Sange in urina la copii: cauze, diagnostic, tratament si asistenta

În multe situații, sângele în urină dispare spontan și nu indică o problemă gravă. Cu toate acestea, este esențial ca orice episod de hematurie să fie evaluat de către medic pentru a exclude potențiale afecțiuni care necesită tratament specific. Simptomele asociate, precum durerea la urinare sau febra, pot oferi indicii importante despre cauza subiacentă.

Tipuri de sânge în urina copiilor

Sângele în urină poate apărea în două forme distincte, fiecare cu particularitățile și semnificația sa clinică. Identificarea corectă a tipului de hematurie ajută medicii să stabilească urgența situației și direcția investigațiilor necesare.

Sânge vizibil în urină (urină roșie, roz sau maronie): Această formă de hematurie este ușor de observat deoarece modifică culoarea urinei, transformând-o într-o nuanță roșiatică, roz sau maronie. Modificarea culorii poate fi uniformă sau sub formă de striații sau cheaguri. Intensitatea culorii nu este neapărat corelată cu gravitatea afecțiunii subiacente, chiar și o cantitate mică de sânge putând colora semnificativ urina. Părinții pot observa această modificare în scutecul bebelușului sau în toaletă în cazul copiilor mai mari.

Sânge microscopic (detectat prin analize): Prezența microscopică a sângelui în urină poate fi identificată doar prin teste de laborator specifice. Acest tip de hematurie nu modifică aspectul vizibil al urinei, dar poate fi la fel de semnificativ din punct de vedere medical ca și hematuria vizibilă. Detectarea se realizează prin teste rapide cu bandeletă sau prin examinarea microscopică a sedimentului urinar. Această formă de hematurie este adesea descoperită întâmplător în timpul analizelor de rutină.

Cauze frecvente ale sângelui în urina copiilor

Prezența sângelui în urina copiilor poate avea multiple cauze, variind de la afecțiuni ușoare până la probleme medicale care necesită atenție imediată. Înțelegerea acestor cauze este esențială pentru stabilirea unui diagnostic corect și alegerea tratamentului adecvat.

Infecții ale tractului urinar

Infecțiile reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale sângelui în urină la copii. Bacteriile care invadează tractul urinar provoacă inflamație și iritație a mucoasei, ducând la apariția sângerărilor microscopice sau vizibile. Copiii pot prezenta și alte simptome precum febră, durere la urinare și nevoia frecventă de a urina. Fetițele sunt mai predispuse la acest tip de infecții din cauza anatomiei lor.

Pietre la rinichi

Calculii renali pot apărea și la copii, deși sunt mai puțin frecvenți decât la adulți. Pietrele se formează când mineralele din urină cristalizează și formează concreții solide. Pe măsură ce acestea se deplasează prin tractul urinar, pot răni țesuturile și provoca sângerări. Durerea este adesea intensă și poate fi însoțită de greață, vărsături și dificultăți la urinare.

Cauze legate de efort fizic

Activitatea fizică intensă poate duce la apariția temporară a sângelui în urină. Acest fenomen, cunoscut ca hematurie de efort, apare mai frecvent la atleți și după exerciții fizice prelungite. Mecanismul exact nu este pe deplin înțeles, dar poate fi legat de traumatisme minore ale tractului urinar sau de modificări în fluxul sanguin renal în timpul efortului intens.

Leziuni ale tractului urinar

Traumatismele în zona abdominală sau pelvină pot afecta rinichii, vezica urinară sau alte părți ale tractului urinar. Acestea pot fi cauzate de accidente, căderi sau lovituri directe. Sângerarea poate fi imediată sau poate apărea la câteva ore după traumatism, însoțită adesea de durere și alte semne de leziune.

Hematuria familială benignă

Această afecțiune genetică determină prezența intermitentă a sângelui în urină, fără alte simptome sau complicații. Este o condiție moștenită care nu necesită tratament specific, dar diagnosticul trebuie confirmat prin excluderea altor cauze potențiale. Copiii afectați pot avea episoade recurente de hematurie microscopică sau macroscopică.

Afecțiuni medicale

Boli renale: Diverse afecțiuni ale rinichilor pot cauza sângerări în urină. Glomerulonefrita, o inflamație a unităților de filtrare ale rinichilor, este una dintre cele mai frecvente cauze. Această afecțiune poate apărea după o infecție streptococică și poate fi însoțită de alte simptome precum edeme și hipertensiune arterială. Monitorizarea atentă și tratamentul prompt sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Probleme ale vezicii urinare: Vezica urinară poate dezvolta diverse afecțiuni care duc la apariția sângelui în urină. Inflamația vezicii (cistita) este frecventă și poate fi cauzată de infecții sau iritanți. Malformațiile congenitale ale vezicii sau tumorile, deși rare la copii, pot provoca de asemenea hematurie. Simptomele asociate pot include durere la urinare, urgență urinară și modificări în frecvența urinării.

Anemia falciformă: Această boală genetică afectează forma globulelor roșii, care devin rigide și în formă de seceră. Aceste celule anormale pot bloca vasele mici de sânge din rinichi, provocând leziuni și sângerări. Copiii cu anemie falciformă pot prezenta episoade recurente de sânge în urină, care necesită monitorizare atentă și tratament specific pentru boala de bază.

Procesul de diagnostic

Diagnosticarea prezenței sângelui în urină la copii necesită o abordare sistematică și completă. Medicii utilizează o combinație de examinări fizice, teste de laborator și investigații imagistice pentru a identifica cauza exactă și a stabili cel mai potrivit plan de tratament.

Examinarea fizică: În timpul consultației, medicul evaluează starea generală a copilului, măsoară tensiunea arterială și temperatura corporală. Palparea abdomenului și a zonei lombare poate evidenția sensibilitate sau durere care ar putea indica prezența unor calculi sau infecții. De asemenea, medicul verifică aspectul general al copilului, prezența edemelor și semnele de deshidratare.

Teste de urină: Analiza urinei reprezintă primul pas esențial în evaluarea hematuriei. Testele includ examenul sumar de urină, care verifică prezența proteinelor, a leucocitelor și a altor componente anormale, precum și sedimentul urinar pentru identificarea precisă a tipului de celule prezente. Urocultura este necesară pentru detectarea eventualelor infecții bacteriene și stabilirea sensibilității la antibiotice.

Teste de sânge: Analizele de sânge oferă informații importante despre funcția renală și starea generală a organismului. Hemoleucograma completă evaluează numărul de celule sanguine și poate identifica prezența anemiei sau a infecțiilor. Testele biochimice măsoară nivelurile de creatinină și uree, indicatori importanți ai funcției renale, precum și electroliții și alți markeri relevanți.

Ecografia renală: Această investigație neinvazivă folosește unde sonore pentru vizualizarea detaliată a rinichilor și a vezicii urinare. Ecografia poate identifica prezența calculilor, a chisturilor sau a altor anomalii structurale. Metoda este sigură, nedureroasă și poate fi repetată ori de câte ori este necesar, fiind ideală pentru monitorizarea copiilor.

Tomografie computerizată: Această tehnică imagistică avansată oferă imagini detaliate ale întregului tract urinar. Tomografia computerizată este deosebit de utilă în detectarea calculilor mici, a tumorilor sau a altor anomalii structurale care pot să nu fie vizibile la ecografie. Investigația poate necesita administrarea unei substanțe de contrast pentru o vizualizare mai clară a structurilor anatomice.

Cistoscopie: Această procedură permite examinarea directă a interiorului vezicii urinare prin intermediul unui tub subțire dotat cu cameră video. Cistoscopia poate identifica leziuni, inflamații sau alte modificări ale peretelui vezical care ar putea cauza sângerarea. Procedura se efectuează sub anestezie și este rezervată cazurilor în care alte investigații nu au oferit un diagnostic clar.

Abordări terapeutice

Tratamentul sângelui în urină la copii variază în funcție de cauza subiacentă și severitatea simptomelor. Strategia terapeutică trebuie adaptată individual, luând în considerare vârsta copilului, starea generală și prezența altor afecțiuni asociate.

Tratament bazat pe cauza subiacentă: Abordarea terapeutică se concentrează pe tratarea afecțiunii care a provocat sângerarea. Pentru calculii renali, tratamentul poate include medicație pentru dizolvarea acestora sau proceduri minim invazive pentru eliminarea lor. În cazul malformațiilor anatomice, corecția chirurgicală poate fi necesară. Afecțiunile genetice necesită management pe termen lung și monitorizare continuă.

Antibiotice pentru infecții: În cazul infecțiilor tractului urinar, antibioticele reprezintă tratamentul principal. Alegerea antibioticului se face în funcție de rezultatul antibiogramei și de severitatea infecției. Durata tratamentului variază între 7 și 14 zile, iar ameliorarea simptomelor apare de obicei în primele zile. Este esențială administrarea completă a curei de antibiotice pentru prevenirea recidivelor.

Managementul hidratării: Menținerea unei hidratări adecvate este fundamentală în tratamentul hematuriei. Aportul crescut de lichide ajută la eliminarea bacteriilor din tractul urinar, previne formarea calculilor și reduce riscul de complicații. Cantitatea de lichide trebuie ajustată în funcție de vârsta copilului, activitatea fizică și condițiile climatice. În cazuri severe, poate fi necesară hidratarea intravenoasă.

Monitorizarea ulterioară: Urmărirea evoluției copilului după tratamentul inițial este crucială pentru evaluarea eficacității terapiei și prevenirea recidivelor. Medicul programează consultații regulate pentru verificarea analizelor de urină și evaluarea simptomelor. În funcție de cauza inițială, pot fi necesare controale la intervale de 3 până la 6 luni. Monitorizarea include și ajustarea planului de tratament în funcție de răspunsul organismului și eventualele modificări ale stării de sănătate.

Când trebuie contactat medicul

Prezența sângelui în urină la copii necesită întotdeauna evaluare medicală. Anumite simptome asociate pot indica urgențe medicale care necesită intervenție imediată pentru prevenirea complicațiilor grave.

Prezența durerii sau senzației de arsură: Durerea sau senzația de arsură în timpul urinării reprezintă un semn important care poate indica o infecție a tractului urinar sau prezența calculilor. Aceste simptome sunt adesea însoțite de o senzație persistentă de presiune în zona pelviană și pot determina copilul să evite urinarea din cauza disconfortului. Durerea intensă necesită evaluare medicală promptă.

Febră și frisoane: Apariția febrei și a frisoanelor în asociere cu sângele în urină poate indica o infecție severă a tractului urinar sau o pielonefrită. Temperatura crescută, mai ales când depășește 38.5 grade Celsius, împreună cu starea generală alterată și frisoanele, reprezintă un semnal de alarmă care necesită consultație medicală de urgență. Aceste simptome pot indica răspândirea infecției în sistemul sanguin.

Urinări frecvente: Nevoia frecventă de a urina, mai ales când este însoțită de sânge în urină, poate indica o infecție a tractului urinar sau o iritație a vezicii urinare. Copilul poate prezenta urgență micțională și incapacitatea de a reține urina, simptome care interferează cu activitățile zilnice și somnul. Această modificare a pattern-ului urinar normal necesită evaluare medicală pentru identificarea și tratarea cauzei subiacente.

Durere în zona lombară: Durerea în zona lombară poate indica o problemă renală serioasă, precum pielonefrita sau calculii renali. Această durere este adesea intensă, poate fi unilaterală sau bilaterală și se accentuează la mișcare sau la palpare. Prezența durerii lombare împreună cu sângele în urină necesită evaluare medicală urgentă pentru excluderea unor afecțiuni care pot compromite funcția renală.

Durere abdominală sau inghinală: Durerea localizată în zona abdominală inferioară sau în regiunea inghinală, asociată cu prezența sângelui în urină, poate indica prezența calculilor urinari sau a unei infecții severe. Intensitatea durerii poate varia de la un disconfort ușor până la crampe severe care interferează cu activitățile zilnice. Aceste simptome necesită evaluare medicală promptă pentru stabilirea diagnosticului și inițierea tratamentului adecvat.