Meniu

Pleura – Anatomia si functiile

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Cristian Popescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Pleura este o structură esențială în anatomia toracică, având rolul de a proteja și a facilita funcționarea plămânilor prin reducerea fricțiunii în timpul respirației. Compusă din două straturi, pleura viscerală și pleura parietală, și un spațiu interstițial umplut cu lichid pleural, aceasta asigură lubrifierea necesară mișcărilor pulmonare.

Diverse boli pot afecta pleura, de la inflamații, acumulări de lichid sau aer în cavitatea pleurală, până la afecțiuni mai grave precum cancerul. Înțelegerea structurii și funcțiilor pleurei este crucială pentru diagnosticarea și tratarea bolilor respiratorii.

Anatomia Pleurei

Pleura este membrana seroasă care învelește plămânii și căptușește cavitatea toracică, având un rol cheie în mecanica respiratorie. Anatomia sa complexă permite plămânilor să se miște liber și eficient în timpul inspirației și expirației.

Structura și Localizarea

Pleura Viscerală și Pleura Parietală: Pleura este alcătuită din două straturi: pleura viscerală, care aderă strâns la suprafața plămânilor, și pleura parietală, care căptușește peretele intern al cavității toracice și diafragma. Cele două straturi se întâlnesc la hilul plămânului, formând un spațiu virtual, cavitatea pleurală, care conține lichid pleural. Acest lichid asigură lubrifierea necesară pentru mișcările pulmonare și menține plămânii în poziție optimă în timpul respirației. De asemenea, pleura joacă un rol important în protejarea și izolarea plămânilor de restul organelor din cavitatea toracică, contribuind la eficiența funcției respiratorii.

Cavitatea Pleurală și Lichidul Pleural: Cavitatea pleurală, sau spațiul intrapleural, este un spațiu îngust între cele două straturi ale pleurei, umplut cu lichid pleural. Acest lichid, secretat de celulele mezoteliale, permite straturilor pleurale să alunece ușor unul peste celălalt în timpul mișcărilor respiratorii. Lichidul pleural are și o calitate ușor lipicioasă, care ajută la menținerea plămânilor în contact cu peretele toracic, facilitând astfel expansiunea și contracția lor. În plus, cavitatea pleurală acționează ca o barieră împotriva răspândirii infecțiilor, contribuind la sănătatea respiratorie.

Recesurile Pleurale

Recesul Costodiafragmatic: Acesta este un spațiu situat între pleura costală și cea diafragmatică, reprezentând locul unde cavitatea pleurală este mai extinsă și unde lichidul pleural tinde să se acumuleze, în special în cazul efuziunilor pleurale. Importanța acestui reces constă în faptul că oferă un spațiu suplimentar pentru plămâni în timpul inspirației profunde și este locul unde se pot colecta lichide în exces fără a afecta imediat funcția pulmonară. De asemenea, recesul costodiafragmatic este o zonă cheie în procedurile de diagnostic și tratament, cum ar fi toracocenteza, permițând drenarea eficientă a lichidelor acumulate.

Recesul Costomediastinal: Acesta reprezintă un spațiu situat între pleura costală și cea mediastinală, localizat în spatele sternului. Acesta este mai proeminent pe partea stângă a cavității toracice, datorită poziționării inimii. În condiții normale, recesul costomediastinal este doar un spațiu potențial, dar poate deveni un loc în care se acumulează lichid în cazul unor afecțiuni precum efuziunea pleurală. Deoarece este adiacent structurilor mediastinale importante, recesul costomediastinal este o zonă de interes în evaluarea radiologică și în procedurile de diagnostic, permițând identificarea patologiilor care pot afecta atât pleura, cât și organele mediastinale.

Aprovizionarea Neurovasculară

Inervația Pleurei Parietale și Viscerale: Pleura parietală este inervată de nervii intercostali și nervul frenic, ceea ce o face sensibilă la durere, presiune și temperatură. Această inervație permite localizarea precisă a durerii și este un factor important în simptomatologia unor afecțiuni pleurale, cum ar fi pleurezia. Pe de altă parte, pleura viscerală este inervată de sistemul nervos autonom, prin plexul pulmonar, și nu este sensibilă la durere. Această diferență de sensibilitate între cele două straturi ale pleurei are implicații clinice semnificative, influențând modul în care pacienții percep simptomele asociate cu afecțiunile pleurale.

Aportul Sangvin al Pleurei Parietale și Viscerale: Pleura parietală primește sânge din arterele intercostale, care provin din aorta toracică, asigurând astfel nutriția și oxigenarea adecvată a acestui strat. În contrast, pleura viscerală este vascularizată de arterele bronhiale, care sunt ramuri ale aortei descendente și care furnizează sânge și parenchimului pulmonar. Această diferențiere în aprovizionarea cu sânge între cele două straturi ale pleurei este esențială pentru funcționarea lor optimă și pentru răspunsul la diferitele stări patologice.

Funcțiile Pleurei

Pleura joacă un rol esențial în protecția și funcționarea plămânilor, asigurând lubrifierea necesară pentru mișcările pulmonare și protejând structurile toracice de fricțiunea asociată cu respirația.

Lubrifierea și Protecția Plămânilor

Reducerea Fricțiunii În Timpul Respirației: Lichidul pleural dintre straturile pleurale reduce semnificativ fricțiunea dintre plămâni și peretele toracic în timpul respirației. Această lubrifiere este crucială pentru a permite expansiunea și contracția plămânilor fără impedimente sau leziuni. Fără această peliculă de lichid, mișcările respiratorii ar fi dificile și dureroase, iar structurile pulmonare ar putea fi deteriorate. Prin urmare, lichidul pleural nu doar că facilitează mișcarea plămânilor, dar contribuie și la menținerea integrității structurale a acestora în timpul activității respiratorii.

Menținerea Poziției Plămânilor Față de Peretele Toracic: Lichidul pleural joacă un rol esențial în crearea tensiunii de suprafață necesare pentru a menține plămânii în contact strâns cu peretele toracic. Această tensiune se asigură că plămânii urmează mișcările toracelui la fiecare inspirație și expirație, prevenind astfel colapsul alveolar. În plus, pleura contribuie la menținerea plămânilor într-o poziție optimă, chiar și în timpul activităților care modifică presiunea intratoracică, cum ar fi tusea sau strănutul. Prin urmare, integritatea și funcționalitatea pleurei sunt vitale pentru menținerea unei respirații eficiente și pentru protecția structurilor pulmonare.

Compartimentalizarea și Prevenirea Infecțiilor

Separarea Organelor în Cavitatea Toracică: Pleura servește ca un separator vital între plămâni și alte organe din cavitatea toracică, cum ar fi inima și esofagul. Această compartimentalizare este crucială pentru funcționarea corectă a fiecărui organ și pentru prevenirea interferențelor mecanice între acestea. De exemplu, în timpul bătăilor inimii sau al mișcărilor diafragmei, pleura se asigură că plămânii rămân neafectați și pot continua procesul de respirație fără perturbări.

Limitarea Răspândirii Infecției către și dinspre Plămâni: Cavitatea pleurală acționează ca o barieră împotriva răspândirii infecțiilor. În condiții normale, spațiul pleural este închis și conține o cantitate mică de lichid, ceea ce împiedică patogenii să traverseze de la un plămân la altul sau să se răspândească în alte părți ale corpului. În cazul unei infecții, reacția inflamatorie locală poate limita extinderea acesteia, protejând astfel plămânii și menținând sănătatea respiratorie.

Întrebări frecvente

Poate COVID-19 să cauzeze îngroșarea pleurei?

Studiile au arătat că infecțiile cu coronavirus, inclusiv COVID-19, pot duce la îngroșarea pleurei, ceea ce poate fi asociat cu prognosticul pacientului.

Este efuziunea pleurală o afecțiune care pune viața în pericol?

Efuziunea pleurală poate fi gravă și potențial periculoasă pentru viață dacă nu este tratată, deoarece poate afecta funcția respiratorie și poate duce la complicații.

Care sunt semnele și simptomele afecțiunilor pleurale?

Simptomele afecțiunilor pleurale includ durere toracică, tuse, febră și dificultate de respirație, care pot varia în funcție de cauza specifică.

Cum sunt diagnosticate afecțiunile pleurale?

Afecțiunile pleurale sunt diagnosticate prin examinare fizică, tehnici de imagistică precum radiografia toracică și analiza lichidului pleural.

Care sunt opțiunile de tratament pentru efuziunea pleurală?

Tratamentul pentru efuziunea pleurală include drenajul lichidului, tratamentul cauzei subiacente și, în unele cazuri, proceduri chirurgicale.

Pot afecțiunile pleurale să recidiveze după tratament?

Da, afecțiunile pleurale pot recidiva după tratament, în special dacă cauza subiacentă nu a fost complet abordată sau tratată.

Cum pot preveni afecțiunile pleurale?

Prevenirea afecțiunilor pleurale include evitarea expunerii la substanțe nocive, menținerea sănătății pulmonare și tratamentul prompt al oricăror afecțiuni respiratorii.

Când ar trebui să caut atenție medicală pentru simptomele pleurale?

Atenție medicală ar trebui căutată dacă apar simptome precum durere toracică acută, dificultate de respirație sau tuse persistentă.

Sunt afecțiunile pleurale contagioase?

Afecțiunile pleurale în sine nu sunt contagioase, dar condițiile care le cauzează, cum ar fi infecțiile bacteriene sau virale, pot fi transmisibile.

Care este prognosticul pentru pacienții cu afecțiuni pleurale?

Prognosticul pentru pacienții cu afecțiuni pleurale variază în funcție de cauza și severitatea afecțiunii, precum și de răspunsul la tratament.

Concluzie

Afecțiunile pleurale reprezintă o gamă largă de condiții care pot afecta plămânii și cavitatea toracică, având un impact semnificativ asupra sănătății respiratorii. Diagnosticarea corectă și tratamentul prompt sunt esențiale pentru managementul eficient al acestor afecțiuni și pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Yalcin, N. G., Choong, C. K., & Eizenberg, N. (2013). Anatomy and pathophysiology of the pleura and pleural space. Thoracic surgery clinics, 23(1), 1-10.

https://www.thoracic.theclinics.com/article/S1547-4127(12)00079-5/abstract

Zocchi, L. (2002). Physiology and pathophysiology of pleural fluid turnover. European Respiratory Journal, 20(6), 1545-1558.

https://erj.ersjournals.com/content/20/6/1545.short

Dr. Cristian Popescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.