Meniu

Apnee in somn – Tipuri, cauze si factori de risc

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Cristian Popescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Apneea în somn este o tulburare gravă care perturbă respirația în timpul somnului, provocând oprirea repetată a acesteia. Această afecțiune poate duce la oboseală cronică, probleme cardiovasculare și un risc crescut de accidente.

Identificarea simptomelor, cum ar fi sforăitul puternic și întreruperile de respirație, este crucială pentru diagnosticarea și tratamentul eficient. Tratamentele variază de la schimbări de stil de viață și dispozitive de menținere a căilor respiratorii deschise până la intervenții chirurgicale, în funcție de tipul și severitatea apneei.

Tipuri de Apnee în Somn

Apneea în somn este o afecțiune caracterizată prin întreruperi ale respirației pe parcursul nopții, afectând un număr semnificativ de persoane. Există mai multe tipuri de apnee, fiecare cu particularitățile sale.

Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv (SASO)

Sindromul de apnee în somn obstructiv (SASO) este cea mai comună formă de apnee și apare atunci când mușchii care susțin țesuturile moi din gât se relaxează excesiv în timpul somnului. Această relaxare duce la blocarea temporară a căilor respiratorii, provocând întreruperi ale respirației și scăderea nivelului de oxigen din sânge. Simptomele includ sforăitul puternic, trezirile frecvente și oboseala pe timpul zilei. Factorii de risc includ excesul de greutate, circumferința mare a gâtului și consumul de alcool sau sedative. Tratamentul poate include schimbări de stil de viață, utilizarea unui aparat CPAP sau intervenții chirurgicale pentru a elibera căile respiratorii.

Apnee Centrală în Somn (CSA)

Apneea centrală în somn (CSA) este mai puțin întâlnită și implică o deficiență a semnalelor nervoase de la creier către mușchii respiratori, ceea ce duce la pauze în respirație. Această formă de apnee poate fi asociată cu afecțiuni cardiace, utilizarea anumitor medicamente sau poate apărea la altitudini mari. Simptomele pot fi similare cu SASO, dar tratamentul se concentrează pe abordarea condițiilor medicale subiacente și, în unele cazuri, pe utilizarea dispozitivelor de asistare a respirației, cum ar fi CPAP sau BiPAP.

Apneea Mixtă

Apneea mixtă apare la unii pacienți care sunt tratați pentru SASO și dezvoltă simptome de CSA ca răspuns la terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP). Acest tip de apnee necesită o ajustare a tratamentului și monitorizare atentă pentru a asigura eficacitatea terapiei și pentru a preveni complicațiile.

Cauze și Factori de Risc 

Factorii de risc pentru apneea în somn includ aspecte legate de stilul de viață, condiții medicale și caracteristici fizice. Identificarea și înțelegerea acestora sunt esențiale pentru prevenirea și tratamentul eficient al apneei.

Riscuri ale Sindromului de Apnee în Somn Obstructiv

Greutatea Excesivă și Circumferința Gâtului: Greutatea corporală excesivă și o circumferință mare a gâtului sunt factori de risc semnificativi pentru apneea obstructivă în somn. Depunerile de grăsime din jurul gâtului pot restrânge căile respiratorii, crescând probabilitatea de colaps al acestora în timpul somnului. Pierderea în greutate și menținerea unei circumferințe a gâtului în limite normale pot reduce riscul de apnee și pot îmbunătăți simptomele la pacienții deja afectați.

Stilul de Viață și Istoricul Familial: Consumul de alcool și sedative poate relaxa musculatura gâtului, crescând riscul de apnee în somn. Fumatul, pe de altă parte, poate inflama și îngusta căile respiratorii, agravând simptomele. De asemenea, există o predispoziție genetică, persoanele cu istoric familial de apnee în somn sunt mai susceptibile să dezvolte această condiție.

Condiții Medicale: Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și astmul, pot contribui la apariția sau agravarea apneei obstructive în somn. Aceste condiții pot afecta tonusul muscular al căilor respiratorii sau pot duce la inflamații și retenție de lichide, îngreunând respirația în timpul somnului. Este important ca pacienții cu aceste afecțiuni să fie conștienți de riscul crescut și să urmeze tratamentele recomandate pentru a gestiona eficient apneea.

Riscuri ale Apneei Centrale în Somn

Vârsta, Genul și Afecțiunile Cardiace: Riscul de apnee centrală în somn crește odată cu înaintarea în vârstă, afectând în mod particular bărbații și persoanele cu afecțiuni cardiace precum insuficiența cardiacă congestivă sau fibrilația atrială. Aceste condiții pot perturba semnalele nervoase care reglează respirația în timpul somnului, ducând la pauze respiratorii. Monitorizarea sănătății inimii și tratamentul afecțiunilor cardiace pot reduce riscul de apnee centrală și pot îmbunătăți calitatea somnului.

Utilizarea Medicamentelor și Istoricul de Accident Vascular Cerebral: Anumite medicamente, în special opioidele, pot influența funcționarea centrului respirator din creier, crescând riscul de apnee centrală în somn. De asemenea, persoanele care au suferit un accident vascular cerebral pot experimenta modificări în controlul respirației în timpul somnului. Este esențial ca pacienții să discute cu medicul lor despre toate medicamentele pe care le iau și despre istoricul lor medical pentru a identifica potențialele riscuri.

Întrebări frecvente

Apneea în somn poate afecta persoane de orice vârstă, inclusiv copii?

Da, apneea în somn poate afecta persoane de toate vârstele, de la copii la vârstnici. La copii, poate fi asociată cu amigdalele mărite și poate influența comportamentul și performanța școlară.

Cum afectează apneea în somn viața de zi cu zi, starea de spirit și activitățile?

Apneea în somn poate duce la oboseală diurnă, dificultăți de concentrare și schimbări de dispoziție, afectând astfel performanța la locul de muncă sau școală și calitatea interacțiunilor sociale.

Care sunt consecințele potențiale ale nerespectării tratamentului pentru apneea în somn?

Nerespectarea tratamentului pentru apneea în somn poate crește riscul de probleme cardiovasculare, accidente datorate somnolenței și deteriorarea stării generale de sănătate.

Există tratamente alternative dacă nu tolerez CPAP?

Da, există alternative la CPAP, inclusiv dispozitive orale, intervenții chirurgicale și modificări ale stilului de viață, care pot fi eficiente în funcție de cazul specific al fiecărui pacient.

Cum ajută un aparat CPAP în cazul apneei în somn?

Aparatul CPAP menține căile respiratorii deschise prin furnizarea unui flux constant de aer, prevenind astfel întreruperile respirației în timpul somnului și îmbunătățind calitatea acestuia.

Ce schimbări de stil de viață pot reduce impactul apneei în somn?

Pierderea în greutate, evitarea consumului de alcool și a fumatului, exercițiile regulate și dormitul pe o parte pot reduce simptomele apneei în somn.

Concluzie

Apneea în somn este o afecțiune serioasă care necesită atenție și tratament adecvat pentru a preveni complicațiile pe termen lung. Recunoașterea timpurie a simptomelor și abordarea printr-o varietate de tratamente, de la CPAP la schimbări de stil de viață, pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților. Este esențial ca persoanele care suferă de apnee în somn să colaboreze îndeaproape cu specialiștii din domeniul medical pentru a găsi cea mai eficientă strategie de tratament.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

White, D. P. (2006). Sleep apnea. Proceedings of the American Thoracic Society, 3(1), 124-128.

https://www.atsjournals.org/doi/full/10.1513/pats.200510-116JH

Cartwright, R. D. (1984). Effect of sleep position on sleep apnea severity. Sleep, 7(2), 110-114.

https://academic.oup.com/sleep/article/7/2/110/2753324

Dr. Cristian Popescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.