Autism: simptome, semne in comunicare si comportament

Diagnosticarea precoce și intervenția terapeutică timpurie pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor cu autism. Monitorizarea atentă a dezvoltării copilului în primii ani de viață este esențială pentru identificarea semnelor de autism și inițierea unui program terapeutic personalizat.

Semne timpurii de avertizare

Primii ani din viața copilului sunt cruciali pentru dezvoltarea neurologică, iar observarea atentă a comportamentului și dezvoltării poate ajuta la identificarea precoce a semnelor de autism. Aceste semne pot fi observate încă din perioada de sugar și pot varia ca intensitate și manifestare.

Contact vizual limitat: Dificultatea de a stabili și menține contactul vizual reprezintă unul dintre cele mai frecvente semne timpurii ale autismului. Copiii cu autism pot evita să privească direct în ochii părinților sau ai altor persoane, pot avea un contact vizual fugitiv sau inconsistent. Această caracteristică poate fi observată încă din primele luni de viață și poate persista pe măsură ce copilul crește.

Întârzierea dezvoltării vorbirii: Dezvoltarea limbajului la copiii cu autism poate fi semnificativ întârziată sau atipică. Aceștia pot avea dificultăți în a produce sunete specifice vârstei, pot să nu folosească gesturi comunicative precum arătatul cu degetul sau pot pierde abilitățile lingvistice dobândite anterior. Vocabularul lor poate fi limitat sau pot repeta cuvinte și fraze fără a înțelege sensul acestora.

Lipsa zâmbetului social: Copiii cu autism pot prezenta dificultăți în a răspunde emoțional prin zâmbet la interacțiunile sociale. Zâmbetul social, care apare în mod normal ca răspuns la zâmbetul altei persoane sau în timpul interacțiunilor plăcute, poate fi absent sau redus semnificativ. Această particularitate poate fi observată încă din primele luni de viață.

Lipsa răspunsului la nume: Un semn important al autismului este absența sau inconsistența răspunsului când copilul este strigat pe nume. În timp ce majoritatea copiilor încep să răspundă la nume în jurul vârstei de 6-9 luni, copiii cu autism pot părea că nu aud când sunt strigați sau pot ignora în mod constant apelurile părinților.

Gesturi și indicare limitate: Copiii cu autism pot prezenta dificultăți în utilizarea gesturilor comunicative naturale. Pot să nu arate cu degetul spre obiecte de interes, să nu facă cu mâna la revedere sau să nu folosească alte gesturi sociale comune. Această limitare în comunicarea non-verbală poate fi observată încă din perioada de sugar.

Pierderea abilităților dobândite anterior: Un semn distinctiv al autismului poate fi regresia în dezvoltare, când copilul pierde abilitățile pe care le-a dobândit anterior. Acest lucru poate include pierderea cuvintelor învățate, a gesturilor comunicative sau a abilităților sociale. Regresia poate apărea brusc sau treptat, de obicei între 15 și 24 de luni.

Semne de comunicare socială

Dificultățile în comunicarea și interacțiunea socială reprezintă aspecte centrale ale autismului. Acestea pot afecta semnificativ capacitatea copilului de a forma relații și de a participa la activități sociale.

Dificultăți în înțelegerea sentimentelor celorlalți: Copiii cu autism pot avea probleme în recunoașterea și interpretarea emoțiilor și expresiilor faciale ale celorlalți. Le poate fi dificil să înțeleagă perspectiva altei persoane sau să empatizeze cu sentimentele acesteia. Această dificultate poate afecta semnificativ capacitatea lor de a răspunde adecvat în situații sociale.

Probleme în urmarea regulilor sociale: Persoanele cu autism pot avea dificultăți în înțelegerea și respectarea normelor sociale nescrise. Pot avea probleme în a aștepta rândul, în a împărtăși sau în a participa la jocuri de grup. Pot părea nepoliticoși sau nepăsători față de sentimentele celorlalți, fără să își dea seama de impactul comportamentului lor.

Provocări în formarea prieteniilor: Copiii cu autism pot întâmpina dificultăți semnificative în stabilirea și menținerea relațiilor de prietenie. Pot părea dezinteresați de interacțiunile cu alți copii sau pot avea dificultăți în a înțelege regulile nescrise ale prieteniei. Pot prefera să se joace singuri sau pot avea dificultăți în a se alătura jocurilor de grup.

Expresii faciale limitate: Persoanele cu autism pot prezenta o gamă limitată de expresii faciale sau pot avea dificultăți în a-și exprima emoțiile prin intermediul expresiilor faciale. Expresiile lor pot părea nepotrivite cu situația sau pot fi absente complet. Această limitare poate afecta capacitatea lor de a comunica non-verbal și de a transmite stările emoționale.

Tipare neobișnuite de vorbire: Persoanele cu autism pot prezenta particularități distincte în modul de exprimare verbală, precum intonație monotonă sau robotică, volum inadecvat al vocii sau accent peculiar. Acestea pot repeta cuvinte sau fraze auzite anterior (ecolalie) sau pot folosi un limbaj formal, pretențios pentru vârsta lor. Unii copii pot avea dificultăți în folosirea pronumelor personale, confundând „eu” cu „tu” sau referindu-se la ei înșiși la persoana a treia.

Dificultăți în conversații: Persoanele cu autism întâmpină frecvent probleme în inițierea, menținerea și încheierea conversațiilor. Pot avea dificultăți în a respecta regulile nescrise ale dialogului, precum alternanța la vorbit sau menținerea subiectului discuției. Pot oferi răspunsuri irelevante sau pot face comentarii care par nepotrivite contextului social. De asemenea, pot avea tendința de a monopoliza conversația cu subiecte de interes personal.

Manifestări comportamentale

Comportamentele specifice autismului includ o gamă largă de particularități care afectează rutina zilnică, mișcările corporale și modul de interacțiune cu mediul înconjurător. Aceste comportamente pot varia ca intensitate și frecvență de la o persoană la alta.

Nevoia de rutine stricte: Persoanele cu autism manifestă adesea o preferință puternică pentru rutine și predictibilitate în viața de zi cu zi. Pot insista să urmeze aceleași trasee, să mănânce aceleași alimente sau să poarte aceleași haine. Orice modificare neașteptată în programul obișnuit poate provoca anxietate intensă și reacții emoționale puternice. Rutinele rigide pot include și ritualuri specifice pentru activități cotidiene.

Mișcări repetitive: Comportamentele repetitive, cunoscute și ca stereotipii, sunt frecvent întâlnite la persoanele cu autism. Acestea pot include legănatul corpului, fluturatul mâinilor, învârtitul în cerc sau mersul pe vârfuri. Aceste mișcări pot apărea în special în momente de stres, anxietate sau excitare, dar și ca modalitate de autostimulare sau autoregulare senzorială.

Preocupări intense pentru anumite subiecte: Persoanele cu autism pot dezvolta interese deosebit de puternice pentru subiecte sau activități specifice. Aceste preocupări pot deveni absorbante, ocupând mare parte din timpul și atenția lor. Pot acumula cantități impresionante de informații despre subiectele preferate și pot manifesta dorința constantă de a vorbi despre acestea, indiferent de interesul interlocutorului.

Reacții neobișnuite la stimuli senzoriali: Sensibilitatea senzorială atipică este o caracteristică frecventă în autism. Persoanele afectate pot avea reacții intense la sunete obișnuite, texturi, lumini, mirosuri sau gusturi. Pot fi hipersensibile, manifestând disconfort la stimuli care pentru alții sunt tolerabili, sau hiposensibile, căutând stimulare senzorială intensă. Aceste particularități pot influența semnificativ viața cotidiană.

Preferința pentru activități solitare: Mulți copii și adulți cu autism preferă să petreacă timp singuri, manifestând puțin interes pentru jocurile sau activitățile sociale. Pot părea absorbiți în propria lume și pot găsi confort și satisfacție în activități independente. Această preferință pentru solitudine nu reflectă neapărat lipsa dorinței de conexiune socială, ci poate fi legată de dificultățile în înțelegerea și navigarea interacțiunilor sociale.

Modalități specifice de joacă: Copiii cu autism pot prezenta particularități în modul în care se joacă cu jucăriile. Pot fi fascinați de părți specifice ale obiectelor, precum roțile unei mașinuțe sau sunetul unui clopoțel. Pot alinia sau organiza jucăriile în modele specifice în loc să le folosească în joc imaginativ. Jocul simbolic sau de prefăcătorie poate fi limitat sau absent.

Manifestări specifice pe grupe de vârstă

Semnele autismului se pot manifesta diferit la diverse vârste, iar identificarea lor precoce este crucială pentru intervenția terapeutică timpurie. Manifestările variază în intensitate și pot evolua pe măsură ce copilul crește.

Manifestări la sugari (0-12 luni): În primul an de viață, semnele autismului pot include lipsa sau reducerea contactului vizual, absența zâmbetului social și a gânguritul specific vârstei. Sugarii pot manifesta dezinteres față de interacțiunile sociale, pot să nu răspundă la numele lor și să nu urmărească cu privirea obiectele indicate de adulți. Pot prezenta dificultăți în dezvoltarea gesturilor comunicative timpurii.

Manifestări la copiii mici (1-2 ani): În această perioadă, semnele devin mai evidente și pot include întârzieri în dezvoltarea limbajului, lipsa jocului imaginativ și dificultăți în interacțiunea cu alți copii. Copiii pot manifesta comportamente repetitive, pot avea dificultăți în a arăta sau a urmări cu privirea obiectele indicate și pot prezenta reacții neobișnuite la stimuli senzoriali din mediul înconjurător.

Manifestări la preșcolari (3-4 ani): La această vârstă, copiii cu autism pot prezenta dificultăți semnificative în dezvoltarea abilităților sociale și de comunicare. Pot avea un limbaj limitat sau atipic, pot manifesta dificultăți în a se juca cu alți copii și pot prezenta comportamente repetitive mai pronunțate. Rutinele rigide și interesele restrânse devin mai evidente, iar răspunsurile emoționale pot părea nepotrivite contextului.

Manifestări la copiii de vârstă școlară: La această etapă, dificultățile sociale și academice devin mai evidente. Copiii pot avea probleme în înțelegerea regulilor sociale nescrise, în menținerea prieteniilor și în adaptarea la schimbările din mediul școlar. Pot prezenta dificultăți de concentrare, organizare și planificare a sarcinilor școlare. Interesele lor specifice pot deveni mai intense, iar diferențele față de colegii lor pot fi mai pronunțate în contextul social mai complex al școlii.

Manifestări la adulți: Adulții cu autism pot avea dificultăți în menținerea relațiilor sociale și profesionale, manifestând anxietate în situații sociale și probleme în înțelegerea comunicării nonverbale. Pot prezenta sensibilitate crescută la stimuli senzoriali și necesită rutine stricte pentru a gestiona viața cotidiană. Mulți dezvoltă strategii de adaptare, dar pot întâmpina provocări în gestionarea stresului și a schimbărilor neașteptate din viața lor.

Manifestări specifice în funcție de gen

Autismul se manifestă diferit la băieți și fete, cu particularități distincte în exprimarea simptomelor și în modul de adaptare socială. Aceste diferențe pot influența semnificativ procesul de diagnosticare și intervenție terapeutică.

Manifestări frecvente la băieți: Băieții cu autism prezintă adesea comportamente mai vizibile și mai ușor de recunoscut. Manifestările includ comportamente repetitive evidente, interese intense pentru subiecte specifice precum trenurile sau sistemele mecanice, și dificultăți clare în interacțiunea socială. Pot prezenta mai frecvent comportamente agresive sau perturbatoare și tind să aibă probleme mai evidente în comunicarea verbală și nonverbală.

Manifestări frecvente la fete: Fetele cu autism pot prezenta simptome mai subtile și mai greu de identificat. Pot avea abilități sociale aparent mai bune, interese mai apropiate de cele tipice pentru vârsta lor, dar cu o intensitate neobișnuită. Pot manifesta anxietate socială mai pronunțată și pot avea dificultăți în menținerea prieteniilor, deși par să se integreze mai bine în grupuri mici.

Comportamente de mascare la fete: Fetele cu autism dezvoltă adesea strategii sofisticate de camuflare a dificultăților lor sociale. Pot imita comportamentele sociale ale colegelor, pot învăța să mențină contactul vizual și să folosească expresii faciale adecvate, mascând astfel semnele tipice ale autismului. Această capacitate de adaptare poate duce la diagnosticarea tardivă sau la neidentificarea condiției.

Tipare diferite de exprimare: Manifestările autismului variază semnificativ între genuri în ceea ce privește modul de exprimare emoțională și comportamentală. Fetele tind să internalizeze mai mult dificultățile, manifestând anxietate și depresie, în timp ce băieții pot externaliza mai mult prin comportamente perturbatoare. Interesele restrictive ale fetelor pot fi mai puțin neobișnuite social, concentrându-se pe domenii precum artele, animalele sau literatura.