Semne autism 2 ani: comunicare si tipare comportamentale

Identificarea timpurie a acestor semne este esențială pentru începerea intervenției terapeutice care poate îmbunătăți semnificativ dezvoltarea copilului. Monitorizarea atentă a dezvoltării sociale și de comunicare în primii ani de viață permite diagnosticarea precoce și accesul la terapii specifice. Părinții care observă aceste semne ar trebui să se adreseze medicului pediatru pentru evaluare specializată.

Semne de avertizare în comunicare

Dificultățile de comunicare reprezintă unul dintre primele semne observabile la copiii cu autism. Acestea pot include întârzieri în dezvoltarea limbajului, probleme în exprimarea nevoilor și particularități în modul de comunicare verbală și non-verbală.

Dezvoltare limitată sau absentă a vorbirii: Copiii de 2 ani care prezintă autism pot avea un vocabular foarte limitat sau pot să nu vorbească deloc. În mod normal, la această vârstă copiii ar trebui să folosească cel puțin 50 de cuvinte și să combine două cuvinte pentru a forma propoziții simple. Absența acestor abilități poate indica prezența autismului.

Dificultăți în exprimarea nevoilor: Copiii cu autism întâmpină frecvent probleme în comunicarea dorințelor și nevoilor lor. Ei pot plânge sau manifesta frustrare fără a încerca să comunice prin gesturi sau cuvinte ce își doresc. Unii copii pot trage adulții de mână către obiectul dorit fără a face contact vizual sau a folosi gesturi indicatoare.

Ton neobișnuit al vocii: Copiii cu autism pot vorbi cu un ton monoton sau robotizat, fără variații normale ale intonației. Vocea lor poate părea artificială sau poate avea inflexiuni neobișnuite care nu corespund contextului emoțional al situației.

Tipare de vorbire asemănătoare ecoului: Mulți copii cu autism prezintă ecolalie, adică repetă cuvinte sau fraze auzite anterior fără a le folosi în mod funcțional pentru comunicare. Această repetare poate fi imediată sau întârziată, copilul reproducând replici din desene animate sau conversații auzite în trecut.

Răspuns slab la nume: Copiii cu autism pot părea că nu aud când sunt strigați pe nume, deși auzul lor este normal. Ei pot să nu răspundă sau să se întoarcă când sunt chemați, chiar dacă reacționează la alte sunete din mediul înconjurător.

Dificultăți în urmarea instrucțiunilor simple: La 2 ani, copiii cu autism pot avea probleme în înțelegerea și urmarea unor comenzi simple precum „vino aici” sau „dă-mi mingea”. Ei pot părea confuzi sau pot ignora complet instrucțiunile, chiar dacă acestea sunt repetate de mai multe ori.

Semne în interacțiunea socială

Dificultățile în interacțiunea socială sunt caracteristici definitorii ale autismului. La vârsta de 2 ani, aceste probleme devin mai evidente în relațiile cu familia și cu alți copii.

Contact vizual limitat: Copiii cu autism evită frecvent să stabilească contact vizual cu persoanele din jur. Ei pot privi peste umărul persoanei care le vorbește sau pot părea că privesc prin aceasta. Acest comportament poate fi observat în special în timpul interacțiunilor sociale sau când cineva încearcă să le atragă atenția.

Expresii faciale reduse: Copiii cu autism prezintă adesea dificultăți în exprimarea emoțiilor prin mimică facială. Expresiile lor pot părea limitate sau nepotrivite cu situația, iar zâmbetul social poate fi absent sau întârziat în dezvoltare.

Dificultăți în împărtășirea jucăriilor: Copiii cu autism pot manifesta probleme semnificative în jocul cu alți copii și în împărtășirea jucăriilor. Ei pot păstra jucăriile pentru ei înșiși și pot deveni anxioși sau supărați când alți copii încearcă să se joace cu acestea.

Preferință pentru singurătate: Mulți copii cu autism preferă să se joace singuri și par dezinteresați de prezența altor copii. Ei pot ignora încercările altora de a interacționa sau pot părea absorbiți complet în activitățile lor solitare, manifestând puțin interes pentru jocurile sociale.

Rezistența la atingere fizică: Copiii cu autism manifestă adesea disconfort semnificativ la atingerea fizică, inclusiv îmbrățișări sau mângâieri, chiar și din partea părinților. Această sensibilitate tactilă poate face dificile activitățile zilnice precum îmbrăcatul sau spălatul pe dinți. Copilul poate reacționa prin retragere, agitație sau chiar accese de plâns când este atins sau când simte anumite texturi pe piele.

Utilizare limitată a gesturilor: La vârsta de 2 ani, copiii cu autism prezintă dificultăți în folosirea și înțelegerea gesturilor non-verbale precum arătatul cu degetul, făcutul cu mâna sau datul din cap. Ei pot avea probleme în a folosi gesturi pentru a-și exprima nevoile sau pentru a comunica cu cei din jur, preferând să ghideze fizic mâna adultului către obiectul dorit.

Tipare comportamentale

Copiii cu autism prezintă frecvent comportamente distincte și repetitive care îi ajută să facă față stimulilor din mediul înconjurător. Aceste comportamente pot include rezistență la schimbare, fixații neobișnuite și mișcări repetitive specifice.

Suferință la schimbările de rutină

Copiii cu autism manifestă un atașament puternic față de rutinele zilnice și pot deveni extrem de anxioși când acestea sunt modificate. Schimbările simple precum mutarea unei jucării sau modificarea traseului către grădiniță pot declanșa reacții intense de stres. Copilul poate manifesta accese de plâns, comportamente agresive sau retragere completă când rutina obișnuită este întreruptă.

Focus neobișnuit asupra obiectelor

Copiii cu autism pot dezvolta preocupări intense și neobișnuite pentru anumite obiecte sau părți ale obiectelor. Ei pot petrece ore întregi examinând detaliile unui obiect specific, precum rotirea roților unei mașinuțe sau alinierea repetitivă a jucăriilor într-o ordine precisă, ignorând aspectele funcționale ale jucăriilor sau prezența altor persoane.

Selectivitate alimentară

Copiii cu autism pot manifesta preferințe alimentare foarte restrictive, acceptând doar alimente cu anumite culori, texturi sau temperaturi. Această selectivitate poate fi legată de sensibilități senzoriale și poate duce la refuzul consistent al anumitor alimente sau grupe alimentare, creând provocări în asigurarea unei nutriții adecvate.

Mișcări repetitive

Fluturatul mâinilor: Această mișcare stereotipă implică agitarea rapidă și repetitivă a mâinilor, în special în momente de excitare sau anxietate. Copilul poate executa acest comportament când este fericit, supărat sau concentrat, fiind o modalitate de autoreglare senzorială și emoțională.

Legănatul corpului: Acest comportament implică mișcarea ritmică înainte și înapoi sau lateral a întregului corp. Legănatul poate apărea în poziție șezând sau în picioare și este adesea intensificat în momente de stres sau oboseală, oferind copilului o formă de calmare și stimulare proprioceptivă.

Mișcări ale capului: Copiii cu autism pot manifesta diverse mișcări repetitive ale capului, precum datul din cap, lovitul capului de suprafețe sau scuturatul lateral. Aceste comportamente pot fi răspunsuri la stimuli senzoriali sau modalități de autostimulare, deși uneori pot necesita intervenție pentru prevenirea auto-vătămării.

Rotirea obiectelor: Fascinația pentru obiecte care se rotesc este comună la copiii cu autism. Ei pot petrece perioade lungi învârtind roți, ventilatoare sau alte obiecte rotative. Această preocupare poate fi atât de intensă încât interferează cu alte activități și oportunități de învățare sau socializare.

Semne în joc și învățare

Modul în care copiii cu autism se joacă și învață diferă semnificativ de dezvoltarea tipică, manifestând particularități în explorarea jucăriilor și în capacitatea de a se angaja în jocuri imaginative.

Joc simbolic limitat: Copiii cu autism au dificultăți semnificative în dezvoltarea jocului simbolic sau de prefăcătorie. Ei pot folosi jucăriile într-un mod rigid și repetitiv, fără a le atribui roluri imaginative sau a crea scenarii de joc. De exemplu, în loc să pretindă că hrănesc o păpușă sau că o mașinuță este un avion, ei pot doar să alinieze sau să sorteze jucăriile după criterii specifice.

Tipare repetitive în joc: Copiii cu autism tind să repete aceleași acțiuni în timpul jocului, precum alinierea jucăriilor în șiruri precise sau rotirea repetitivă a roților unei mașinuțe. Acest comportament poate persista ore întregi, copilul manifestând rezistență când este întrerupt sau când se încearcă modificarea modului său de joacă. Aceste tipare repetitive limitează oportunitatea de dezvoltare a abilităților sociale și creative prin joc.

Utilizare neobișnuită a jucăriilor: Copiii cu autism pot folosi jucăriile în moduri neconvenționale, concentrându-se mai mult pe părți specifice ale acestora decât pe funcția lor principală. De exemplu, pot fi fascinați de rotirea roților unei mașinuțe în loc să o folosească pentru a simula conducerea, sau pot examina obsesiv etichetele jucăriilor în loc să se joace efectiv cu ele.

Interese restrânse: Copiii cu autism dezvoltă frecvent preocupări intense pentru subiecte sau obiecte specifice, manifestând un interes disproporționat față de acestea. Aceste fixații pot include memorarea orarelor de tren, colecționarea obsesivă a anumitor obiecte sau fascinația pentru numere și litere, excluzând alte activități și oportunități de învățare.

Răspuns limitat la mediul înconjurător: Copiii cu autism pot părea deconectați de mediul lor, manifestând reacții reduse la stimulii din jur. Ei pot ignora sunete puternice, pot să nu observe persoanele care intră în cameră sau să nu reacționeze la evenimente care în mod normal ar atrage atenția altor copii. Această aparentă lipsă de interes poate masca de fapt o supraîncărcare senzorială.

Semne de procesare senzorială

Copiii cu autism prezintă frecvent particularități în modul în care procesează informațiile senzoriale din mediul înconjurător, manifestând reacții intense sau reduse la diverși stimuli senzoriali.

Sensibilitate la sunete

Copiii cu autism pot manifesta reacții extreme la anumite sunete din mediul înconjurător. Zgomotele puternice sau neașteptate, precum aspiratorul, alarma de incendiu sau chiar vocile ridicate, pot provoca anxietate severă sau comportamente de evitare. Unii copii își pot acoperi urechile sau pot încerca să părăsească mediul zgomotos pentru a se proteja.

Aversiune față de texturi

Copiii cu autism pot manifesta sensibilități intense la diverse texturi, atât în ceea ce privește alimentele, cât și obiectele sau materialele textile. Această hipersensibilitate tactilă poate duce la refuzul anumitor alimente bazat exclusiv pe textură sau la disconfort semnificativ la atingerea anumitor suprafețe sau materiale.

Sensibilitate la lumină

Copiii cu autism pot prezenta reacții neobișnuite la stimulii vizuali, manifestând disconfort în prezența luminilor puternice sau a anumitor tipuri de iluminat. Lumina fluorescentă, flashurile sau schimbările bruște de luminozitate pot provoca stres și comportamente de evitare, afectând capacitatea copilului de a funcționa în anumite medii.

Reacții neobișnuite

Preferințe alimentare puternice: Copiii cu autism manifestă adesea selectivitate alimentară extremă, acceptând doar alimente cu anumite caracteristici specifice. Această selectivitate poate fi bazată pe culoare, formă, temperatură sau marca produsului. Copilul poate refuza complet să încerce alimente noi sau poate manifesta anxietate severă când este confruntat cu modificări în aspectul sau prezentarea mâncării obișnuite.

Sensibilități la îmbrăcăminte: Copiii cu autism pot manifesta disconfort intens la anumite tipuri de îmbrăcăminte sau materiale textile. Etichetele, cusăturile, textura anumitor țesături sau strânsoarea hainelor pot provoca reacții puternice de disconfort. Copilul poate prefera să poarte doar anumite articole de îmbrăcăminte sau poate manifesta comportamente de autovătămare când este forțat să poarte haine care îi provoacă disconfort senzorial.

Răspunsuri la temperatură: Copiii cu autism pot prezenta reacții atipice la variațiile de temperatură, manifestând toleranță neobișnuită la frig sau căldură extremă. Unii copii pot să nu observe sau să nu comunice disconfortul termic, în timp ce alții pot avea reacții exagerate la cele mai mici schimbări de temperatură. Această particularitate poate afecta capacitatea copilului de a se adapta la diferite medii și poate necesita monitorizare atentă pentru a preveni expunerea excesivă la temperaturi extreme.