să se estompeze după aproximativ două săptămâni, iar durerile articulare se ameliorează treptat. Recuperarea completă poate dura până la trei luni în cazurile cu afectare renală sau complicații.

Program de control: Vizitele medicale de control sunt programate la intervale regulate în primele șase luni după diagnostic. În prima lună, controalele sunt săptămânale, apoi la două săptămâni în luna următoare. După stabilizarea stării pacientului, frecvența vizitelor poate fi redusă la una pe lună, cu ajustări în funcție de evoluția individuală.

Cerințe de monitorizare: Supravegherea medicală include verificarea regulată a tensiunii arteriale, analize de urină și sânge pentru evaluarea funcției renale. Medicul va examina evoluția erupției cutanate și va evalua răspunsul la tratament. În cazul afectării renale, pot fi necesare investigații suplimentare și consulturi cu medicul nefrolog pediatru.

Semne de recuperare: Ameliorarea se manifestă prin dispariția treptată a erupției cutanate, reducerea durerii și inflamației articulare, normalizarea valorilor tensiunii arteriale și a analizelor de laborator. Revenirea poftei de mâncare, creșterea nivelului de energie și reluarea activităților normale reprezintă indicatori pozitivi ai recuperării.

Când trebuie consultat medicul

Recunoașterea promptă a semnelor de alarmă și contactarea imediată a medicului sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor severe în purpura la copii.

Simptome de urgență: Durerea abdominală severă și persistentă, vărsăturile repetate sau prezența sângelui în scaun necesită evaluare medicală imediată. Dificultățile de respirație, durerile toracice intense sau modificările stării de conștiență reprezintă urgențe medicale care impun transportul de urgență la spital.

Semne îngrijorătoare: Agravarea erupției cutanate, apariția unor pete purpurii extinse sau creșterea semnificativă în dimensiune a celor existente trebuie evaluate medical prompt. Durerile articulare severe care limitează mobilitatea, febra persistentă sau apariția edemelor importante necesită consultație medicală rapidă.

Indicatori pentru control medical: Modificarea culorii sau aspectului urinei, scăderea cantității de urină eliminată sau apariția unor simptome noi impun evaluare medicală. Lipsa ameliorării după inițierea tratamentului sau reapariția simptomelor după o perioadă de ameliorare necesită reevaluarea planului terapeutic.

Întrebări frecvente

Cât durează de obicei purpura la copii?

Purpura la copii durează, în general, între patru și șase săptămâni. În majoritatea cazurilor, simptomele încep să se amelioreze după două săptămâni, iar recuperarea completă poate dura până la trei luni, în funcție de severitatea cazului.

Este purpura la copii contagioasă?

Purpura la copii nu este o afecțiune contagioasă. Aceasta nu se transmite de la un copil la altul, deoarece este adesea cauzată de o reacție autoimună și nu de o infecție bacteriană sau virală.

Poate copilul meu să meargă la școală cu purpură?

Copilul poate merge la școală dacă starea generală este bună și simptomele sunt ușoare. Totuși, este important să discutați cu medicul pentru a evalua capacitatea copilului de a participa la activitățile școlare fără riscul de agravare a simptomelor.

Ce declanșează purpura la copii?

Purpura la copii poate fi declanșată de infecții ale tractului respirator superior, reacții alergice sau alte factori imunologici. Deși cauza exactă nu este întotdeauna clară, se consideră că un răspuns imun anormal joacă un rol esențial în dezvoltarea acestei afecțiuni.

Cât de des ar trebui să aibă loc consultațiile de urmărire?

Consultațiile de urmărire ar trebui să fie inițial săptămânale în prima lună după diagnostic. Ulterior, frecvența poate fi redusă la două săptămâni și apoi lunar, în funcție de evoluția stării copilului și recomandările medicului.

Poate purpura să revină după recuperare?

Da, purpura poate reveni după recuperare în aproximativ 50% din cazuri. Recidivele sunt de obicei mai ușoare și mai scurte decât episodul inițial, dar necesită totuși monitorizare medicală atentă pentru a preveni complicațiile.

Ce alimente ar trebui evitate în timpul purpurei?

În timpul purpurei, este indicat să evitați alimentele care pot irita tractul gastrointestinal, cum ar fi cele picante sau grase. O dietă echilibrată, bogată în nutrienți, este benefică pentru susținerea procesului de recuperare.

Când ar trebui să mă îngrijorez cu privire la implicarea rinichilor?

Implicarea rinichilor devine îngrijorătoare dacă observați modificări ale culorii urinei, reducerea cantității de urină sau apariția edemelor. În astfel de cazuri, consultați imediat medicul pentru evaluare și tratament adecvat.

Cum pot să gestionez durerea articulară a copilului meu?

Pentru gestionarea durerii articulare, pot fi utilizate comprese reci și analgezice recomandate de medic. Poziționarea corectă a membrelor și evitarea activităților solicitante contribuie la ameliorarea disconfortului.

Care sunt semnele de îmbunătățire?

Semnele de îmbunătățire includ reducerea erupției cutanate, ameliorarea durerilor articulare și normalizarea analizelor de laborator. Creșterea nivelului de energie și revenirea poftei de mâncare sunt, de asemenea, indicatori pozitivi ai recuperării.

Concluzie

Purpura la copii este o afecțiune autoimună care se manifestă prin inflamația vaselor mici de sânge, având ca rezultat simptome cutanate și articulare. Deși boala nu este contagioasă și majoritatea cazurilor se rezolvă spontan, monitorizarea atentă este crucială pentru prevenirea complicațiilor renale. Tratamentul include odihnă, hidratare și administrarea de analgezice sau corticosteroizi în cazurile severe. Recuperarea completă poate dura câteva luni, iar recidivele sunt posibile. Consultarea regulată a medicului și respectarea recomandărilor acestuia sunt esențiale pentru o evoluție favorabilă.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Leung, A. K., Barankin, B., & Leong, K. F. (2020). Henoch-Schönlein purpura in children: an updated review. Current pediatric reviews, 16(4), 265-276.

https://www.ingentaconnect.com/content/ben/cpr/2020/00000016/00000004/art00004

Karadağ, Ş. G., Tanatar, A., Sönmez, H. E., Çakmak, F., Kıyak, A., Yavuz, S., ... & Ayaz, N. A. (2019). The clinical spectrum of Henoch–Schönlein purpura in children: a single-center study. Clinical rheumatology, 38, 1707-1714.

https://link.springer.com/article/10.1007/s10067-019-04460-1

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.