Meniu

Guta: simptome comune, ce trebuie de evitat si tratament eficient

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Tatiana Popa pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Guta este o formă de artrită inflamatorie caracterizată prin acumularea de cristale de acid uric în articulații, provocând dureri intense și inflamație. Această afecțiune apare când organismul produce prea mult acid uric sau când rinichii nu reușesc să elimine suficient acest acid. Deși poate afecta orice articulație, guta se manifestă cel mai frecvent la nivelul degetului mare de la picior, provocând dureri severe, roșeață și umflături.

Atacurile de gută apar brusc și pot dura între câteva zile și două săptămâni, iar fără tratament corespunzător, boala poate deveni cronică și poate duce la deteriorarea articulațiilor. Alimentația joacă un rol crucial în managementul gutei, fiind necesară evitarea alimentelor bogate în purine și limitarea consumului de alcool.

Simptomele gutei

Manifestările clinice ale gutei variază în intensitate și pot afecta diferite articulații ale corpului. Durerea și inflamația sunt principalele simptome care apar brusc, de obicei noaptea sau dimineața devreme.

Durerea articulară și inflamația

Atacurile de gută se caracterizează prin durere intensă și bruscă la nivelul articulațiilor afectate. Zona devine foarte sensibilă, iar cel mai mic contact poate provoca disconfort sever. Durerea este însoțită de inflamație locală, care se manifestă prin căldură, roșeață și umflare vizibilă a articulației.

Zonele afectate

Deși guta poate apărea în orice articulație, aceasta afectează cel mai frecvent articulația metatarsofalangiană a degetului mare de la picior. Alte zone predispuse includ gleznele, genunchii, coatele și articulațiile mâinilor. În cazurile severe, mai multe articulații pot fi afectate simultan.

Durata atacurilor

Un episod tipic de gută durează între 3 și 10 zile, chiar și fără tratament. În primele 24-36 de ore, durerea și inflamația ating intensitatea maximă. Treptat, simptomele încep să se diminueze, iar articulația revine la normal. Între atacuri pot exista perioade asimptomatice de luni sau chiar ani.

Semne de avertizare

Înainte de un atac de gută pot apărea semne precum mâncărimi, senzație de arsură sau rigiditate în articulația care urmează să fie afectată. Unele persoane pot experimenta febră ușoară și stare generală de oboseală. Recunoașterea acestor semne permite începerea tratamentului în fază incipientă.

Complicații

Guta recurentă: Episoadele repetate de gută pot duce la deteriorarea progresivă a articulațiilor afectate. Atacurile devin mai frecvente și mai severe, iar perioadele asimptomatice se scurtează. Fără tratament adecvat, inflamația cronică poate cauza deformări permanente ale articulațiilor.

Guta avansată: În stadiile avansate ale bolii se pot forma depozite de acid uric numite tofi, care apar sub piele în zona articulațiilor afectate. Tofii pot provoca deformări vizibile, durere cronică și limitarea mobilității articulare. Aceste formațiuni pot apărea și la nivelul pavilionului urechii sau al coatelor.

Pietrele la rinichi: Nivelurile crescute de acid uric pot duce la formarea pietrelor la rinichi. Acestea provoacă dureri severe în zona lombară, greață și modificări ale urinării. În timp, pietrele la rinichi pot afecta funcția renală și pot necesita intervenție chirurgicală pentru îndepărtare.

Alimente și băuturi de evitat

Controlul dietei reprezintă un aspect esențial în managementul gutei. Anumite alimente și băuturi pot crește nivelul acidului uric în sânge și pot declanșa atacuri acute.

Carnea bogată în purine: Alimentele precum carnea roșie, organele (ficat, rinichi, momiță), vânatul și preparatele din carne procesată conțin cantități mari de purine. Consumul acestora trebuie redus semnificativ sau eliminat din alimentație. În locul acestora se recomandă surse de proteine slabe precum carnea de pui sau curcan, fără piele.

Fructele de mare: Anumite tipuri de fructe de mare precum sardelele, scrumbiile, midiile, creveții și icrele sunt bogate în purine și pot declanșa atacuri de gută. Consumul acestora trebuie limitat sau evitat complet în perioadele de criză. Peștele alb precum codul sau somonul poate fi consumat cu moderație.

Organele interne: Consumul de organe precum ficatul, rinichii sau creierul trebuie evitat complet în cazul persoanelor care suferă de gută. Aceste alimente conțin concentrații foarte mari de purine, care se transformă direct în acid uric în organism. Chiar și cantitățile mici din aceste alimente pot declanșa atacuri severe de gută și pot contribui la agravarea simptomelor existente.

Băuturile alcoolice: Alcoolul interferează cu eliminarea acidului uric din organism și crește producția acestuia. Berea prezintă un risc deosebit din cauza conținutului ridicat de purine, în timp ce vinul consumat cu moderație are un impact mai redus. Consumul de alcool trebuie evitat complet în timpul atacurilor acute de gută și limitat sever între episoade.

Băuturile îndulcite: Băuturile care conțin zahăr sau sirop de porumb bogat în fructoză pot crește semnificativ nivelul de acid uric în sânge. Sucurile carbogazoase, băuturile energizante și alte băuturi îndulcite artificial trebuie eliminate din alimentație. Acestea nu doar că agravează guta, dar contribuie și la creșterea în greutate, un factor de risc important în evoluția bolii.

Alimentele bogate în fructoză: Produsele care conțin cantități mari de fructoză, precum dulciurile, produsele de patiserie și unele fructe procesate, pot crește producția de acid uric în organism. Siropul de porumb bogat în fructoză, folosit frecvent în alimentele procesate, trebuie evitat cu strictețe deoarece poate declanșa atacuri de gută și poate contribui la dezvoltarea complicațiilor pe termen lung.

Alimente și băuturi recomandate

O dietă echilibrată, săracă în purine și bogată în nutrienți esențiali poate ajuta la controlul nivelului de acid uric și la prevenirea atacurilor de gută. Alegerea corectă a alimentelor poate reduce frecvența și severitatea simptomelor.

Alimente sărace în purine: Produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi, ouăle și majoritatea legumelor reprezintă opțiuni sigure pentru persoanele cu gută. Acestea oferă nutrienții necesari fără a crește nivelul de acid uric din sânge. Pâinea, orezul și pastele integrale pot fi consumate în cantități moderate, fiind o sursă bună de energie și fibre.

Carbohidrați complecși: Cerealele integrale, leguminoasele și cartofii reprezintă surse excelente de energie pentru persoanele cu gută. Acești carbohidrați complecși sunt digerați lent, ajută la menținerea unui nivel stabil al glicemiei și nu interferează cu metabolismul acidului uric. Consumul lor regulat poate contribui la menținerea unei greutăți corporale sănătoase.

Fructe și legume: Majoritatea fructelor și legumelor pot fi consumate în siguranță de către persoanele cu gută, acestea având un conținut scăzut de purine. Legumele verzi, roșiile, morcovii și alte legume colorate oferă antioxidanți și compuși antiinflamatori care pot ajuta la reducerea inflamației asociate cu guta. Fructele proaspete, cu excepția celor foarte dulci, pot fi consumate moderat.

Apă și lichide clare: Hidratarea adecvată este esențială în managementul gutei, deoarece ajută la eliminarea acidului uric prin urină. Se recomandă consumul a minimum 2-3 litri de lichide pe zi, în special apă plată. Ceaiurile din plante și supele clare pot completa necesarul zilnic de lichide, contribuind la menținerea unei funcții renale optime.

Cafeaua: Consumul moderat de cafea poate avea efecte benefice în gută, studiile arătând că poate reduce nivelul acidului uric din sânge. Cafeaua conține antioxidanți care pot ajuta la reducerea inflamației și la protejarea articulațiilor. Este important însă ca aceasta să fie consumată fără adaos de zahăr sau siropuri îndulcite.

Cireșele: Cireșele și sucul natural de cireșe au proprietăți antiinflamatorii naturale care pot ajuta la reducerea frecvenței și severității atacurilor de gută. Acestea conțin antocieni și alți compuși bioactivi care pot scădea nivelul acidului uric și pot ameliora inflamația articulară. Se recomandă consumul regulat de cireșe proaspete sau congelate, fără adaos de zahăr.

Opțiuni de tratament

Tratamentul gutei necesită o abordare complexă care combină medicația, modificările în stilul de viață și monitorizarea atentă a simptomelor. Scopul principal este reducerea nivelului de acid uric și prevenirea atacurilor acute.

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene

Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene reprezintă prima linie de tratament în atacurile acute de gută. Acestea reduc durerea și inflamația articulară prin blocarea producției de prostaglandine. Tratamentul trebuie început cât mai devreme posibil după apariția simptomelor și continuat până la remisiunea completă a atacului. Este important ca administrarea să se facă sub stricta supraveghere medicală pentru a preveni efectele secundare gastrice și renale.

Colchicina

Acest medicament reprezintă o opțiune terapeutică eficientă pentru tratamentul atacurilor acute de gută, fiind utilizat de secole în managementul acestei afecțiuni. Colchicina acționează prin reducerea inflamației și a durerii, interferând cu activitatea celulelor inflamatorii. Administrarea trebuie începută în primele 24 de ore de la debutul atacului pentru eficiență maximă, iar doza este ajustată în funcție de severitatea simptomelor și toleranța pacientului.

Corticosteroizii

Corticosteroizii sunt utilizați în cazurile severe de gută sau când alte tratamente nu sunt tolerate. Aceștia pot fi administrați oral sau injectabil direct în articulația afectată, oferind o ameliorare rapidă a durerii și inflamației. Utilizarea lor trebuie limitată la perioade scurte din cauza potențialelor efecte secundare, iar administrarea se face doar sub strictă supraveghere medicală.

Medicamente pentru scăderea acidului uric

Medicamentele care scad nivelul acidului uric sunt esențiale în tratamentul pe termen lung al gutei. Acestea includ alopurinolul și febuxostatul, care reduc producția de acid uric, precum și probenecidul, care crește eliminarea acestuia prin rinichi. Tratamentul trebuie continuat pe termen lung, chiar și după dispariția simptomelor, pentru a preveni recurența atacurilor și formarea tofilor.

Remedii naturale

Aplicarea gheții: Aplicarea locală a gheții pe articulațiile afectate de gută poate oferi o ameliorare semnificativă a durerii și inflamației. Compresele reci trebuie aplicate pentru perioade de 15-20 de minute, de mai multe ori pe zi, folosind un prosop subțire între gheață și piele pentru a proteja tegumentul. Această metodă este deosebit de eficientă în primele 24-48 de ore ale unui atac de gută.

Odihna și elevarea membrului: Repausul articular și poziționarea membrului afectat deasupra nivelului inimii sunt esențiale în managementul atacurilor acute de gută. Această poziție ajută la reducerea edemului și a presiunii în articulație, diminuând astfel durerea și disconfortul. Perioada de repaus trebuie menținută până la ameliorarea semnificativă a simptomelor, evitând orice activitate care ar putea agrava inflamația.

Metode de hidratare: Hidratarea adecvată este fundamentală în tratamentul gutei, ajutând la eliminarea excesului de acid uric din organism. Este recomandată consumarea a minimum 2-3 litri de lichide zilnic, preferabil apă plată. Ceaiurile din plante și alte băuturi fără zahăr pot completa aportul de lichide, fiind important să se mențină o hidratare constantă pe tot parcursul zilei.

Modificări ale stilului de viață

Adaptarea stilului de viață joacă un rol crucial în managementul gutei. Schimbările susținute în dietă, activitatea fizică și obiceiurile zilnice pot reduce semnificativ frecvența și severitatea atacurilor.

Controlul greutății

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase este esențială în managementul gutei, deoarece excesul ponderal crește producția de acid uric și îngreunează eliminarea acestuia din organism. Scăderea în greutate trebuie realizată gradual, prin modificări alimentare echilibrate și activitate fizică regulată, evitând dietele drastice care pot declanșa atacuri acute de gută.

Recomandări pentru exerciții fizice

Activitatea fizică moderată și regulată este benefică pentru persoanele cu gută, ajutând la menținerea unei greutăți sănătoase și îmbunătățind circulația sanguină. Exercițiile cu impact redus precum înotul, mersul pe jos sau exercițiile în apă sunt recomandate, evitând activitățile intense care pot suprasolicita articulațiile afectate.

Reducerea stresului

Stresul poate declanșa sau agrava atacurile de gută prin modificarea nivelurilor hormonali și afectarea sistemului imunitar. Tehnicile de relaxare precum meditația, yoga sau respirația profundă pot ajuta la gestionarea stresului. Este important să se identifice și să se reducă sursele de stres din viața cotidiană.

Obiceiuri de somn

Un somn de calitate este esențial pentru menținerea sănătății generale și controlul gutei. Stabilirea unui program regulat de somn, crearea unui mediu propice pentru odihnă și evitarea factorilor perturbatori precum dispozitivele electronice înainte de culcare pot îmbunătăți calitatea somnului și pot contribui la reducerea inflamației sistemice.

Modificări în alimentație

Controlul porțiilor: Gestionarea atentă a cantităților de alimente consumate este esențială în managementul gutei. Porțiile mai mici reduc aportul total de purine și ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Este recomandată folosirea unor farfurii mai mici și servirea unei singure porții la masă, evitând astfel supraalimentarea care poate duce la creșterea nivelului de acid uric în sânge.

Programul meselor: Stabilirea unui program regulat al meselor ajută la menținerea unui metabolism echilibrat și la prevenirea fluctuațiilor mari ale nivelului de acid uric. Consumul a trei mese principale și două gustări sănătoase pe zi, la intervale regulate, poate preveni perioadele de foame care duc adesea la supraalimentare. Este important ca ultima masă să fie servită cu cel puțin trei ore înainte de culcare.

Nutriție echilibrată: O alimentație echilibrată pentru gută include o varietate de alimente din toate grupele nutritive, cu accent pe cele sărace în purine. Dieta trebuie să conțină cereale integrale, legume proaspete, fructe cu conținut scăzut de fructoză, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Aportul adecvat de vitamine și minerale susține funcționarea optimă a organismului și ajută la prevenirea atacurilor de gută.

Întrebări frecvente

Cât durează un atac tipic de gută?

Un atac tipic de gută durează de obicei între 3 și 10 zile. În primele 24-36 de ore, durerea și inflamația sunt cele mai intense, după care simptomele încep să se diminueze treptat. Cu tratament adecvat, durata atacului poate fi scurtată.

Poate fi vindecată guta definitiv?

Guta nu poate fi vindecată complet, dar poate fi gestionată eficient prin medicație și modificări ale stilului de viață. Controlul nivelului de acid uric și evitarea factorilor declanșatori pot preveni recurențele și complicațiile pe termen lung.

De ce afectează guta frecvent degetul mare de la picior?

Guta afectează frecvent degetul mare de la picior din cauza temperaturii mai scăzute a extremităților, care favorizează formarea cristalelor de acid uric. De asemenea, presiunea și stresul mecanic asupra articulației contribuie la predispoziția acesteia.

Cât de rapid acționează medicamentele pentru gută?

Medicamentele pentru gută, precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau colchicina, încep să acționeze în câteva ore de la administrare. Eficiența maximă se obține dacă tratamentul este început cât mai curând după debutul simptomelor.

Este guta ereditară?

Guta are o componentă genetică, fiind mai frecventă la persoanele cu antecedente familiale. Cu toate acestea, factorii de mediu și stilul de viață joacă un rol semnificativ în dezvoltarea bolii.

Pot femeile să facă gută?

Da, femeile pot dezvolta gută, deși este mai rară decât la bărbați. Riscul crește după menopauză, când nivelurile de acid uric din sânge devin similare cu cele ale bărbaților.

Cât de des pot apărea atacurile de gută?

Frecvența atacurilor de gută variază de la o persoană la alta. Unele persoane pot experimenta atacuri rare, în timp ce altele pot avea episoade recurente frecvente dacă nivelurile de acid uric nu sunt controlate corespunzător.

Ce declanșează crizele de gută?

Crizele de gută pot fi declanșate de consumul excesiv de alimente bogate în purine, alcool, deshidratare sau stres fizic și emoțional. Modificările bruște ale nivelului de acid uric pot provoca, de asemenea, atacuri.

Poate stresul provoca atacuri de gută?

Stresul poate contribui la declanșarea atacurilor de gută prin afectarea echilibrului hormonal și a sistemului imunitar. Gestionarea eficientă a stresului poate ajuta la reducerea frecvenței crizelor.

Afectează vremea simptomele gutei?

Schimbările bruște ale vremii, în special frigul, pot agrava simptomele gutei. Temperaturile scăzute pot favoriza formarea cristalelor de acid uric în articulații, intensificând durerea și inflamația.

Concluzie

Guta este o afecțiune complexă care necesită o abordare integrată pentru a fi gestionată eficient. Deși nu există un remediu permanent, tratamentele disponibile și modificările stilului de viață pot reduce semnificativ frecvența și severitatea atacurilor. Este esențial ca pacienții să colaboreze îndeaproape cu medicii pentru a dezvolta un plan personalizat care să includă dieta adecvată, hidratarea corespunzătoare și controlul stresului. Printr-o gestionare atentă, persoanele cu gută pot duce o viață activă și sănătoasă.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Eggebeen, A. T. (2007). Gout: an update. American family physician, 76(6), 801-808.

https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2007/0915/p801.html

Emmerson, B. T. (1996). The management of gout. New England Journal of Medicine, 334(7), 445-451.

https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM199602153340707

Dr. Tatiana Popa

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.