Meniu

Tensiunea la copii: valori normale, categorii si masurare corecta

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Micaella M. Kantor pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Tensiunea arterială la copii reprezintă un aspect crucial al sănătății pediatrice care necesită monitorizare atentă și intervenție promptă atunci când apar valori anormale. Măsurarea regulată a tensiunii arteriale la copii permite identificarea precoce a problemelor cardiovasculare și prevenirea complicațiilor pe termen lung. Valorile normale ale tensiunii arteriale variază în funcție de vârstă, înălțime și sex, fiind esențială evaluarea individualizată a fiecărui copil.

Hipertensiunea arterială la copii poate avea cauze multiple, de la factori genetici până la stil de viață, iar diagnosticarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru prevenirea afectării organelor țintă.

Valorile normale ale tensiunii arteriale în funcție de vârstă

Valorile tensiunii arteriale la copii variază semnificativ în funcție de vârstă, înălțime și sex. Pentru o evaluare corectă, medicii utilizează tabele standardizate care iau în considerare toți acești factori pentru a determina dacă valorile sunt în limite normale.

Sugari (0-12 luni): Pentru această grupă de vârstă, valorile normale ale tensiunii sistolice se situează între 70 și 100 mmHg, iar cele ale tensiunii diastolice între 50 și 70 mmHg. La nou-născuți, tensiunea arterială tinde să fie mai scăzută în primele zile de viață, crescând treptat pe măsură ce copilul se dezvoltă. Monitorizarea atentă este necesară mai ales la sugarii prematuri sau cu probleme medicale.

Copii mici (1-3 ani): În această perioadă, tensiunea arterială normală variază între 80 și 110 mmHg pentru valoarea sistolică și între 50 și 80 mmHg pentru cea diastolică. Valorile pot fluctua considerabil în funcție de activitatea fizică și starea emoțională a copilului, fiind important să se efectueze măsurători multiple în condiții de calm.

Preșcolari (4-6 ani): La această vârstă, valorile normale ale tensiunii sistolice se situează între 90 și 110 mmHg, iar cele ale tensiunii diastolice între 60 și 75 mmHg. Este important să se utilizeze o manșetă de dimensiune adecvată pentru măsurarea corectă a tensiunii arteriale, deoarece folosirea unei manșete nepotrivite poate duce la rezultate eronate.

Școlari (6-12 ani): Pentru copiii de vârstă școlară, tensiunea arterială normală variază între 95 și 115 mmHg pentru valoarea sistolică și între 60 și 80 mmHg pentru cea diastolică. În această perioadă, diferențele între sexe încep să devină mai evidente, iar înălțimea copilului joacă un rol important în interpretarea valorilor.

Adolescenți (peste 13 ani): La adolescenți, valorile normale ale tensiunii arteriale se apropie de cele ale adulților, dar rămân influențate de înălțime și sex. În general, tensiunea sistolică normală este sub 120 mmHg, iar cea diastolică sub 80 mmHg. Este important să se țină cont de factorii de risc specifici acestei vârste, precum stresul școlar și modificările hormonale.

Categorii ale tensiunii arteriale la copii

Clasificarea tensiunii arteriale la copii este esențială pentru stabilirea diagnosticului și alegerea strategiei terapeutice adecvate. Valorile sunt evaluate în funcție de percentile, luând în considerare vârsta, sexul și înălțimea copilului.

Tensiune arterială normală: Valorile tensiunii arteriale se situează sub percentila 90 pentru vârstă, sex și înălțime. Copiii cu tensiune arterială normală necesită monitorizare anuală în cadrul controalelor pediatrice de rutină. Menținerea unui stil de viață sănătos este esențială pentru prevenirea creșterii tensiunii arteriale.

Tensiune arterială crescută: Valorile tensiunii arteriale se situează între percentilele 90 și 95 sau depășesc 120/80 mmHg la adolescenți. Această categorie necesită evaluări repetate și modificări ale stilului de viață pentru prevenirea progresiei spre hipertensiune. Monitorizarea trebuie efectuată la intervale regulate de 3-6 luni.

Hipertensiune stadiul 1: Valorile tensiunii arteriale se situează între percentila 95 și percentila 95 plus 12 mmHg. Copiii din această categorie necesită evaluare diagnostică completă și pot necesita tratament medicamentos, pe lângă modificările stilului de viață. Monitorizarea trebuie efectuată lunar până la stabilizarea valorilor.

Hipertensiune stadiul 2: Valorile tensiunii arteriale depășesc percentila 95 plus 12 mmHg. Această formă severă de hipertensiune necesită evaluare urgentă și inițierea promptă a tratamentului medicamentos. Monitorizarea trebuie efectuată săptămânal până la stabilizarea valorilor.

Urgență hipertensivă: Reprezintă o creștere severă a tensiunii arteriale însoțită de simptome neurologice sau cardiopulmonare. Această situație necesită intervenție medicală imediată pentru prevenirea afectării organelor țintă. Copilul trebuie internat în unitatea de terapie intensivă pentru monitorizare continuă și tratament intravenos.

Factori de risc pentru tensiunea arterială crescută

Dezvoltarea hipertensiunii arteriale la copii este influențată de multiple aspecte care interacționează între ele. Identificarea și gestionarea acestor factori de risc sunt esențiale pentru prevenirea și controlul tensiunii arteriale crescute în rândul populației pediatrice.

Obezitatea

Excesul ponderal reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea hipertensiunii arteriale la copii. Țesutul adipos în exces produce substanțe care afectează direct sistemul cardiovascular, crescând rezistența vasculară și efortul inimii. Copiii cu obezitate au un risc de trei până la cinci ori mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială comparativ cu cei cu greutate normală.

Istoric familial

Predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în apariția hipertensiunii arteriale la copii. Prezența hipertensiunii arteriale la părinți sau frați crește considerabil riscul unui copil de a dezvolta această afecțiune. Factorii genetici influențează modul în care organismul procesează sodiul, reglează volumul sanguin și răspunde la diverși stimuli care afectează tensiunea arterială.

Alimentație necorespunzătoare

Consumul excesiv de sare, alimente procesate și băuturi îndulcite contribuie semnificativ la creșterea tensiunii arteriale la copii. Un aport crescut de sodiu determină retenția de lichide în organism și crește volumul sanguin, exercitând presiune suplimentară asupra pereților vaselor de sânge. Alimentația săracă în fructe, legume și fibre reduce aportul de nutrienți protectori pentru sistemul cardiovascular.

Sedentarism

Lipsa activității fizice regulate afectează negativ sănătatea cardiovasculară a copiilor. Sedentarismul contribuie la creșterea în greutate și reduce capacitatea inimii și a vaselor de sânge de a funcționa eficient. Copiii care petrec multe ore în fața ecranelor și nu participă la activități fizice regulate au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială.

Afecțiuni medicale

Boli renale: Afecțiunile renale reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale hipertensiunii arteriale secundare la copii. Rinichii joacă un rol crucial în reglarea tensiunii arteriale prin controlul volumului sanguin și al echilibrului electrolitic. Glomerulonefrita, malformațiile congenitale ale rinichilor și alte patologii renale pot perturba acest mecanism de reglare, ducând la creșterea persistentă a tensiunii arteriale.

Afecțiuni cardiace: Problemele cardiace congenitale sau dobândite pot determina creșteri ale tensiunii arteriale la copii. Coarctația de aortă, stenoza arterei renale și alte anomalii structurale ale sistemului cardiovascular perturbă fluxul normal al sângelui și cresc rezistența vasculară. Aceste modificări duc la suprasolicitarea inimii și la creșterea tensiunii arteriale sistemice.

Tulburări hormonale: Dezechilibrele hormonale pot afecta semnificativ valorile tensiunii arteriale la copii. Afecțiunile glandei tiroide, tulburările suprarenale și alte disfuncții endocrine modifică producția de hormoni care controlează tensiunea arterială. Sindromul Cushing, feocromocitomul și hiperaldosteronismul sunt exemple de tulburări hormonale care pot cauza hipertensiune arterială secundară.

Măsurarea corectă a tensiunii arteriale

Obținerea unor valori precise ale tensiunii arteriale la copii necesită respectarea unor protocoale specifice de măsurare. Tehnica corectă și echipamentul adecvat sunt esențiale pentru evitarea erorilor de diagnostic și monitorizarea eficientă a tensiunii arteriale.

Alegerea manșetei corecte: Dimensiunea manșetei tensiometrului trebuie adaptată circumferinței brațului copilului pentru măsurători precise. Lățimea manșetei trebuie să acopere aproximativ 40% din circumferința brațului, iar lungimea să înfășoare 80-100% din circumferință. Utilizarea unei manșete nepotrivite poate duce la rezultate eronate, o manșetă prea mică indicând valori fals crescute, iar una prea mare valori fals scăzute.

Poziția și starea copilului: Măsurarea tensiunii arteriale trebuie efectuată într-un mediu liniștit, după ce copilul a stat în repaus cel puțin 5 minute. Poziția corectă presupune așezarea copilului cu spatele sprijinit, picioarele pe podea și brațul la nivelul inimii. Copilul trebuie să fie calm și relaxat, fără să vorbească în timpul măsurătorii, deoarece anxietatea și agitația pot influența semnificativ valorile tensiunii arteriale.

Necesitatea măsurătorilor multiple: Pentru stabilirea unui diagnostic corect, sunt necesare măsurători repetate ale tensiunii arteriale în zile diferite. Valorile trebuie înregistrate la ambele brațe în prima evaluare, iar măsurătorile ulterioare se efectuează la brațul cu valorile mai mari. Minimum trei măsurători consecutive, la interval de 1-2 minute, sunt necesare pentru o evaluare precisă, luând în considerare media ultimelor două valori.

Documentarea măsurătorilor: Înregistrarea sistematică a valorilor tensiunii arteriale este fundamentală pentru urmărirea evoluției și ajustarea tratamentului. Fiecare măsurătoare trebuie documentată cu data, ora, brațul utilizat, poziția copilului și circumstanțele măsurătorii. Valorile trebuie notate împreună cu percentilele corespunzătoare pentru vârstă, sex și înălțime, permițând astfel identificarea tendințelor și evaluarea eficienței intervențiilor terapeutice.

Gestionarea și tratamentul tensiunii arteriale

Abordarea terapeutică a hipertensiunii arteriale la copii necesită o strategie complexă, adaptată individual, care combină modificări ale stilului de viață cu intervenții medicamentoase atunci când este necesar. Succesul tratamentului depinde de implicarea activă a întregii familii și monitorizarea atentă a progresului.

Modificări ale stilului de viață: Schimbările în rutina zilnică reprezintă prima linie de intervenție în managementul tensiunii arteriale crescute la copii. Adoptarea unui program regulat de somn, reducerea timpului petrecut în fața ecranelor și gestionarea stresului prin tehnici de relaxare contribuie semnificativ la normalizarea tensiunii arteriale. Pentru copiii supraponderali, scăderea treptată în greutate prin metode sănătoase reprezintă un obiectiv esențial.

Modificări alimentare: Alimentația joacă un rol crucial în controlul tensiunii arteriale la copii. Dieta trebuie să fie bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, cu limitarea strictă a alimentelor procesate și a băuturilor îndulcite. Reducerea consumului de sare este esențială, iar aportul de potasiu trebuie optimizat prin consumul de alimente naturale bogate în acest mineral. Porțiile trebuie adaptate vârstei și necesităților energetice ale copilului.

Recomandări pentru activitatea fizică: Exercițiile fizice regulate sunt fundamentale pentru menținerea unei tensiuni arteriale normale. Activitatea fizică trebuie să fie adaptată vârstei și preferințelor copilului, incluzând minimum 60 de minute zilnic de mișcare moderată până la intensă. Sporturile de echipă, înotul, mersul pe bicicletă sau dansul reprezintă opțiuni excelente care combină beneficiile pentru sănătate cu aspectul recreativ.

Opțiuni de tratament medicamentos: Medicația antihipertensivă este indicată atunci când modificările stilului de viață nu sunt suficiente pentru controlul tensiunii arteriale. Alegerea medicamentelor se face în funcție de severitatea hipertensiunii, vârsta copilului și prezența altor afecțiuni asociate. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, blocantele canalelor de calciu și diureticele sunt clasele principale de medicamente utilizate, cu monitorizarea atentă a eficacității și efectelor secundare.

Întrebări frecvente

La ce vârstă ar trebui să înceapă verificarea tensiunii arteriale?

Verificarea tensiunii arteriale la copii ar trebui să înceapă de la vârsta de trei ani, în cadrul controalelor pediatrice de rutină. În cazul copiilor sub trei ani, măsurarea se recomandă doar dacă există factori de risc specifici sau afecțiuni medicale preexistente.

Cât de des ar trebui să fie verificată tensiunea arterială la copii?

Tensiunea arterială la copii ar trebui verificată anual în timpul vizitelor medicale de rutină. În cazul copiilor cu factori de risc sau valori anormale, măsurătorile ar trebui efectuate mai frecvent, conform recomandărilor medicului.

Poate anxietatea să afecteze valorile tensiunii arteriale?

Da, anxietatea poate influența valorile tensiunii arteriale, determinând creșteri temporare. Este important ca măsurătorile să fie efectuate într-un mediu calm și relaxat pentru a obține rezultate precise și reprezentative.

Care este diferența între valorile tensiunii arteriale la adulți și copii?

Valorile tensiunii arteriale la copii sunt evaluate în funcție de vârstă, sex și înălțime, fiind exprimate prin percentile. La adulți, valorile normale sunt standardizate, iar diferențele sunt mai puțin pronunțate.

Cum influențează înălțimea valorile tensiunii arteriale?

Înălțimea copilului influențează valorile tensiunii arteriale prin modificarea volumului circulant și a rezistenței vasculare. Copiii mai înalți tind să aibă valori mai mari ale tensiunii arteriale comparativ cu cei mai scunzi, datorită necesității unui flux sanguin adecvat.

Pot copiii să depășească hipertensiunea arterială?

Unii copii pot depăși hipertensiunea arterială pe măsură ce cresc și își schimbă stilul de viață. Totuși, monitorizarea continuă și intervențiile preventive sunt esențiale pentru a reduce riscul de complicații pe termen lung.

Ce simptome indică hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială la copii poate fi asimptomatică, dar uneori se manifestă prin dureri de cap, amețeli, oboseală sau tulburări de vedere. Orice simptom neobișnuit ar trebui evaluat de un medic pentru a exclude alte cauze.

Când ar trebui să fie preocupați părinții?

Părinții ar trebui să fie preocupați dacă copilul prezintă simptome persistente sau dacă măsurătorile repetate indică valori crescute ale tensiunii arteriale. Consultarea unui medic este recomandată pentru evaluare și diagnosticare corectă.

Există recomandări dietetice specifice?

Da, o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume și alimente cu conținut scăzut de sodiu este esențială pentru menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase. Reducerea consumului de alimente procesate și băuturi îndulcite este, de asemenea, recomandată.

Cum se măsoară diferit tensiunea arterială la copii?

Măsurarea tensiunii arteriale la copii necesită adaptarea dimensiunii manșetei și respectarea unor protocoale specifice pentru a asigura precizia. Valorile sunt comparate cu tabelele standardizate care iau în considerare vârsta, sexul și înălțimea copilului.

Concluzie

Gestionarea tensiunii arteriale la copii este o componentă vitală a îngrijirii pediatrice, având un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung. Prin identificarea timpurie a factorilor de risc și implementarea unor măsuri preventive adecvate, se poate preveni progresia către afecțiuni cardiovasculare severe. Monitorizarea regulată și intervențiile personalizate sunt esențiale pentru menținerea unei tensiuni arteriale normale și asigurarea unei dezvoltări sănătoase a copiilor. Educația părinților și implicarea activă în procesul de îngrijire contribuie la succesul pe termen lung al acestor strategii.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Riley, M., & Bluhm, B. (2012). High blood pressure in children and adolescents. American family physician, 85(7), 693-700.

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2012/0401/p693.html

Dr. Micaella M. Kantor

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.