Inclestarea degetelor de la maini: cauze frecvente si tratament

Tratamentul variază în funcție de cauza specifică și poate include medicație antiinflamatorie, exerciții de mobilizare, injecții cu corticosteroizi sau intervenții chirurgicale în cazurile severe.

Cauzele frecvente ale încleștării degetelor

Încleștarea degetelor poate apărea din diverse motive medicale, fiecare cu particularitățile și mecanismele sale specifice. Înțelegerea cauzei exacte este esențială pentru stabilirea unui plan de tratament eficient și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Osteoartrita: Această formă de artrită degenerativă afectează cartilajul articular, ducând la deteriorarea progresivă a articulațiilor degetelor. Procesul degenerativ începe cu uzura cartilajului și poate evolua până la formarea osteofitelor și deformarea articulațiilor. Pacienții experimentează durere la mișcare, rigiditate matinală și reducerea amplitudinii de mișcare, în special la nivelul articulațiilor interfalangiene distale și proximale.

Artrita reumatoidă: Această afecțiune autoimună provoacă inflamație cronică la nivelul membranei sinoviale a articulațiilor degetelor. Procesul inflamator persistent duce la deteriorarea cartilajului și a osului, cauzând deformări progresive ale articulațiilor. Simptomele includ durere simetrică la nivelul articulațiilor, tumefiere și rigiditate matinală care durează mai mult de o oră.

Degetul în resort: Această afecțiune apare când tendoanele flexoare ale degetelor devin inflamate și îngroșate, împiedicând alunecarea normală prin teaca tendinoasă. Pacienții prezintă blocaje ale degetului în poziție flectată, necesitând uneori ajutor pentru extensie. Degetul poate prezenta un fenomen de blocare și deblocare bruscă, însoțit de un zgomot caracteristic.

Tendinita mâinii: Inflamația tendoanelor mâinii apare frecvent din cauza mișcărilor repetitive sau a suprasolicitării. Tendoanele afectate devin dureroase și rigide, limitând mișcările normale ale degetelor. Pacienții pot experimenta durere la palpare de-a lungul traiectului tendoanelor și dificultăți în efectuarea mișcărilor fine.

Contractura Dupuytren: Această afecțiune progresivă implică îngroșarea și scurtarea țesutului conjunctiv din palmă, ducând la flexia permanentă a degetelor. Procesul începe cu formarea unor noduli în palmă și poate evolua până la apariția unor cordoane fibroase care trag degetele spre palmă. Degetul inelar și cel mic sunt cel mai frecvent afectate.

Rigiditatea post-traumatică: Leziunile la nivelul mâinii, precum fracturile, entorsele sau tăieturile, pot duce la formarea de țesut cicatricial și aderențe. Acestea limitează mișcarea normală a tendoanelor și articulațiilor, rezultând în rigiditate și limitarea funcției. Severitatea depinde de tipul și localizarea leziunii inițiale.

Opțiuni de tratament

Tratamentul încleștării degetelor necesită o abordare personalizată, adaptată cauzei subiacente și severității simptomelor. Scopul principal este restabilirea mobilității și funcționalității normale a degetelor afectate.

Medicamentele antiinflamatorii

Medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene reprezintă prima linie de tratament pentru ameliorarea durerii și reducerea inflamației. Ibuprofen, naproxen și diclofenac sunt frecvent prescrise pentru efectul lor antiinflamator și analgezic. Aceste medicamente pot fi administrate oral sau aplicate topic sub formă de gel sau cremă.

Injecțiile cu corticosteroizi

Corticosteroizii injectați direct în articulațiile sau tendoanele afectate pot reduce semnificativ inflamația și durerea. Efectul acestor injecții poate dura mai multe săptămâni sau luni, oferind o ameliorare temporară a simptomelor. Numărul injecțiilor este limitat pentru a evita efectele secundare asupra țesuturilor locale.

Injecțiile cu enzime

În cazul contracturii Dupuytren, injecțiile cu colagenază reprezintă o opțiune terapeutică minim invazivă. Enzima injectată descompune țesutul fibros anormal, permițând extensia degetelor afectate. Procedura necesită monitorizare atentă și exerciții specifice post-injecție pentru rezultate optime.

Ortezele și atelele

Dispozitivele de imobilizare și suport pot fi benefice în managementul încleștării degetelor. Acestea mențin degetele într-o poziție optimă, prevenind contracturile și oferind suport în timpul activităților zilnice. Ortezele pot fi purtate noaptea sau în timpul activităților specifice, în funcție de recomandările medicului.

Proceduri chirurgicale

Artrodeza articulară: Această procedură chirurgicală implică fuziunea permanentă a oaselor care formează articulația afectată. Tehnica este recomandată în cazurile severe de artrită sau când alte tratamente nu au dat rezultate. Artrodeza oferă stabilitate și elimină durerea, dar reduce mobilitatea articulației. Recuperarea post-operatorie necesită imobilizare și fizioterapie pentru adaptarea la noua funcționalitate a mâinii.

Artroplastia articulară: Această intervenție presupune înlocuirea articulației afectate cu o proteză artificială, confecționată din materiale biocompatibile precum silicon, metal sau ceramică. Procedura este indicată în special pentru pacienții cu artrită severă care doresc să își păstreze mobilitatea articulară. Rezultatele post-operatorii depind de tipul protezei și de respectarea programului de recuperare.

Eliberarea tendoanelor: Procedura chirurgicală constă în secționarea țesuturilor care restricționează mișcarea tendoanelor. Această tehnică este utilizată frecvent în cazul degetului în resort sau când există aderențe post-traumatice. Intervenția permite tendoanelor să alunece liber prin teaca lor, restaurând mobilitatea normală a degetului. Recuperarea include exerciții specifice pentru prevenirea formării de noi aderențe.

Fasciectomia limitată: Această procedură chirurgicală vizează îndepărtarea țesutului fibros anormal din palmă și degete în cazul contracturii Dupuytren. Chirurgul îndepărtează selectiv cordoanele fibroase care cauzează contractura, păstrând țesuturile sănătoase. Tehnica necesită precizie pentru a evita lezarea nervilor și vaselor sangvine adiacente. Recuperarea post-operatorie include fizioterapie intensivă pentru menținerea mobilității câștigate.

Exerciții terapeutice

Exercițiile terapeutice reprezintă o componentă esențială în recuperarea mobilității degetelor. Acestea ajută la menținerea flexibilității articulațiilor, întărirea musculaturii și prevenirea contracturilor. Programul de exerciții trebuie adaptat în funcție de cauza încleștării și severitatea simptomelor.

Exerciții de flexie ușoară

Această tehnică implică mișcări blânde și controlate ale degetelor pentru îmbunătățirea mobilității. Pacientul începe cu poziționarea mâinii pe o suprafață plană, urmată de îndoirea treptată a degetelor până la formarea unui pumn relaxat. Mișcarea trebuie executată lent, fără a forța articulațiile dincolo de punctul de disconfort. Exercițiul se repetă de mai multe ori pe zi, cu pauze între serii pentru a evita oboseala musculară excesivă.

Flexarea degetelor

Acest exercițiu constă în mișcări de îndoire și întindere completă a degetelor, executate într-un ritm controlat. Tehnica începe cu degetele complet întinse, urmată de flexia progresivă a fiecărei articulații până la atingerea palmei. Mișcarea trebuie efectuată fluid, menținând controlul și evitând mișcările bruște care pot provoca disconfort sau leziuni suplimentare.

Atingerea degetelor

Exercițiul implică atingerea succesivă a vârfului fiecărui deget cu degetul mare, formând un cerc perfect. Această mișcare îmbunătățește coordonarea fină și flexibilitatea articulațiilor interfalangiene. Exercițiul trebuie executat cu precizie, menținând contactul între degete pentru câteva secunde la fiecare atingere. Tehnica stimulează circulația sangvină și ajută la menținerea mobilității articulare.

Întinderea degetelor

Acest exercițiu se concentrează pe extinderea completă a degetelor pentru combaterea rigidității. Mișcarea începe cu degetele relaxate și progresează spre întinderea maximă posibilă, menținând poziția pentru câteva secunde. Exercițiul trebuie efectuat cu atenție pentru a evita suprasolicitarea articulațiilor. Întinderea regulată ajută la prevenirea contracturilor și menținerea flexibilității țesuturilor moi.

Exerciții de întărire

Exerciții de prindere: Utilizarea unei mingi de exerciții sau a unui dispozitiv special de antrenament pentru îmbunătățirea forței de prindere. Presiunea aplicată trebuie crescută gradual, începând cu rezistențe ușoare și progresând spre cele mai dificile. Exercițiile se efectuează în serii scurte, cu pauze adecvate între repetări pentru a preveni oboseala musculară și a permite recuperarea țesuturilor.

Exerciții de prehensiune: Această tehnică implică utilizarea unor obiecte mici sau a unor dispozitive speciale pentru îmbunătățirea forței de prehensiune între degetul mare și celelalte degete. Exercițiile trebuie efectuate cu precizie, concentrându-se pe controlul mișcării și creșterea treptată a intensității. Tehnica este esențială pentru recuperarea abilității de manipulare a obiectelor mici și efectuarea activităților fine.

Îngrijirea la domiciliu și managementul afecțiunii

Gestionarea încleștării degetelor la domiciliu necesită o abordare complexă și consecventă. Implementarea corectă a măsurilor de îngrijire și modificarea activităților zilnice pot contribui semnificativ la ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea funcției mâinii.

Terapia cu căldură și rece: Aplicarea alternativă a compreselor calde și reci reprezintă o metodă eficientă pentru managementul durerii și reducerea inflamației. Căldura dilată vasele de sânge, stimulează circulația și relaxează musculatura, fiind recomandată în special dimineața pentru reducerea rigidității. Aplicarea compreselor reci reduce inflamația și ameliorează durerea acută, fiind utilă după activități care solicită mâinile sau în perioadele de exacerbare a simptomelor.

Odihna și modificarea activităților: Alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihnă este esențială pentru prevenirea suprasolicitării articulațiilor afectate. Activitățile care implică mișcări repetitive sau care necesită forță excesivă trebuie modificate sau întrerupte temporar. Poziționarea corectă a mâinii în timpul odihnei, folosind suporturi adecvate, poate preveni apariția contracturilor și reduce disconfortul.

Dispozitive de suport: Utilizarea ortezelor și a altor dispozitive de asistență poate îmbunătăți semnificativ funcționalitatea mâinii. Ortezele personalizate mențin degetele într-o poziție optimă și oferă suport în timpul activităților zilnice. Instrumentele ergonomice special concepute pentru persoanele cu mobilitate redusă facilitează efectuarea sarcinilor cotidiene și reduc stresul asupra articulațiilor.

Ajustări ale stilului de viață: Modificarea obiceiurilor și rutinelor zilnice este esențială pentru managementul eficient al încleștării degetelor. Adoptarea unei posturi corecte în timpul activităților, utilizarea unor instrumente cu mânere ergonomice și planificarea activităților pentru a evita suprasolicitarea sunt strategii importante. Menținerea unei greutăți corporale optime și practicarea regulată a exercițiilor recomandate contribuie la îmbunătățirea stării generale și a mobilității articulare.