Meniu

Cauze lipsa spermei: afectiuni, factori de mediu si obiceiuri

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Anastasia Moraru pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Lipsa spermei reprezintă o problemă complexă care poate fi cauzată de diverse afecțiuni medicale, factori genetici sau probleme structurale ale sistemului reproductiv masculin. Această condiție poate afecta fertilitatea și capacitatea de reproducere. Principalele cauze includ afecțiuni precum varicocelul, infecțiile tractului genital, dezechilibrele hormonale și tumorile.

De asemenea, anumite condiții genetice precum sindromul Klinefelter sau fibroza chistică pot duce la absența spermei în lichidul seminal. Problemele structurale, cum ar fi ejacularea retrogradă sau blocajele în tractul reproductiv, reprezintă alte cauze importante ale acestei afecțiuni.

Afecțiuni medicale

Diverse afecțiuni medicale pot afecta producția și calitatea spermei, având un impact semnificativ asupra fertilității masculine. Acestea variază de la probleme locale la nivel testicular până la dezechilibre hormonale sistemice.

Varicocel

Această afecțiune se caracterizează prin dilatarea venelor din scrot, ceea ce duce la creșterea temperaturii testiculare și afectarea producției de spermă. Varicocelul apare mai frecvent pe partea stângă și poate cauza disconfort și durere, pe lângă impactul asupra fertilității. Tratamentul chirurgical poate ameliora simptomele și îmbunătăți calitatea spermei.

Infecții și boli cu transmitere sexuală

Infecțiile tractului genital, inclusiv cele cu transmitere sexuală, pot afecta semnificativ producția și calitatea spermei. Acestea pot cauza inflamații, cicatrici și blocaje în căile reproductive. Tratamentul prompt al infecțiilor este esențial pentru prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Dezechilibre hormonale

Nivelurile anormale ale hormonilor, în special testosteronul și hormonii produși de glanda pituitară, pot perturba spermatogeneza. Dezechilibrele hormonale pot fi cauzate de diverse afecțiuni endocrine sau pot fi rezultatul unor tratamente medicale specifice.

Tumori

Prezența tumorilor, fie benigne sau maligne, în sistemul reproductiv sau în glandele endocrine poate afecta producția de spermă. Tratamentele pentru cancer, precum chimioterapia sau radioterapia, pot avea de asemenea un impact negativ asupra fertilității.

Afecțiuni genetice

Sindromul Klinefelter: Această condiție genetică apare atunci când bărbații se nasc cu un cromozom X suplimentar, rezultând în configurația cromozomială XXY. Sindromul afectează dezvoltarea testiculelor și producția de testosteron, ducând la infertilitate și alte probleme de sănătate.

Fibroza chistică: Această boală genetică afectează nu doar sistemul respirator și digestiv, ci și fertilitatea masculină. Bărbații cu fibroză chistică se pot naște fără vas deferens, conducta care transportă sperma de la testicule, rezultând în absența spermei în ejaculat.

Sindromul Kallmann: Această afecțiune genetică afectează producția hormonilor responsabili pentru dezvoltarea sexuală și reproducere. Persoanele afectate prezintă nivele scăzute de hormoni sexuali și probleme cu maturizarea sexuală, ceea ce duce la infertilitate.

Probleme structurale

Problemele structurale ale sistemului reproductiv masculin pot împiedica transportul normal al spermei, chiar dacă producția acesteia este normală. Aceste probleme pot fi congenitale sau dobândite.

Ejaculare retrogradă: În această condiție, sperma intră în vezica urinară în loc să fie expulzată prin penis în timpul ejaculării. Această problemă poate fi cauzată de intervenții chirurgicale, medicamente sau afecțiuni neurologice care afectează funcționarea normală a sfincterelor vezicale.

Blocaje în tractul reproductiv: Obstrucțiile în căile reproductive pot împiedica transportul spermei din testicule către penis. Aceste blocaje pot fi cauzate de infecții, intervenții chirurgicale anterioare sau malformații congenitale. În unele cazuri, blocajele pot fi corectate chirurgical pentru a restabili fertilitatea.

Testicule necoborate: Această afecțiune apare când unul sau ambele testicule nu coboară în scrot în timpul dezvoltării fetale. Testiculele sunt menținute la o temperatură mai scăzută decât temperatura corpului pentru o producție optimă de spermă. Când testiculele rămân în abdomen, temperatura crescută poate afecta permanent producția de spermă, chiar și după corectarea chirurgicală a poziției acestora.

Modificări ale canalelor care transportă sperma: Modificările structurale ale canalelor reproductive pot include blocaje, îngustări sau malformații congenitale care împiedică transportul normal al spermei. Aceste modificări pot apărea la nivelul epididimului, canalelor deferente sau canalelor ejaculatorii, afectând capacitatea spermei de a ajunge în lichidul seminal.

Cauze legate de tratamente medicale

Diverse tratamente medicale și intervenții chirurgicale pot afecta temporar sau permanent producția și transportul spermei. Efectele acestor tratamente variază în funcție de tipul medicației sau procedura chirurgicală efectuată.

Medicamente

Medicamente pentru tensiune arterială: Medicamentele antihipertensive, în special beta-blocantele și blocantele canalelor de calciu, pot afecta producția de spermă și funcția erectilă. Acestea pot interfera cu mecanismele hormonale și vasculare necesare pentru funcția reproductivă normală, ducând la scăderea cantității și calității spermei.

Medicamente pentru depresie și anxietate: Antidepresivele, în special inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, pot afecta fertilitatea masculină prin modificarea nivelurilor hormonale și interferența cu funcția sexuală. Aceste medicamente pot cauza probleme cu ejacularea și pot reduce libidoul, afectând indirect fertilitatea.

Tratamente pentru artrită: Medicamentele utilizate în tratamentul artritei, cum ar fi metotrexatul și alte medicamente imunosupresoare, pot avea efecte negative asupra producției de spermă. Aceste medicamente pot afecta direct țesutul testicular și pot interfera cu procesul de spermatogeneză.

Medicamente pentru cancer: Chimioterapia și alte tratamente oncologice pot avea efecte devastatoare asupra fertilității masculine. Aceste medicamente atacă celulele care se divid rapid, inclusiv cele implicate în producția de spermă, putând cauza infertilitate temporară sau permanentă.

Intervenții chirurgicale anterioare

Vasectomie: Această procedură chirurgicală de sterilizare implică secționarea și ligaturarea canalelor deferente, împiedicând transportul spermei din testicule. Deși procedura este reversibilă în unele cazuri, succesul reversării depinde de mai mulți factori, inclusiv timpul scurs de la intervenția inițială.

Repararea herniei: Intervențiile chirurgicale pentru hernie inghinală pot afecta accidental canalele reproductive masculine. Cicatricile post-operatorii sau leziunile nervilor din zona inghinală pot perturba transportul spermei sau funcția testiculară normală.

Chirurgia prostatei: Intervențiile chirurgicale la nivelul prostatei, fie pentru cancer sau hiperplazie benignă, pot afecta căile ejaculatorii și funcția sexuală. Acestea pot duce la ejaculare retrogradă sau absența completă a ejaculării, afectând fertilitatea.

Factori de mediu

Expunerea la diverși factori de mediu poate avea un impact semnificativ asupra fertilității masculine, afectând atât producția cât și calitatea spermei.

Substanțe chimice industriale

Expunerea prelungită la pesticide, solvenți organici, materiale plastice și alte substanțe chimice industriale poate perturba funcția endocrină și afecta direct producția de spermă. Aceste substanțe pot pătrunde în organism prin contact direct cu pielea, inhalare sau ingestie, cauzând modificări în procesul de spermatogeneză și reducând fertilitatea.

Expunerea la metale grele

Metalele grele precum plumbul, mercurul și cadmiul pot avea efecte toxice severe asupra sistemului reproductiv masculin. Aceste substanțe se pot acumula în țesuturile testiculare, interferând cu producția de spermă și afectând calitatea acesteia. Expunerea poate avea loc prin intermediul mediului profesional, al apei contaminate sau al alimentelor contaminate, efectele fiind adesea ireversibile dacă expunerea este prelungită.

Expunerea la radiații

Radiațiile ionizante pot deteriora sever celulele reproducătoare masculine, afectând direct materialul genetic al spermei. Expunerea poate proveni din tratamente medicale, accidente nucleare sau expunere ocupațională. Efectele pot fi temporare sau permanente, în funcție de doza de radiație și durata expunerii, recuperarea funcției reproductive putând dura luni sau ani.

Căldură excesivă

Băi fierbinți și saune: Expunerea prelungită la temperaturi ridicate în băi fierbinți sau saune poate afecta semnificativ producția de spermă. Testiculele funcționează optim la o temperatură cu aproximativ două grade mai scăzută decât temperatura corporală normală. Ședințele frecvente în medii cu temperaturi ridicate pot reduce temporar numărul și calitatea spermatozoizilor, efectele putând persista până la câteva săptămâni după expunere.

Utilizarea laptopului pe genunchi: Căldura generată de laptopuri și alte dispozitive electronice poate crește temperatura scrotală atunci când sunt ținute direct pe genunchi pentru perioade lungi. Această creștere locală a temperaturii poate afecta producția și calitatea spermei. Efectele sunt de obicei reversibile după eliminarea sursei de căldură.

Îmbrăcăminte strâmtă: Purtarea constantă a hainelor foarte strâmte în zona inghinală poate crește temperatura testiculară prin limitarea ventilației naturale și menținerea căldurii corporale. Acest lucru poate interfera cu procesul normal de spermatogeneză, reducând cantitatea și calitatea spermei produse.

Cauze legate de stilul de viață

Alegerile zilnice și obiceiurile personale pot avea un impact semnificativ asupra fertilității masculine, afectând direct producția și calitatea spermei.

Consumul de droguri: Utilizarea substanțelor ilicite poate perturba grav funcția reproductivă masculină. Marijuana, cocaina și alte droguri recreaționale interferează cu producția de hormoni și pot reduce dramatic calitatea și cantitatea spermei. Efectele pot persista mult timp după întreruperea consumului.

Consumul de alcool: Alcoolul în cantități mari afectează negativ producția de testosteron și poate duce la disfuncții erectile. Consumul cronic poate cauza atrofie testiculară și reduce semnificativ calitatea spermei. Efectele sunt adesea proporționale cu cantitatea și frecvența consumului de alcool.

Fumatul: Tutunul conține numeroase substanțe toxice care pot deteriora materialul genetic al spermei și reduce mobilitatea acesteia. Fumatul afectează și circulația sanguină, reducând aportul de oxigen și nutrienți la nivelul testiculelor. Efectele negative se acumulează în timp și pot persista chiar și după renunțarea la fumat.

Stresul emoțional: Stresul cronic poate perturba echilibrul hormonal și reduce producția de spermă prin mecanisme complexe neuroendocrine. Anxietatea și depresia pot afecta libidoul și funcția sexuală, contribuind indirect la probleme de fertilitate. Gestionarea eficientă a stresului este esențială pentru menținerea sănătății reproductive.

Obezitatea: Excesul ponderal poate afecta fertilitatea prin multiple mecanisme, inclusiv dezechilibre hormonale și temperatură scrotală crescută. Țesutul adipos în exces convertește testosteronul în estrogen, perturbând balanța hormonală necesară pentru producția normală de spermă. Reducerea greutății poate îmbunătăți semnificativ parametrii spermei.

Steroizi anabolizanți: Utilizarea sterozilor anabolizanți pentru creșterea masei musculare poate suprima dramatic producția naturală de testosteron și spermă. Acești compuși sintetici perturbă axul hipotalamo-hipofizar-testicular, ducând adesea la atrofie testiculară și infertilitate. Efectele pot fi de lungă durată și uneori ireversibile.

Întrebări frecvente

Poate lipsa de spermă să fie reversibilă?

Lipsa de spermă poate fi reversibilă în funcție de cauză. În cazurile în care este determinată de factori temporari, cum ar fi expunerea la căldură sau utilizarea anumitor medicamente, funcția reproductivă poate fi restabilită după eliminarea acestor factori. Totuși, în cazul unor cauze genetice sau structurale, reversibilitatea poate fi limitată.

Cum afectează obezitatea producția de spermă?

Obezitatea poate afecta producția de spermă prin dezechilibre hormonale și creșterea temperaturii scrotale. Țesutul adipos în exces poate transforma testosteronul în estrogen, perturbând echilibrul hormonal necesar pentru spermatogeneză. De asemenea, obezitatea poate duce la disfuncții erectile și alte probleme de fertilitate.

Care este diferența dintre numărul scăzut de spermatozoizi și absența spermei?

Numărul scăzut de spermatozoizi, cunoscut sub numele de oligospermie, se referă la o cantitate redusă de spermatozoizi în lichidul seminal. Absența spermei, sau azoospermia, indică lipsa totală a spermatozoizilor în ejaculat. Ambele condiții pot afecta fertilitatea, dar au cauze și tratamente diferite.

Poate stresul să cauzeze lipsa de spermă?

Stresul cronic poate contribui la lipsa de spermă prin impactul său asupra echilibrului hormonal și funcției testiculare. Cortizolul, hormonul stresului, poate inhiba producția de testosteron și spermatogeneză. Reducerea stresului și gestionarea eficientă a acestuia pot îmbunătăți parametrii spermei.

Cât timp după oprirea substanțelor nocive poate reveni producția de spermă?

Producția de spermă poate reveni la normal între trei și șase luni după oprirea substanțelor nocive, cum ar fi steroizii anabolizanți sau alcoolul. Recuperarea depinde de durata și intensitatea expunerii, dar unele efecte pot persista mai mult timp.

Pot fi tratate cauzele genetice ale lipsei de spermă?

Cauzele genetice ale lipsei de spermă sunt dificil de tratat, dar anumite intervenții precum terapiile hormonale sau procedurile chirurgicale pot ajuta. În unele cazuri, recoltarea spermei direct din testicule pentru fertilizare in vitro poate fi o opțiune.

Cum afectează medicamentele producția de spermă?

Medicamentele pot influența producția de spermă prin modificarea nivelurilor hormonale sau afectarea directă a celulelor testiculare. Medicamentele pentru hipertensiune, depresie sau cancer sunt cunoscute pentru astfel de efecte. Este important să discutați cu medicul despre posibilele efecte secundare asupra fertilității.

Ce schimbări în stilul de viață pot îmbunătăți producția de spermă?

Schimbările în stilul de viață care pot îmbunătăți producția de spermă includ adoptarea unei diete echilibrate, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea fumatului și consumului excesiv de alcool și gestionarea stresului. Exercițiile fizice regulate și evitarea expunerii la toxine sunt, de asemenea, benefice.

Poate lipsa de spermă să afecteze nivelurile de testosteron?

Lipsa de spermă poate fi asociată cu niveluri scăzute de testosteron, deoarece ambele sunt influențate de funcția testiculară și echilibrul hormonal. Dezechilibrele hormonale pot afecta atât producția de spermă, cât și nivelurile de testosteron, influențând astfel fertilitatea și sănătatea generală.

Concluzie

Lipsa spermei este o problemă complexă cu multiple cauze posibile, variind de la afecțiuni medicale și genetice până la factori structurali și legături cu stilul de viață. Înțelegerea cauzelor specifice este esențială pentru abordarea corectă a tratamentului și îmbunătățirea fertilității. Deși unele cauze pot fi gestionate sau chiar inversate, altele necesită intervenții mai complexe sau soluții alternative precum fertilizarea in vitro. Consultarea unui specialist în infertilitate este crucială pentru un plan personalizat și eficient.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

van der Horst, G., & Maree, L. (2014). Sperm form and function in the absence of sperm competition. Molecular reproduction and development, 81(3), 204-216.

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/mrd.22277

Dr. Anastasia Moraru

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.