Simptomele principale includ durerea articulară, umflarea zonei afectate și limitarea mișcărilor. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor și deteriorării articulare permanente. Membrana sinovială inflamată poate afecta orice articulație, dar cel mai frecvent sunt implicați genunchii, șoldurile, coatele și gleznele.
Tipuri de sinovită
Sinovita poate fi clasificată în mai multe forme distincte, fiecare având caracteristici și manifestări specifice. Înțelegerea tipului de sinovită este crucială pentru stabilirea unui plan terapeutic eficient și pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.
Sinovita acută: Această formă se caracterizează prin debutul brusc al simptomelor și durează de obicei câteva zile până la câteva săptămâni. Articulația afectată devine rapid dureroasă, umflată și caldă la atingere. Inflamația intensă poate limita semnificativ mobilitatea articulară și poate interfera cu activitățile zilnice normale.
Sinovita cronică: Forma cronică persistă pentru o perioadă îndelungată, de obicei mai mult de șase săptămâni. Simptomele pot fi mai puțin intense decât în forma acută, dar sunt prezente constant și pot duce la deteriorarea progresivă a articulației. Pacienții experimentează durere persistentă, rigiditate matinală și limitarea mobilității articulare.
Sinovita reactivă: Acest tip apare ca răspuns la o infecție sau o afecțiune prezentă în altă parte a corpului. Sistemul imunitar reacționează excesiv și atacă membrana sinovială, provocând inflamație. Simptomele se dezvoltă de obicei la câteva săptămâni după infecția inițială și pot afecta multiple articulații simultan.
Sinovita post-traumatică: Această formă se dezvoltă în urma unei leziuni sau a unui traumatism articular. Trauma poate fi acută sau rezultatul unor microtraumatisme repetate. Inflamația apare ca parte a procesului natural de vindecare, dar poate persista și după vindecarea leziunii inițiale.
Cauze frecvente
Sinovita poate fi declanșată de numeroși factori și afecțiuni medicale. Identificarea cauzei exacte este esențială pentru stabilirea unui tratament eficient și prevenirea recurențelor.
Afecțiuni autoimune
Sistemul imunitar atacă în mod eronat țesuturile proprii ale organismului, inclusiv membrana sinovială. Acest proces duce la inflamație cronică și deteriorarea progresivă a articulațiilor. Bolile autoimune pot afecta multiple articulații simultan și necesită tratament sistemic.
Infecții
Diverși agenți patogeni pot invada articulația și pot provoca inflamația membranei sinoviale. Bacteriile sunt cele mai frecvente cauze ale infecțiilor articulare, dar și virusurile sau fungii pot fi responsabili. Infecțiile necesită tratament prompt cu antibiotice sau alte medicamente antimicrobiene specifice.
Traume fizice
Loviturile, căzăturile sau alte tipuri de traumatisme pot provoca leziuni ale membranei sinoviale. Acest lucru declanșează un răspuns inflamator local care poate persista mult timp după vindecarea leziunii inițiale. Traumatismele repetate pot duce la dezvoltarea sinovitei cronice.
Mișcări repetitive
Activitățile care implică mișcări repetitive ale aceleiași articulații pot duce la iritarea și inflamarea membranei sinoviale. Acest lucru este frecvent întâlnit în anumite ocupații sau activități sportive care solicită excesiv anumite articulații.
Afecțiuni medicale
Artrita reumatoidă: Această boală autoimună cronică afectează în primul rând membrana sinovială a articulațiilor. Inflamația persistentă duce la deteriorarea progresivă a cartilajului și osului, provocând deformări articulare și dizabilitate funcțională. Artrita reumatoidă necesită tratament complex și monitorizare pe termen lung pentru prevenirea complicațiilor.
Artrita psoriazică: Această formă de artrită inflamatorie apare la persoanele cu psoriazis și afectează membrana sinovială prin mecanisme autoimune complexe. Inflamația cronică poate duce la deteriorarea articulațiilor și a țesuturilor înconjurătoare, provocând durere, rigiditate și limitarea mobilității. Artrita psoriazică necesită o abordare terapeutică care să țintească atât manifestările articulare, cât și cele cutanate.
Osteoartrita: Această afecțiune degenerativă articulară implică deteriorarea cartilajului și modificări ale membranei sinoviale. Inflamația sinovială contribuie la progresia bolii și intensificarea simptomelor. Modificările structurale ale articulației stimulează eliberarea de mediatori inflamatori care mențin procesul inflamator activ la nivelul membranei sinoviale.
Guta: Această formă de artrită metabolică apare din cauza depunerii cristalelor de acid uric în articulații. Cristalele declanșează un răspuns inflamator intens la nivelul membranei sinoviale, provocând episoade acute de durere severă, roșeață și umflare. Inflamația sinovială în gută poate deveni cronică dacă boala nu este tratată corespunzător.
Lupusul: Această boală autoimună sistemică poate afecta multiple organe, inclusiv articulațiile. Inflamația membranei sinoviale în lupus este parte a procesului autoimun general, în care sistemul imunitar atacă țesuturile proprii. Artrita din lupus tinde să fie mai puțin distructivă decât cea din artrita reumatoidă, dar poate cauza durere semnificativă și limitarea funcției articulare.
Semne și simptome
Manifestările clinice ale sinovitei variază în funcție de articulațiile afectate și severitatea inflamației. Simptomele pot apărea brusc sau gradual și pot persista pentru perioade variabile de timp, afectând semnificativ calitatea vieții pacienților.
Durere și sensibilitate articulară: Durerea reprezintă unul dintre primele simptome ale sinovitei și poate varia ca intensitate, de la un disconfort ușor până la durere severă care limitează mișcarea. Articulațiile afectate sunt sensibile la atingere și presiune, iar durerea se intensifică în timpul mișcării sau la sfârșitul zilei, după perioade de activitate prelungită.
Umflare și inflamație: Procesul inflamator determină acumularea de lichid sinovial în exces și îngroșarea membranei sinoviale. Acest lucru duce la apariția unui edem vizibil în jurul articulației afectate. Umflarea poate fi însoțită de roșeață locală și poate limita capacitatea de mișcare a articulației.
Rigiditate: Rigiditatea articulară este deosebit de pronunțată dimineața sau după perioade prelungite de inactivitate. Durata rigidității matinale poate varia de la câteva minute la câteva ore, în funcție de severitatea inflamației și cauza subiacentă a sinovitei.
Limitarea amplitudinii de mișcare: Inflamația și acumularea de lichid sinovial restricționează mișcările normale ale articulației. Pacienții pot experimenta dificultăți în efectuarea activităților zilnice obișnuite, precum urcatul scărilor sau ridicarea obiectelor.
Căldură locală: Articulațiile afectate de sinovită prezintă o temperatură locală crescută comparativ cu țesuturile înconjurătoare. Această creștere de temperatură este rezultatul procesului inflamator activ și al fluxului sanguin crescut în zona afectată.
Metode de diagnostic
Diagnosticul sinovitei necesită o evaluare complexă care combină examinarea clinică detaliată cu investigații paraclinice specifice. Acuratețea diagnosticului este esențială pentru stabilirea unui plan terapeutic eficient.
Examinarea fizică: Medicul evaluează articulațiile afectate prin inspecție, palpare și testarea mobilității. Sunt urmărite prezența umflăturii, sensibilitatea la atingere, temperatura locală și limitarea mișcărilor. Examinarea include și evaluarea forței musculare și a stabilității articulare pentru a determina gradul de afectare funcțională.
Analize de sânge: Testele de laborator pot identifica markeri ai inflamației și autoanticorpi specifici. Viteza de sedimentare a hematiilor și proteina C reactivă sunt crescute în procesele inflamatorii active. Factorul reumatoid și anticorpii antinucleari pot sugera prezența unei boli autoimune subiacente care cauzează sinovita.
Investigații imagistice: Metodele imagistice moderne oferă informații detaliate despre starea articulațiilor și gradul de inflamație al membranei sinoviale. Radiografiile simple pot evidenția modificări osoase și îngustarea spațiului articular, în timp ce rezonanța magnetică nucleară oferă imagini detaliate ale țesuturilor moi și poate detecta inflamația sinovială în stadii incipiente. Ecografia articulară permite vizualizarea în timp real a membranei sinoviale și poate evalua prezența lichidului sinovial în exces.
Analiza lichidului sinovial: Examinarea lichidului sinovial prelevat prin artrocenteză oferă informații valoroase despre natura procesului inflamator. Sunt evaluate aspectul macroscopic, vâscozitatea, numărul și tipul celulelor prezente, precum și prezența cristalelor sau a microorganismelor. Rezultatele ajută la diferențierea între diferitele cauze ale sinovitei și ghidează alegerea tratamentului adecvat.
Opțiuni de tratament
Abordarea terapeutică a sinovitei trebuie adaptată în funcție de cauza subiacentă, severitatea simptomelor și articulațiile afectate. Tratamentul combină măsuri conservative cu terapii medicamentoase și, în cazurile severe, intervenții chirurgicale.
Odihnă și modificarea activității
Reducerea temporară a solicitării articulațiilor afectate este esențială pentru diminuarea inflamației și ameliorarea durerii. Activitățile zilnice trebuie adaptate pentru a evita suprasolicitarea articulară, iar perioadele de odihnă trebuie alternate cu exerciții ușoare pentru menținerea mobilității și prevenirea rigidității.
Aplicarea gheții
Crioterapia locală reprezintă o metodă eficientă pentru reducerea durerii și a inflamației în fazele acute ale sinovitei. Aplicarea gheții sau a compreselor reci pe articulația afectată timp de 15-20 de minute, de mai multe ori pe zi, ajută la diminuarea edemului și la ameliorarea disconfortului local.
Fizioterapie
Programul de recuperare include exerciții specifice pentru menținerea mobilității articulare și întărirea musculaturii adiacente. Tehnicile de fizioterapie precum ultrasunetele, electroterapia și terapia cu laser pot reduce inflamația și durerea. Exercițiile sunt adaptate progresiv, în funcție de toleranța pacientului și răspunsul la tratament.
Medicație
Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene: Aceste medicamente reduc eficient durerea și inflamația prin blocarea enzimelor implicate în procesul inflamator. Administrarea poate fi orală sau topică, sub formă de geluri sau creme aplicate local. Tratamentul trebuie monitorizat atent pentru prevenirea efectelor adverse gastrice și renale.
Injecții cu corticosteroizi: Administrarea intraarticulară de corticosteroizi oferă o ameliorare rapidă a simptomelor în cazurile severe de sinovită. Efectul antiinflamator este puternic și de lungă durată, dar numărul injecțiilor trebuie limitat pentru a evita efectele adverse asupra cartilajului articular.
Proceduri chirurgicale
Sinoviectomia: Această intervenție chirurgicală implică îndepărtarea parțială sau totală a membranei sinoviale inflamate. Procedura poate fi efectuată prin artroscopie sau chirurgie deschisă și este indicată în cazurile de sinovită cronică rezistentă la tratamentul conservator.
Repararea articulară: Intervențiile de reconstrucție articulară sunt necesare în cazurile cu deteriorare semnificativă a structurilor articulare. Procedurile pot include repararea cartilajului, ligamentelor sau altor țesuturi afectate, cu scopul de a restabili funcția normală a articulației.
Strategii de prevenție
Prevenirea recurențelor sinovitei și limitarea progresiei bolii necesită o abordare complexă, care include modificări ale stilului de viață și măsuri specifice de protecție articulară.
Protecția articulațiilor: Tehnicile corecte de mișcare și poziționare a articulațiilor sunt esențiale pentru prevenirea suprasolicitării și a traumatismelor. Utilizarea echipamentelor ergonomice și adaptarea mediului de lucru pot reduce stresul mecanic asupra articulațiilor. Menținerea unei greutăți corporale optime și evitarea activităților cu impact crescut contribuie la protejarea structurilor articulare.
Modificarea exercițiilor: Adaptarea programului de exerciții fizice este esențială pentru persoanele cu sinovită. Activitățile cu impact redus precum înotul, mersul pe bicicletă sau exercițiile în apă reprezintă alternative excelente la activitățile care suprasolicită articulațiile. Intensitatea și durata exercițiilor trebuie crescute treptat, iar mișcările care provoacă durere sau disconfort trebuie evitate sau modificate corespunzător.
Utilizarea echipamentului adecvat: Echipamentele de protecție și suport articular joacă un rol crucial în prevenirea agravării sinovitei. Ortezele, bandajele elastice și alte dispozitive de susținere oferă stabilitate articulațiilor afectate și reduc riscul de traumatisme. Încălțămintea trebuie să fie confortabilă și să ofere amortizare adecvată, iar instrumentele ergonomice pot reduce stresul asupra articulațiilor în timpul activităților zilnice.
Exerciții regulate: Menținerea unui program regulat de exerciții fizice adaptate este fundamentală pentru gestionarea sinovitei. Exercițiile de întindere și mobilizare articulară previn rigiditatea, în timp ce exercițiile de întărire musculară oferă un suport mai bun articulațiilor. Programul trebuie efectuat constant, cu intensitate moderată și trebuie să includă perioade adecvate de încălzire și revenire.
Controlul greutății: Menținerea unei greutăți corporale optime reduce semnificativ presiunea exercitată asupra articulațiilor. Fiecare kilogram în plus crește stresul mecanic asupra articulațiilor purtătoare de greutate, putând agrava inflamația sinovială. O dietă echilibrată, bogată în nutrienți antiinflamatori, combinată cu activitate fizică regulată, contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase.