Meniu

Subfebrilitate copii: simptome, cauze frecvente si gestionare

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Subfebrilitatea la copii reprezintă o creștere ușoară a temperaturii corporale, situată între 37,2°C și 38°C. Această stare nu este periculoasă și, în majoritatea cazurilor, reprezintă un răspuns normal al organismului la diverse infecții virale minore. Medicii consideră că subfebrilitatea poate fi benefică, deoarece ajută sistemul imunitar să lupte împotriva infecțiilor.

Părinții trebuie să știe că nu este necesară administrarea medicamentelor antipiretice în cazul subfebrilității, atât timp cât copilul se simte bine și este activ. Monitorizarea stării generale a copilului și asigurarea unei hidratări corespunzătoare sunt măsurile principale care trebuie luate în această situație.

Înțelegerea subfebrilității la copii

Subfebrilitatea reprezintă o creștere moderată a temperaturii corporale care apare frecvent la copii și face parte din mecanismele naturale de apărare ale organismului. Această stare necesită monitorizare atentă, dar rareori reprezintă un motiv real de îngrijorare.

Definiția subfebrilității: Subfebrilitatea la copii se manifestă prin creșterea temperaturii corporale peste valoarea normală, dar fără a atinge nivelul unei febre propriu-zise. Valorile temperaturii în subfebrilitate se situează între 37,2°C și 38°C, măsurate la nivel rectal. Această creștere ușoară a temperaturii corporale reprezintă un răspuns fiziologic normal al organismului la diverși factori interni sau externi.

Intervalele normale de temperatură: Temperatura normală a corpului variază în funcție de momentul zilei și de locul măsurării. La copii, temperatura rectală normală este cuprinsă între 36,6°C și 37,2°C, temperatura orală între 36,3°C și 37,0°C, iar temperatura axilară între 36,0°C și 36,8°C. Aceste valori pot fluctua ușor în timpul zilei, fiind mai scăzute dimineața și mai ridicate seara.

Metode diferite de măsurare a temperaturii: Măsurarea temperaturii la copii poate fi efectuată prin diverse metode, fiecare având avantajele și limitările sale. Termometrul digital rectal oferă cele mai precise rezultate la copiii sub 3 ani. Termometrele digitale orale sunt potrivite pentru copiii mai mari care pot ține termometrul sub limbă. Termometrele axilare și cele temporale reprezintă alternative neinvazive, dar pot oferi rezultate ușor mai puțin precise.

Diagnosticul cauzei subfebrilității: Subfebrilitatea este diagnosticată atunci când temperatura corporală depășește valorile normale, dar rămâne sub 38°C. La sugari și copiii mici, este important să se țină cont de metoda de măsurare utilizată și să se facă ajustările necesare. Temperatura măsurată rectal va fi cu aproximativ 0,5°C mai mare decât cea măsurată axilar. Subfebrilitatea persistentă, care durează mai mult de 3 zile, necesită evaluare medicală.

Semne și simptome

Subfebrilitatea la copii se manifestă prin mai multe semne și simptome caracteristice care ajută părinții și medicii să evalueze starea copilului și să determine necesitatea intervenției medicale.

Simptome fizice comune: Copiii cu subfebrilitate pot prezenta obrajii ușor îmbujorați și pielea caldă la atingere. Temperatura crescută poate fi însoțită de transpirații ușoare, în special în timpul somnului sau după activitate fizică. Unii copii pot prezenta și o ușoară stare de oboseală sau disconfort general, dar acestea sunt de obicei moderate și nu afectează semnificativ activitățile zilnice.

Modificări comportamentale: Subfebrilitatea poate determina schimbări subtile în comportamentul copilului. Acesta poate deveni mai irascibil sau mai sensibil decât în mod normal, poate prezenta perioade de agitație alternând cu momente de letargie ușoară. Apetitul poate fi ușor diminuat, dar copilul continuă să bea lichide și să interacționeze cu cei din jur.

Impactul asupra activităților zilnice: În majoritatea cazurilor, subfebrilitatea nu afectează semnificativ rutina zilnică a copilului. Acesta poate continua să se joace și să participe la activitățile obișnuite, deși poate manifesta un nivel redus de energie. Somnul poate fi ușor perturbat, dar copilul reușește să se odihnească suficient.

Simptome asociate: Pe lângă creșterea ușoară a temperaturii, copiii pot prezenta simptome ușoare ale căilor respiratorii superioare, cum ar fi nas înfundat sau secreții nazale clare. Unii copii pot acuza dureri musculare ușoare sau disconfort general. Aceste simptome sunt de obicei autolimitate și se ameliorează în câteva zile.

Cauze frecvente

Subfebrilitatea la copii apare ca răspuns la diverși factori declanșatori, majoritatea fiind benigne și autolimitate. Înțelegerea cauzelor ajută la gestionarea adecvată a acestei stări.

Infecții virale

Virusurile reprezintă cea mai frecventă cauză a subfebrilității la copii. Infecțiile virale ale căilor respiratorii superioare, cum ar fi răceala comună, sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor. Corpul răspunde la prezența virusului prin creșterea ușoară a temperaturii, aceasta fiind o reacție normală și benefică a sistemului imunitar care ajută la combaterea infecției.

Infecții bacteriene

Infecțiile bacteriene pot cauza subfebrilitate la copii prin activarea sistemului imunitar. Acestea sunt mai puțin frecvente decât infecțiile virale, dar pot necesita tratament specific cu antibiotice. Bacteriile pot afecta diferite părți ale organismului, iar subfebrilitatea persistentă poate fi un semn al unei infecții bacteriene care necesită evaluare medicală pentru diagnostic și tratament adecvat.

Vaccinările

Subfebrilitatea este o reacție normală și frecventă după administrarea vaccinurilor la copii. Această creștere ușoară a temperaturii apare de obicei în primele 24-48 de ore după vaccinare și reprezintă un răspuns normal al sistemului imunitar la vaccin. Reacția este tranzitorie și nu necesită tratament specific atât timp cât copilul se simte bine.

Factori de mediu

Temperatura ambientală ridicată, expunerea prelungită la soare sau îmbrăcămintea prea groasă pot determina creșterea temperaturii corporale la copii. Activitatea fizică intensă sau mediul supraîncălzit pot contribui la apariția subfebrilității. Aceste situații se rezolvă rapid prin eliminarea factorului cauzal și nu necesită intervenție medicală.

Afecțiuni medicale

Infecții minore: Acestea reprezintă cauza cea mai frecventă a subfebrilității la copii și includ infecțiile ușoare ale gâtului, urechilor sau sinusurilor. Sistemul imunitar răspunde la aceste infecții prin creșterea temperaturii corporale, dar simptomele sunt de obicei ușoare și se ameliorează în câteva zile cu îngrijiri la domiciliu și odihnă adecvată.

Infecții ale tractului urinar: Acestea pot cauza subfebrilitate persistentă la copii, în special la fetițe. Infecțiile urinare sunt însoțite adesea de alte simptome specifice precum durere sau disconfort la urinare, modificări ale aspectului sau mirosului urinei și creșterea frecvenței urinărilor. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.

Infecții respiratorii: Acestea reprezintă o cauză frecventă de subfebrilitate la copii și pot afecta atât căile respiratorii superioare cât și pe cele inferioare. Simptomele asociate includ tuse, secreții nazale, dureri în gât și disconfort general. Majoritatea sunt de origine virală și se vindecă spontan cu măsuri de susținere și hidratare adecvată.

Gestionarea subfebrilității

Abordarea subfebrilității la copii necesită o evaluare atentă a stării generale și implementarea unor măsuri specifice de îngrijire. Scopul principal este asigurarea confortului copilului și monitorizarea evoluției pentru identificarea eventualelor complicații.

Situații când este necesar tratament

Subfebrilitatea nu necesită întotdeauna administrarea de medicamente antipiretice. Tratamentul medicamentos trebuie luat în considerare doar când temperatura depășește 38°C sau când copilul prezintă disconfort semnificativ. Decizia de a trata subfebrilitatea depinde de starea generală a copilului și de prezența altor simptome asociate.

Măsuri de îngrijire la domiciliu

Îngrijirea copilului cu subfebrilitate la domiciliu implică asigurarea unui mediu confortabil și liniștit. Camera trebuie aerisită regulat și menținută la o temperatură moderată. Copilul trebuie supravegheat pentru eventuale modificări ale stării generale sau apariția unor simptome noi care ar putea necesita evaluare medicală.

Importanța hidratării

Menținerea unei hidratări corespunzătoare este esențială în perioada subfebrilității. Copiii trebuie încurajați să consume lichide frecvent, preferabil apă, ceaiuri neîndulcite sau supe clare. Hidratarea adecvată ajută la reglarea temperaturii corporale și previne deshidratarea care poate complica evoluția bolii.

Necesarul de odihnă

Odihna este fundamentală pentru recuperarea copilului cu subfebrilitate. Programul de somn trebuie respectat, iar activitățile fizice intense trebuie limitate până la normalizarea temperaturii. Copilul trebuie să beneficieze de perioade suficiente de odihnă pe parcursul zilei pentru a sprijini procesul natural de vindecare.

Îmbrăcămintea adecvată

Alegerea îmbrăcămintei potrivite este importantă în gestionarea subfebrilității. Hainele trebuie să fie ușoare și confortabile, permițând pielii să respire. Straturile multiple de îmbrăcăminte trebuie evitate pentru a preveni supraîncălzirea și agravarea subfebrilității. Îmbrăcămintea trebuie ajustată în funcție de temperatura ambientală și confortul copilului.

Opțiuni de medicație

Ghid pentru administrarea paracetamolului: Paracetamolul reprezintă prima opțiune de tratament pentru subfebrilitate la copii când aceasta cauzează disconfort. Doza recomandată este calculată în funcție de greutatea corporală, fiind de 10-15 miligrame per kilogram la fiecare 4-6 ore. Este important ca intervalul între doze să fie respectat cu strictețe și să nu se depășească doza maximă zilnică recomandată. Medicamentul poate fi administrat sub formă de sirop sau supozitoare, în funcție de preferințele și vârsta copilului.

Ghid pentru administrarea ibuprofenului: Ibuprofenul poate fi utilizat la copiii peste 6 luni, în doză de 5-10 miligrame per kilogram la fiecare 6-8 ore. Acest medicament are și efect antiinflamator, fiind util în special când subfebrilitatea este însoțită de dureri sau inflamație. Administrarea trebuie făcută după mese pentru a preveni iritația gastrică. Este contraindicat la copiii cu antecedente de reacții alergice la antiinflamatoare nesteroidiene.

Dozarea corectă în funcție de vârstă și greutate: Calcularea dozei corecte de medicament este esențială pentru eficacitatea și siguranța tratamentului. Pentru copiii sub 2 ani, doza se calculează strict în funcție de greutatea corporală. La copiii mai mari, vârsta poate fi luată în considerare ca reper orientativ, dar greutatea rămâne criteriul principal. Este recomandată utilizarea instrumentelor de măsurare specifice furnizate împreună cu medicamentul pentru asigurarea dozării precise.

Când trebuie consultat medicul

Evaluarea medicală a subfebrilității la copii necesită o abordare diferențiată în funcție de vârstă și simptomele asociate. Consultul medical poate preveni complicațiile și oferă părinților îndrumările necesare pentru îngrijirea corectă.

Recomandări în funcție de vârstă: La sugarii sub 3 luni, orice creștere a temperaturii peste 38°C necesită evaluare medicală imediată. Pentru copiii între 3 și 6 luni, subfebrilitatea care persistă mai mult de 24 de ore trebuie evaluată de medic. La copiii peste 6 luni, consultul medical este necesar dacă subfebrilitatea se asociază cu modificări ale stării generale sau durează mai mult de 3 zile.

Aspecte legate de durată: Subfebrilitatea care persistă mai mult de 72 de ore necesită evaluare medicală, chiar dacă starea generală a copilului este bună. Persistența temperaturii crescute poate indica prezența unei infecții care necesită tratament specific sau existența unei afecțiuni subiacente care trebuie investigată.

Semne de avertizare: Părinții trebuie să fie atenți la apariția unor semne precum letargia excesivă, refuzul alimentației, dificultăți de respirație, erupții cutanate, vărsături repetate sau diaree severă. Prezența acestor simptome împreună cu subfebrilitatea necesită evaluare medicală promptă pentru stabilirea cauzei și inițierea tratamentului adecvat.

Situații de urgență: Anumite situații necesită asistență medicală imediată, precum convulsiile febrile, alterarea stării de conștiență, dificultăți severe de respirație sau apariția unor pete violacee pe piele care nu dispar la presiune. În aceste cazuri, copilul trebuie transportat de urgență la cea mai apropiată unitate medicală pentru evaluare și tratament specializat.

Întrebări frecvente

La ce temperatură este considerată subfebrilitate la copii?

Subfebrilitatea la copii este de obicei definită ca o temperatură corporală cuprinsă între 37,2°C și 38°C. Această valoare poate varia ușor în funcție de metoda de măsurare utilizată și de momentul zilei.

Ar trebui să tratez fiecare subfebrilitate cu medicamente?

Nu este necesar să tratați subfebrilitatea cu medicamente, decât dacă aceasta cauzează disconfort copilului. Dacă starea generală a copilului este bună și nu există alte simptome alarmante, monitorizarea atentă este de obicei suficientă.

Cât timp poate dura în siguranță o subfebrilitate?

Subfebrilitatea poate dura în siguranță câteva zile, atâta timp cât copilul nu prezintă alte simptome severe. Dacă temperatura persistă mai mult de 72 de ore sau sunt prezente alte semne de boală, este recomandat să consultați un medic.

Poate erupția dentară să provoace subfebrilitate?

Erupția dentară poate cauza uneori o ușoară creștere a temperaturii, dar aceasta este de obicei moderată și nu depășește 38°C. Dacă febra este mai mare sau persistă, ar trebui investigată o altă cauză.

Când ar trebui să mă îngrijoreze subfebrilitatea copilului meu?

Ar trebui să fiți îngrijorat dacă subfebrilitatea este însoțită de simptome precum letargie, dificultăți respiratorii, erupții cutanate sau refuzul alimentației. În aceste cazuri, se recomandă consultarea unui medic.

Care este cea mai precisă metodă de a măsura temperatura copilului meu?

Cea mai precisă metodă de a măsura temperatura la copiii mici este cea rectală. Pentru copiii mai mari, măsurarea orală sau axilară poate fi adecvată, dar trebuie să țineți cont de posibilele variații ale valorilor.

Poate copilul meu să meargă la școală cu subfebrilitate?

Dacă copilul are doar subfebrilitate și se simte bine, poate merge la școală. Totuși, dacă prezintă alte simptome de boală sau disconfort semnificativ, ar fi mai bine să rămână acasă până la ameliorarea simptomelor.

Cum pot să îmi fac copilul confortabil în timpul subfebrilității?

Pentru a-l face pe copil confortabil, asigurați-vă că primește suficiente lichide și odihnă. Îmbrăcați-l în haine lejere și mențineți camera bine ventilată. Evitați activitățile fizice intense până la normalizarea temperaturii.

Este subfebrilitatea contagioasă?

Subfebrilitatea în sine nu este contagioasă, însă cauza subiacentă, cum ar fi o infecție virală, poate fi transmisibilă. Este important să monitorizați alte simptome care ar putea indica o infecție.

Ar trebui să îmi trezesc copilul pentru a-i administra medicamente pentru febră?

Nu este necesar să treziți copilul pentru a-i administra medicamente pentru subfebrilitate, decât dacă temperatura crește semnificativ sau devine inconfortabil pentru el. Odihna este importantă pentru recuperare.

Concluzie

Subfebrilitatea la copii este frecvent întâlnită și adesea reprezintă un răspuns normal al organismului la infecții minore sau alte stimuli. În majoritatea cazurilor, nu necesită tratament medicamentos, ci doar monitorizare și măsuri simple de îngrijire la domiciliu. Totuși, părinții trebuie să fie atenți la semnele de avertizare care pot indica o problemă mai serioasă și să consulte un medic atunci când este necesar. Înțelegerea corectă a subfebrilității ajută la gestionarea eficientă a acestei stări și la menținerea sănătății copilului.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Reimann, H. A. (1936). The problem of long continued, low grade fever. Journal of the American Medical Association, 107(14), 1089-1094.

https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/1156994

P. O'Connor, T. (1938). Low‐grade fever, the result of nasopharyngeal infection. The Laryngoscope, 48(1), 38-50.

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1288/00005537-193801000-00005

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.