Criza de tuse: cauze, optiuni de tratament

Înțelegerea factorilor declanșatori și aplicarea unor măsuri de ameliorare pot reduce frecvența și severitatea acestor episoade, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate.

Cauzele crizelor de tuse

Infecții respiratorii

Infecții virale: Acestea sunt printre cele mai frecvente cauze ale crizelor de tuse. Răceala comună și gripa pot irita căile respiratorii, provocând tuse care variază de la ușoară la severă. Virusurile responsabile pentru aceste infecții pot afecta atât căile respiratorii superioare, cât și pe cele inferioare, ducând la simptome precum congestia nazală, durerea în gât și tusea. Deși majoritatea infecțiilor virale sunt autolimitate și se rezolvă de la sine, ele pot predispune la complicații, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit sau cu afecțiuni pulmonare preexistente.

Infecții bacteriene: Acestea pot cauza, de asemenea, crize severe de tuse. Pertussis, cunoscută sub numele de tuse convulsivă sau tusea magărească, este o infecție bacteriană care se manifestă prin accese intense de tuse și este extrem de contagioasă. Pneumonia, o infecție a plămânilor, poate provoca tuse productivă, febră și dificultăți de respirație. Tratamentul acestor infecții necesită adesea administrarea de antibiotice și poate necesita îngrijiri medicale suplimentare, în funcție de severitatea simptomelor și de răspunsul pacientului la tratament.

Condiții respiratorii cronice

Astm: Acesta este o afecțiune cronică inflamatorie a căilor respiratorii care se manifestă prin episoade de tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. Crizele de astm sunt declanșate de diverși iritanți sau alergeni și pot varia în intensitate, de la ușoare la atacuri severe care necesită intervenție medicală de urgență. Controlul astmului implică evitarea factorilor declanșatori, utilizarea medicamentelor inhalatorii pentru a reduce inflamația și a dilata căile respiratorii, precum și monitorizarea regulată a funcției pulmonare.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC): Aceasta este un termen care cuprinde mai multe afecțiuni pulmonare, inclusiv emfizemul și bronșita cronică, care se caracterizează prin obstrucția fluxului de aer și dificultăți respiratorii. Tusea cronică, adesea productivă, este un simptom comun al BPOC și poate duce la episoade frecvente de tuse. Managementul BPOC include renunțarea la fumat, utilizarea bronhodilatatoarelor și a corticosteroizilor inhalatori, precum și terapia de reabilitare pulmonară pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Bronșiectazia: Aceasta este o afecțiune pulmonară cronică caracterizată prin dilatarea permanentă și anormală a bronhiilor, care duce la acumularea de mucus și la infecții respiratorii frecvente. Persoanele cu bronșiectazie pot experimenta tuse cronică, producție excesivă de spută și episoade recurente de infecții bronșice. Simptomul de tuse este adesea severă și poate provoca crize de tuse. Managementul bronșiectaziei include terapii de curățare a căilor respiratorii, antibiotice pentru a trata infecțiile și, în unele cazuri, intervenții chirurgicale pentru a îndepărta zonele afectate ale plămânilor.

Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune în care acidul stomacal se întoarce în esofag, provocând simptome precum arsuri la stomac și regurgitare acidă. Refluxul poate irita și căile respiratorii, ducând la tuse cronică, în special pe timpul nopții sau după mese. Tratamentul pentru refluxul gastroesofagian poate include modificări ale dietei, medicamente care reduc aciditatea gastrică și, în cazuri severe, intervenții chirurgicale pentru a îmbunătăți funcția sfincterului esofagian.

Medicamente (Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei)

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt o clasă de medicamente utilizate frecvent pentru tratamentul hipertensiunii arteriale și insuficienței cardiace. Un efect secundar cunoscut al acestor medicamente este tusea cronică, care poate fi suficient de deranjantă pentru a necesita întreruperea tratamentului. Tusea asociată cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei este de obicei uscată și poate persista până la oprirea medicamentului. Pacienții care experimentează acest efect secundar pot necesita ajustarea regimului de tratament de către medicul lor.

Factori de mediu declanșatori

Alergeni: Aceștia sunt substanțe din mediu care pot declanșa răspunsuri alergice, inclusiv crize de tuse. Polenul, acarienii de praf și părul de animale sunt printre cei mai comuni alergeni care pot irita căile respiratorii și pot provoca simptome precum tusea, strănutul și congestia nazală. Persoanele cu alergii pot necesita tratament cu antihistaminice și evitarea expunerii la alergeni pentru a controla simptomele.

Iritanți: Fumul de țigară, poluarea aerului și mirosurile puternice sunt iritanți comuni care pot afecta căile respiratorii și pot provoca crize de tuse. Acești iritanți pot agrava afecțiuni respiratorii existente, cum ar fi astmul și BPOC, și pot duce la deteriorarea funcției pulmonare. Evitarea expunerii la iritanți și utilizarea măștilor de protecție pot ajuta la reducerea riscului de crize de tuse.

Opțiuni de tratament pentru crizele de tuse

Tratamentul crizelor de tuse se concentrează pe abordarea cauzei subiacente și pe ameliorarea simptomelor pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților.

Tratarea cauzei de bază

Antibiotice pentru infecții bacteriene: În cazul infecțiilor bacteriene care provoacă crize de tuse, cum ar fi pneumonia sau tusea convulsivă, antibioticele reprezintă baza tratamentului. Aceste medicamente ajută la eliminarea bacteriilor patogene și la reducerea simptomelor. Este esențial ca pacienții să urmeze întregul  tratament prescris pentru a preveni recurența infecției și dezvoltarea rezistenței la antibiotice.

Bronhodilatatoare și corticosteroizi pentru astm și BPOC: Bronhodilatatoarele sunt medicamente care relaxează mușchii netezi ai căilor respiratorii, facilitând astfel respirația. Corticosteroizii inhalatori sunt folosiți pentru a reduce inflamația în căile respiratorii. Împreună, aceste medicamente sunt esențiale în managementul astmului și BPOC, ajutând la controlul simptomelor și la prevenirea exacerbărilor. Pacienții trebuie să utilizeze aceste tratamente conform instrucțiunilor medicului pentru a menține funcția pulmonară și pentru a reduce frecvența și severitatea crizelor de tuse.

Antihistaminice și decongestionante pentru alergii: Antihistaminicele sunt medicamente esențiale în tratamentul simptomelor alergice, inclusiv a crizelor de tuse. Acestea funcționează prin blocarea efectelor histaminei, o substanță chimică eliberată în timpul reacțiilor alergice, reducând astfel simptomele precum tusea, strănutul și mâncărimea. Decongestionantele ajută la ameliorarea congestiei nazale și a presiunii sinusurilor, facilitând respirația. Este important ca pacienții să urmeze dozele recomandate și să fie conștienți de posibilele efecte secundare, cum ar fi somnolența sau agitația.

Medicamente pentru refluxul acid gastric în caz de BRGE: Tratamentul pentru boala de reflux gastroesofagian poate include utilizarea de antiacide, inhibitori ai pompei de protoni sau antagoniști ai receptorilor H2, care ajută la reducerea producției de acid gastric. Aceste medicamente pot ameliora simptomele de arsură în piept și pot preveni refluxul acidului în esofag, care poate irita căile respiratorii și poate provoca tuse. Pacienții cu BRGE ar trebui să discute cu medicul lor despre cele mai bune opțiuni de tratament și să adopte modificări ale stilului de viață, cum ar fi evitarea alimentelor picante sau grase și menținerea unei greutăți sănătoase.

Ameliorarea simptomelor

Supresoarele de tuse: Cunoscute și sub numele de antitusive, sunt medicamente care reduc reflexul de tuse. Acestea pot fi utile în cazul tusei uscate și iritative, care nu este productivă și poate perturba somnul sau activitățile zilnice. Supresoarele de tuse pot conține ingrediente active precum dextrometorfanul și sunt disponibile sub diverse forme, inclusiv siropuri și pastile. Este important să se utilizeze aceste medicamente conform instrucțiunilor și să se evite supradozajul.

Expectorantele: Acestea sunt medicamente care ajută la fluidizarea mucusului din căile respiratorii, facilitând expectorația și curățarea plămânilor. Acestea sunt adesea recomandate în cazul tusei productive, pentru a ajuta la eliminarea sputei și a reduce congestia. Guaifenesina este un expectorant comun care poate fi găsit în multe medicamente pentru tuse disponibile fără prescripție medicală.

Pastilele pentru gât și bomboanele de tuse: Acestea pot oferi o ameliorare temporară pentru durerea și iritația gâtului asociate cu tusea. Aceste produse pot conține ingrediente calmante, cum ar fi mentolul sau eucaliptul, și pot stimula producția de salivă, ajutând la lubrifierea gâtului. Este important să se aleagă produsele care sunt potrivite pentru simptomele specifice și să se respecte dozele recomandate pentru a evita iritarea suplimentară a gâtului.

Măsuri de autoîngrijire și remedii casnice

Menținerea hidratării: Hidratarea adecvată este esențială pentru sănătatea generală și poate ajuta la ameliorarea tusei. Consumul suficient de lichide ajută la menținerea umidității în căile respiratorii, facilitând expectorația și reducând iritația. Apa, sucurile naturale și ceaiurile calde sunt opțiuni excelente pentru a menține hidratarea. De asemenea, consumul de fructe și legume cu un conținut ridicat de apă poate contribui la aportul zilnic de lichide.

Utilizarea umidificatorului: Umidificatoarele pot adăuga umiditate în aer, ceea ce poate fi deosebit de benefic în camerele uscate, mai ales în timpul sezonului rece când încălzirea centrală tinde să usuce aerul. Aerul umed poate reduce uscăciunea căilor respiratorii și poate ameliora simptomele tusei. Este important să curățați și să întrețineți umidificatorul conform instrucțiunilor producătorului pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului și a bacteriilor.

Evitarea factorilor declanșatori și iritanților: Identificarea și evitarea factorilor care declanșează tusea sau agravează simptomele este crucială. Fumul de țigară, polenul, praful și alte alergene pot irita căile respiratorii și pot provoca crize de tuse. Măsurile preventive includ evitarea fumatului, utilizarea purificatoarelor de aer și menținerea curățeniei în locuință pentru a reduce prezența alergenilor.

Elevarea capului în timpul somnului: Dormitul cu capul ușor ridicat poate preveni refluxul acidului gastric în esofag și căile respiratorii, o cauză comună a tusei nocturne. Utilizarea unei perne suplimentare sau a unui suport înclinat pentru pat poate ajuta la ameliorarea acestui simptom și la promovarea unui somn mai odihnitor.

Practicarea unei igiene bune pentru prevenirea infecțiilor: Igiena mâinilor este esențială pentru prevenirea răspândirii infecțiilor care pot cauza tuse. Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun, utilizarea dezinfectanților pentru mâini și evitarea atingerii feței cu mâinile nespălate sunt măsuri simple, dar eficiente. De asemenea, este important să se evite contactul apropiat cu persoanele bolnave și să se mențină curățenia în spațiile de locuit pentru a reduce riscul de infecții respiratorii.