Meniu

Atacul de panica creste tensiunea? Efecte imediate si gestionare

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Aurora Albu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Atacurile de panică determină creșteri temporare ale tensiunii arteriale prin declanșarea răspunsului de tip „luptă sau fugi” în organism. În timpul unui atac de panică, corpul eliberează hormoni de stres precum adrenalina și cortizolul, care accelerează bătăile inimii și contractă vasele de sânge. Deși aceste creșteri ale tensiunii sunt de scurtă durată și revin la normal după ce atacul de panică se termină, episoadele frecvente pot afecta negativ sănătatea cardiovasculară pe termen lung.

Sistemul nervos simpatic este activat în mod repetat, ceea ce poate duce la deteriorarea vaselor de sânge și la dezvoltarea hipertensiunii arteriale cronice. Totuși, cu un management adecvat al anxietății și atacurilor de panică, aceste efecte negative asupra tensiunii arteriale pot fi prevenite.

Efectele imediate ale atacurilor de panică asupra tensiunii arteriale

Atacurile de panică declanșează o cascadă de reacții fiziologice în organism care modifică rapid valorile tensiunii arteriale. Aceste modificări sunt cauzate de activarea sistemului nervos simpatic și de eliberarea hormonilor de stres, care pregătesc corpul pentru răspunsul de tip „luptă sau fugi”.

Creșterea medie a tensiunii arteriale în timpul atacurilor

În timpul unui atac de panică, tensiunea arterială poate crește semnificativ, cu valori sistolice care urcă frecvent cu 20-30 mmHg peste nivelul normal. Această creștere este cauzată de eliberarea bruscă a adrenalinei în sânge, care determină contractarea vaselor sanguine și accelerarea ritmului cardiac. Magnitudinea creșterii tensiunii variază de la persoană la persoană și depinde de severitatea atacului de panică și de starea generală de sănătate a individului.

Durata creșterilor tensiunii arteriale

Modificările tensiunii arteriale asociate atacurilor de panică sunt de obicei temporare și durează între 20 și 30 de minute, corespunzând cu durata tipică a unui atac. După ce simptomele anxietății încep să se diminueze, tensiunea arterială revine treptat la valorile normale de bază. Acest proces de normalizare poate dura între 30 de minute și câteva ore, în funcție de severitatea atacului și de capacitatea individuală de recuperare.

Mecanisme fiziologice

Eliberarea de adrenalină și cortizol: În timpul unui atac de panică, glandele suprarenale secretă cantități mari de adrenalină și cortizol în sânge. Adrenalina crește forța contracțiilor cardiace și accelerează ritmul cardiac, în timp ce cortizolul menține această stare de alertă și mobilizează resursele energetice ale organismului. Acești hormoni determină creșterea debitului cardiac și a rezistenței vasculare periferice, ducând la elevarea tensiunii arteriale.

Constricția vaselor de sânge: Vasele sanguine răspund la hormonii de stres prin constricție, un proces numit vasocontricție. Acest mecanism reduce diametrul vaselor și crește rezistența la fluxul sanguin, contribuind direct la creșterea tensiunii arteriale. Vasoconstricția este mai pronunțată în arteriolele mici, care controlează fluxul sanguin către diferite organe și țesuturi.

Efectele hiperventilației: Respirația rapidă și superficială caracteristică atacurilor de panică duce la hiperventilație, care modifică echilibrul gazelor din sânge. Nivelurile scăzute de dioxid de carbon rezultate cauzează constricția vaselor cerebrale și coronare, contribuind la creșterea tensiunii arteriale și la intensificarea simptomelor de anxietate.

Impactul pe termen lung asupra tensiunii arteriale

Atacurile de panică recurente pot avea consecințe semnificative asupra sănătății cardiovasculare prin activarea frecventă și prelungită a răspunsului la stres. Această expunere cronică la hormoni de stres poate modifica structura și funcția vaselor sanguine.

Efecte temporare versus cronice: Deși creșterile tensiunii arteriale din timpul atacurilor de panică sunt temporare, episoadele frecvente pot duce la modificări permanente ale vaselor sanguine. Expunerea repetată la niveluri ridicate de hormoni de stres poate afecta elasticitatea vaselor și poate contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale cronice.

Factori de risc pentru dezvoltarea hipertensiunii: Persoanele care suferă de atacuri de panică frecvente prezintă un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială. Acest risc este amplificat de prezența altor factori precum vârsta înaintată, istoricul familial de boli cardiovasculare, obezitatea sau consumul excesiv de sare.

Impactul asupra sănătății cardiovasculare: Atacurile de panică frecvente pot accelera procesul de ateroscleroză și pot crește riscul de evenimente cardiovasculare. Activarea repetată a sistemului nervos simpatic poate duce la inflamație vasculară cronică și la modificări structurale ale pereților arteriali.

Efecte asupra vaselor de sânge și organelor: Expunerea prelungită la niveluri ridicate de hormoni de stres poate deteriora endoteliul vascular și poate afecta funcția normală a organelor vitale. Această deteriorare poate duce la dezvoltarea complicațiilor cardiovasculare și poate afecta funcția renală și cerebrală pe termen lung.

Controlul tensiunii arteriale în timpul atacurilor de panică

Gestionarea eficientă a tensiunii arteriale în timpul atacurilor de panică necesită o abordare complexă care combină tehnici de respirație, metode de relaxare și exerciții de concentrare. Aceste strategii ajută la reducerea răspunsului fiziologic al corpului la stres și normalizează valorile tensiunii arteriale.

Tehnici de respirație: Respirația diafragmatică profundă reprezintă o metodă eficientă pentru reducerea tensiunii arteriale în timpul atacurilor de panică. Această tehnică implică inspirații lente și profunde prin nas, umplând complet plămânii cu aer, urmate de expirații prelungite prin gură. Practica regulată a acestei tehnici ajută la activarea sistemului nervos parasimpatic, care reduce ritmul cardiac și relaxează vasele de sânge.

Metode de relaxare: Relaxarea musculară progresivă și meditația mindfulness sunt instrumente valoroase pentru controlul tensiunii arteriale în timpul atacurilor de panică. Aceste tehnici implică concentrarea atenției asupra momentului prezent și relaxarea sistematică a grupelor musculare, reducând astfel nivelul de stres și activarea sistemului nervos simpatic.

Exerciții de concentrare fizică: Tehnicile de împământare fizică ajută la reconectarea cu mediul înconjurător și reduc intensitatea atacului de panică. Acestea includ concentrarea asupra senzațiilor fizice concrete, precum atingerea unor obiecte cu texturi diferite sau focalizarea pe contactul tălpilor cu podeaua, contribuind la reducerea anxietății și normalizarea tensiunii arteriale.

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos este esențială pentru managementul pe termen lung al tensiunii arteriale și al atacurilor de panică. Un program regulat de exerciții fizice moderate, o dietă echilibrată săracă în sodiu, limitarea consumului de cofeină și alcool, precum și un program de somn adecvat contribuie la menținerea valorilor normale ale tensiunii arteriale.

Monitorizarea tensiunii arteriale: Măsurarea regulată a tensiunii arteriale acasă oferă informații valoroase despre eficacitatea strategiilor de management. Valorile trebuie înregistrate într-un jurnal, notând și circumstanțele în care au apărut modificările semnificative. Aceste date ajută la identificarea factorilor declanșatori și la ajustarea planului de tratament în colaborare cu medicul.

Când este necesară asistența medicală

Deși majoritatea atacurilor de panică nu reprezintă urgențe medicale, există situații în care intervenția medicală promptă este esențială pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare severe.

Semne de avertizare: Durerea toracică intensă, dificultățile severe de respirație, amețeala pronunțată și confuzia reprezintă semnale de alarmă care necesită evaluare medicală imediată. Prezența acestor simptome, mai ales în combinație cu valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale, poate indica complicații cardiovasculare serioase.

Evaluarea riscului: Factorii precum vârsta înaintată, istoricul de boli cardiovasculare, diabetul zaharat și obezitatea cresc riscul de complicații în timpul atacurilor de panică. Persoanele cu acești factori de risc necesită o monitorizare mai atentă și un plan personalizat de management al atacurilor de panică.

Situații de urgență: Valorile tensiunii arteriale care depășesc 180/120 milimetri coloană de mercur, însoțite de simptome severe precum durere toracică intensă, dificultăți de respirație sau tulburări de vedere, reprezintă urgențe medicale care necesită transport imediat la spital.

Opțiuni de tratament profesional: Terapia cognitiv-comportamentală specializată pentru atacuri de panică, combinată cu medicație antianxietate și antihipertensivă când este necesar, oferă rezultate optime în managementul pe termen lung. Medicul poate recomanda beta-blocante pentru controlul simptomelor fizice ale anxietății și normalizarea tensiunii arteriale.

Întrebări frecvente

Cât de mult poate crește tensiunea arterială în timpul unui atac de panică?

În timpul unui atac de panică, tensiunea arterială poate crește semnificativ, adesea cu 20-30 mmHg peste nivelul normal. Aceste creșteri sunt temporare și depind de intensitatea atacului și de starea generală de sănătate a individului.

Sunt periculoase creșterile tensiunii arteriale legate de atacurile de panică?

Deși creșterile tensiunii arteriale în timpul atacurilor de panică sunt de obicei temporare, ele pot fi periculoase pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare preexistente. Este important să consultați un medic dacă aceste episoade sunt frecvente sau severe.

Pot atacurile de panică frecvente să ducă la hipertensiune arterială permanentă?

Atacurile de panică frecvente pot contribui la dezvoltarea hipertensiunii arteriale cronice prin activarea repetată a sistemului nervos simpatic. Totuși, nu toate persoanele care suferă de atacuri de panică vor dezvolta hipertensiune arterială permanentă.

Cât timp rămâne crescută tensiunea arterială după un atac de panică?

Tensiunea arterială rămâne crescută de obicei între 20 și 30 de minute după un atac de panică, dar poate dura mai mult să revină la normal în funcție de severitatea episodului și de capacitatea individuală de recuperare.

Pot medicamentele pentru tensiune arterială să ajute la creșterile induse de panică?

Anumite medicamente antihipertensive, cum ar fi beta-blocantele, pot ajuta la controlul simptomelor fizice ale anxietății și la reducerea creșterilor tensiunii arteriale induse de panică. Este esențial să discutați cu un medic înainte de a începe orice tratament.

Ar trebui să fiu îngrijorat dacă am deja hipertensiune și experimentez atacuri de panică?

Dacă aveți hipertensiune și suferiți de atacuri de panică, este important să discutați cu medicul despre riscurile potențiale și opțiunile de tratament. Atacurile frecvente pot agrava starea cardiovasculară existentă și necesită o abordare integrată pentru gestionare.

Concluzie

Atacurile de panică pot provoca creșteri temporare ale tensiunii arteriale, influențând astfel sănătatea cardiovasculară pe termen lung. Prin adoptarea unor tehnici eficiente de gestionare a stresului și prin monitorizarea regulată a tensiunii arteriale, efectele negative pot fi reduse semnificativ. Consultarea unui medic pentru evaluarea riscurilor și ajustarea planului de tratament este esențială pentru prevenirea complicațiilor grave. Un stil de viață sănătos și intervențiile adecvate pot ameliora simptomele și îmbunătăți calitatea vieții persoanelor afectate.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Małyszczak, K., & Janocha, A. (2022). The circadian rhythm of blood pressure in patients with panic disorder and generalized anxiety disorder. Journal of Psychosomatic Research, 161, 110999.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0022399922002847

White, W. B., & Baker, L. H. (1987). Ambulatory blood pressure monitoring in patients with panic disorder. Archives of Internal Medicine, 147(11), 1973-1975.

https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/article-abstract/609053

Dr. Aurora Albu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.