Criza genitala: durata, manifestări in functie de sex si ingrijire

Manifestările includ edemațierea vulvei și secreții vaginale la fetițe, iar la băieți poate apărea mărirea în volum a organelor genitale. Deși poate părea îngrijorătoare pentru părinți, criza genitală este un fenomen natural care se rezolvă spontan în câteva săptămâni, fără a necesita tratament specific.

Timpul și durata crizei genitale

Criza genitală reprezintă o etapă normală în adaptarea nou-născutului la viața extrauterină. Aceasta apare ca răspuns la expunerea intrauterină la hormonii materni și la modificările hormonale care au loc după naștere.

Perioada de debut: Manifestările crizei genitale încep să apară de obicei în jurul celei de-a treia zi după naștere, putând debuta oricând între ziua 3 și ziua 6 de viață. Debutul este gradual, cu intensificarea progresivă a simptomelor în primele zile. Această perioadă coincide cu momentul în care nivelul hormonilor materni din organismul nou-născutului începe să scadă.

Durata preconizată: Durata tipică a crizei genitale variază între 2 și 4 săptămâni în majoritatea cazurilor. Intensitatea manifestărilor atinge un vârf în prima săptămână după debut, după care începe să se diminueze treptat. Simptomele pot persista cu intensitate variabilă pe toată această perioadă.

Perioada normală de rezoluție: Rezoluția crizei genitale are loc în mod natural, pe măsură ce organismul nou-născutului metabolizează și elimină hormonii materni reziduali. Majoritatea semnelor dispar complet până la vârsta de 6-8 săptămâni. Procesul de vindecare este gradual, cu ameliorarea progresivă a tuturor manifestărilor.

Manifestări la nou-născuții de sex feminin

Criza genitală la fetițe prezintă un tablou clinic specific, caracterizat prin modificări la nivelul organelor genitale externe și al țesutului mamar. Aceste manifestări sunt determinate de acțiunea hormonilor materni asupra țesuturilor sensibile ale nou-născutului.

Caracteristicile secreției vaginale

Secreția vaginală apare ca un lichid albicios, mucoid, care poate conține ocazional striuri sangvinolente. Aceasta este sterilă și nu necesită tratament specific. Consistența și aspectul secreției se pot modifica pe parcursul evoluției crizei genitale, dar mențin caracterul fiziologic.

Modificări ale țesutului mamar

Țesutul mamar suferă modificări temporare sub influența hormonilor materni. Glandele mamare pot deveni tumefiate și ușor indurate la palpare. În unele cazuri, la presiune blândă se poate observa eliminarea unei secreții asemănătoare colostrului.

Dezvoltarea miliumului facial

Miliumul facial reprezintă apariția unor mici puncte albe, ușor proeminente, localizate în special pe nas și bărbie. Acestea sunt de fapt glande sebacee hipertrofiate și nu necesită niciun tratament, dispărând spontan odată cu rezoluția crizei genitale.

Modificări fizice

Edemațierea vulvară și vaginală: Țesuturile vulvare și vaginale prezintă o tumefiere moderată, cu aspect lucios și ușor edemațiat. Această modificare este cauzată de retenția de lichide la nivel tisular și de efectele hormonilor materni asupra țesuturilor genitale. Edemul este simetric și nu provoacă disconfort nou-născutului.

Mărirea țesutului mamar: Glandele mamare pot prezenta o creștere în volum, devenind palpabile sub forma unor noduli fermi, bilateral și simetrici. Pielea suprajacentă poate avea un aspect ușor eritematic, dar fără semne de inflamație sau infecție. Dimensiunea nodulilor mamari variază, dar rămâne în limite fiziologice.

Secreții de tip colostru: În unele cazuri, glandele mamare tumefiate pot secreta spontan sau la presiune blândă un lichid asemănător colostrului. Această secreție este sterilă și reprezintă un răspuns normal la stimularea hormonală. Este important ca părinții să fie informați să nu încerce exprimarea acestei secreții, deoarece manipularea excesivă poate duce la complicații.

Manifestări la nou-născuții de sex masculin

La nou-născuții de sex masculin, criza genitală se manifestă prin modificări specifice la nivelul organelor genitale și al țesutului mamar. Aceste schimbări sunt cauzate de expunerea intrauterină la hormonii materni și sunt complet reversibile.

Modificări genitale

Organele genitale masculine suferă transformări temporare sub influența hormonilor materni reziduali. Scrotul poate prezenta o ușoară edemațiere și modificări de culoare, având un aspect lucios. Aceste modificări sunt bilaterale și simetrice, fără a provoca disconfort nou-născutului. Modificările sunt mai evidente în primele zile după naștere și se remit treptat pe măsură ce nivelul hormonal se normalizează.

Modificări ale țesutului mamar

Țesutul mamar la nou-născuții de sex masculin poate prezenta o creștere în volum sub influența hormonilor materni. Această mărire este bilaterală și simetrică, manifestându-se prin apariția unor noduli palpabili, fermi, cu dimensiuni variabile. Pielea din zona mamară poate fi ușor eritematoasă, dar fără semne de inflamație sau infecție locală.

Dezvoltarea miliumului facial

Miliumul facial apare sub forma unor mici puncte albe, ușor reliefate, localizate predominant pe nas și bărbie. Acestea reprezintă glande sebacee hipertrofiate și sunt o manifestare normală a crizei genitale. Nu necesită tratament specific și se remit spontan odată cu normalizarea nivelului hormonal.

Modificări fizice

Creșterea volumului testicular: Testiculele pot prezenta o mărire ușoară în volum, fiind mai proeminente și mai ferme la palpare. Această modificare este cauzată de retenția temporară de lichide și de efectele hormonilor materni asupra țesutului testicular. Creșterea în volum este graduală și simetrică, fără a fi însoțită de durere sau disconfort.

Edemațierea penisului: Penisul poate prezenta un grad ușor de tumefiere, cu aspect lucios și edemațiat. Această modificare este temporară și nu afectează funcția urinară. Edemul este uniform distribuit și nu necesită intervenție terapeutică, remitându-se spontan pe măsură ce nivelurile hormonale se normalizează.

Mărirea țesutului mamar: Glandele mamare pot dezvolta noduli palpabili cu dimensiuni variabile, de consistență fermă. În cazuri rare, poate apărea o secreție asemănătoare colostrului. Este important să nu se încerce exprimarea acestei secreții, deoarece manipularea excesivă poate duce la complicații precum infecții locale.

Îngrijirea și managementul adecvat

Managementul crizei genitale la nou-născuți necesită o abordare atentă și delicată, concentrată pe menținerea igienei și prevenirea complicațiilor. Părinții trebuie să fie informați despre natura fiziologică a acestor modificări și despre importanța unei îngrijiri corespunzătoare.

Reguli de igienă: Igiena zonei genitale trebuie efectuată cu blândețe, folosind apă călduță și săpun neutru special conceput pentru nou-născuți. Zona trebuie curățată de la față spre spate pentru a preveni contaminarea bacteriană. După spălare, este esențială uscarea atentă a pielii, evitând frecarea excesivă care ar putea irita țesuturile sensibile.

Recomandări pentru curățare: Curățarea zonei genitale trebuie realizată la fiecare schimbare a scutecului, folosind mișcări blânde și materiale moi, non-abrazive. Pentru fetițe, este important să se curețe și pliurile labiale, dar fără a exercita presiune sau a încerca pătrunderea în vagin. La băieți, penisul și scrotul trebuie curățate cu atenție, evitând manipularea excesivă.

Precauții importante: Manipularea excesivă a zonelor afectate trebuie evitată, în special în cazul țesutului mamar tumefiat. Nu trebuie încercată exprimarea secreției mamare, deoarece acest lucru poate duce la infecții. Scutecele trebuie schimbate frecvent pentru a menține zona uscată și curată, prevenind astfel iritațiile și infecțiile secundare.

Contact medical: Consultul medical este necesar în cazul apariției unor semne de infecție precum roșeață intensă, căldură locală, durere la atingere sau secreții purulente. De asemenea, medicul trebuie contactat dacă nou-născutul prezintă febră, refuză alimentația sau pare iritat în mod excesiv. Sângerările vaginale care persistă mai mult de o săptămână sau care sunt abundente necesită evaluare medicală imediată.