Sângerările nazale apar când vasele de sânge mici și delicate din interiorul nasului se sparg. În general, sângerarea se oprește în 5-10 minute prin aplicarea corectă a presiunii la nivelul nărilor. Este important ca părinții să rămână calmi și să știe cum să acorde primul ajutor corect în astfel de situații.
Cauzele frecvente ale sângerărilor nazale la copii
Sângerările nazale la copii pot avea multiple cauze, cele mai multe fiind benigne și ușor de gestionat. Factorii principali care contribuie la apariția acestora sunt legați de fragilitatea vaselor de sânge din mucoasa nazală și de expunerea la diverși factori iritanți.
Aerul uscat și efectele climatice: Aerul uscat, mai ales în timpul iernii când funcționează sistemele de încălzire, poate duce la uscarea și iritarea mucoasei nazale. Acest lucru face ca vasele de sânge să devină mai fragile și să se spargă mai ușor. Schimbările bruște de temperatură și umiditate pot agrava această problemă, făcând mucoasa nazală mai susceptibilă la sângerări.
Scobitul în nas și traumatismele: Copiii au tendința de a-și introduce degetele în nas, ceea ce poate răni mucoasa nazală delicată. Traumatismele minore, cum ar fi loviturile accidentale în timpul jocului sau căzăturile, pot provoca de asemenea sângerări nazale. Presiunea exercitată asupra nasului în timpul suflării puternice poate duce și ea la ruperea vaselor de sânge.
Răcelile și alergiile: Infecțiile respiratorii și alergiile provoacă inflamarea mucoasei nazale și cresc frecvența strănutului și a suflatului nasului. Aceste acțiuni repetate pot irita vasele de sânge și pot duce la sângerări nazale. În plus, medicamentele utilizate pentru tratarea acestor afecțiuni pot usca suplimentar mucoasa nazală.
Obiecte străine în nas: Copiii mici au obiceiul de a introduce diverse obiecte în nas, cum ar fi mărgele, bucăți de jucării sau hârtie. Aceste obiecte pot irita mucoasa nazală și pot provoca sângerări locale. Este important ca obiectele străine să fie îndepărtate doar de către personal medical specializat pentru a evita complicațiile.
Infecțiile căilor respiratorii superioare: Infecțiile tractului respirator superior pot inflama mucoasa nazală și pot face vasele de sânge mai fragile. Tusea și strănutul frecvent asociate acestor infecții pot crește presiunea în nas și pot duce la ruperea vaselor de sânge.
Primul ajutor în caz de sângerare nazală
Gestionarea corectă a unei sângerări nazale este esențială pentru oprirea rapidă a hemoragiei și prevenirea complicațiilor. Este important ca părinții să cunoască pașii corecți de urmat și să rămână calmi pentru a putea ajuta eficient copilul.
Pașii inițiali de intervenție: Prima reacție trebuie să fie calmarea copilului și așezarea acestuia într-o poziție confortabilă. Panica poate crește tensiunea arterială și poate agrava sângerarea. Copilul trebuie să respire pe gură în timp ce nasul este comprimat pentru a permite coagularea sângelui.
Poziționarea corectă: Copilul trebuie așezat în poziție verticală, cu capul ușor aplecat înainte. Această poziție previne înghițirea sângelui și reduce riscul de vărsături. Poziția cu capul dat pe spate trebuie evitată deoarece poate cauza înghițirea sângelui și iritarea stomacului.
Aplicarea corectă a presiunii: Presiunea trebuie aplicată ferm pe partea moale a nasului, chiar sub osul nazal. Aceasta trebuie menținută constant, fără întrerupere, pentru a permite formarea cheagului de sânge. Nările trebuie strânse cu degetul mare și arătătorul timp de cel puțin 10 minute.
Durata tratamentului: Presiunea trebuie menținută neîntrerupt pentru minimum 10 minute, folosind un ceas pentru măsurarea exactă a timpului. După această perioadă, presiunea poate fi eliberată ușor pentru a verifica dacă sângerarea s-a oprit. Dacă sângerarea continuă, presiunea trebuie reluată pentru încă 10 minute.
Ce trebuie evitat în timpul tratamentului: În timpul unei sângerări nazale trebuie evitate anumite acțiuni care pot înrăutăți situația. Nu trebuie introduse materiale absorbante în nas și nu trebuie suflat nasul puternic. După oprirea sângerării, copilul trebuie să evite activitățile fizice intense și să nu își atingă sau sufle nasul timp de câteva ore.
Îngrijirea după sângerarea nazală
Perioada de după o sângerare nazală necesită atenție și grijă specială pentru a preveni recurența și a permite vindecarea completă a mucoasei nazale. Respectarea unor reguli simple de îngrijire poate reduce semnificativ riscul de reapariție a sângerării.
Restricții de activitate: După o sângerare nazală, copilul trebuie să evite activitățile fizice intense timp de 24 de ore. Sporturile, alergatul și jocurile active trebuie limitate pentru a preveni creșterea tensiunii arteriale și reapariția sângerării. De asemenea, copilul trebuie să evite aplecarea capului în față sau ridicarea obiectelor grele, deoarece aceste acțiuni pot exercita presiune asupra vaselor de sânge nazale.
Reguli de îngrijire a nasului: În primele 24 de ore după o sângerare nazală, nasul nu trebuie suflat cu putere sau curățat în mod agresiv. Dacă este necesară curățarea nasului, aceasta trebuie făcută cu blândețe, folosind un șervețel moale. Orice cruste formate trebuie lăsate să cadă natural, fără a fi îndepărtate forțat, pentru a permite vindecarea corespunzătoare a mucoasei.
Ajustări ale mediului: Mediul în care copilul își petrece timpul trebuie adaptat pentru a preveni iritarea mucoasei nazale. Temperatura camerei trebuie menținută moderată, iar aerul trebuie umidificat corespunzător. Este important să se evite expunerea la fum de țigară, praf sau alți iritanți care pot provoca strănut sau iritație nazală.
Gestionarea perioadei de recuperare: Monitorizarea atentă a copilului în perioada de recuperare este esențială. Trebuie observate orice semne de reapariție a sângerării sau disconfort nazal. Este important să se mențină o hidratare adecvată și să se asigure un somn suficient pentru a susține procesul natural de vindecare.
Metode de prevenire
Prevenirea sângerărilor nazale la copii implică o combinație de măsuri care vizează protejarea mucoasei nazale și evitarea factorilor declanșatori. O abordare sistematică și consecventă a acestor măsuri poate reduce semnificativ frecvența episoadelor de sângerare.
Controlul mediului
Utilizarea umidificatorului: Un umidificator cu abur rece în camera copilului menține nivelul optim de umiditate a aerului, prevenind uscarea mucoasei nazale. Aparatul trebuie curățat regulat pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului și bacteriilor. Pentru eficiență maximă, umidificatorul trebuie folosit în special noaptea, când aerul tinde să devină mai uscat.
Gestionarea temperaturii: Menținerea unei temperaturi moderate și constante în cameră ajută la prevenirea uscării excesive a mucoasei nazale. Temperatura optimă trebuie să fie între 20-22 grade Celsius. Fluctuațiile mari de temperatură trebuie evitate, deoarece pot provoca dilatarea și constricția vaselor de sânge nazale, crescând riscul de sângerare.
Controlul calității aerului: Calitatea aerului din încăpere trebuie monitorizată și menținută la standarde ridicate. Aerisirea regulată a camerei, folosirea unui purificator de aer și eliminarea surselor de praf sau alergeni pot reduce semnificativ iritarea mucoasei nazale. Expunerea la fum de țigară sau alți poluanți trebuie evitată complet.
Practici zilnice de îngrijire
Hidratarea nazală: Aplicarea regulată de ser fiziologic sau spray nazal cu soluție salină menține mucoasa nazală hidratată și sănătoasă. Aceste produse pot fi folosite de două până la trei ori pe zi, în special dimineața și seara. Pentru copiii mai mari, se poate folosi și un gel nazal special conceput pentru hidratare.
Curățarea corectă a nasului: Tehnica corectă de curățare a nasului este esențială pentru prevenirea traumatismelor. Nasul trebuie suflat ușor, câte o nară pe rând, fără a exercita presiune excesivă. Curățarea trebuie făcută cu blândețe, folosind șervețele moi pentru a evita iritarea mucoasei.
Tăierea unghiilor: Menținerea unghiilor scurte și curate la copii este o măsură importantă de prevenire a sângerărilor nazale cauzate de scobitul în nas. Unghiile trebuie tăiate regulat, cel puțin o dată pe săptămână, și pilite pentru a elimina marginile ascuțite care ar putea răni mucoasa nazală.
Când trebuie consultat medicul
Deși majoritatea sângerărilor nazale la copii sunt benigne și pot fi tratate acasă, există situații care necesită evaluare medicală imediată. Recunoașterea acestor situații și intervenția promptă pot preveni complicațiile și pot asigura tratamentul adecvat al cauzelor subiacente.
Situații de urgență: Asistența medicală de urgență este necesară când sângerarea nazală este însoțită de paloare extremă, amețeli sau stare de leșin. Pierderea cunoștinței, dificultățile de respirație sau înghițirea unei cantități mari de sânge reprezintă urgențe medicale care necesită transport imediat la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe. Prezența unor simptome neurologice asociate necesită de asemenea evaluare medicală imediată.
Sângerări nazale frecvente: Episoadele repetate de sângerare nazală, mai mult de două sau trei pe săptămână, necesită investigații medicale amănunțite. Frecvența crescută poate indica prezența unor probleme structurale ale nasului, afecțiuni ale coagulării sau alte probleme medicale subiacente care necesită diagnostic și tratament specific.
Cazuri de sângerare abundentă: Sângerările nazale care produc pierderi importante de sânge sau care nu se opresc după 20-30 de minute de compresie directă necesită evaluare medicală imediată. Volumul mare de sânge pierdut poate duce la anemie și alte complicații, iar identificarea și tratarea sursei sângerării devine prioritară.
Sângerare după traumatism: Sângerările nazale care apar în urma unui traumatism la nivelul capului sau feței necesită evaluare medicală promptă. Acestea pot fi asociate cu fracturi nazale sau alte leziuni care necesită tratament specific. Traumatismele severe pot afecta și structurile mai profunde ale nasului sau sinusurile, necesitând investigații imagistice.
Tipare neobișnuite de sângerare: Sângerările care apar din ambele nări simultan sau cele care se scurg pe partea posterioară a gâtului necesită atenție medicală imediată. De asemenea, prezența unor simptome asociate neobișnuite precum febră persistentă, vânătăi inexplicabile sau dureri severe necesită investigații medicale pentru identificarea cauzelor subiacente.