Meniu

Eritrocite in urina: tipuri, cauze, metode de detectare si tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Anastasia Moraru pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Prezența eritrocitelor în urină reprezintă o condiție medicală care necesită atenție și investigații suplimentare. Această afecțiune, cunoscută și sub numele de hematurie, poate fi cauzată de diverse probleme ale tractului urinar, de la infecții simple până la afecțiuni mai complexe. Sângele în urină poate fi vizibil cu ochiul liber, situație în care urina capătă o culoare roz sau roșiatică, sau poate fi detectat doar prin analize de laborator.

Deși prezența eritrocitelor în urină poate părea alarmantă, în multe cazuri este tratabilă și nu reprezintă o amenințare serioasă pentru sănătate. Totuși, este important ca această condiție să fie investigată medical pentru a determina cauza exactă și a primi tratamentul adecvat.

Tipuri de hematurie

Hematuria reprezintă prezența sângelui în urină și poate varia ca severitate și manifestare clinică. Această afecțiune poate indica probleme la nivelul rinichilor, vezicii urinare sau al altor părți ale tractului urinar.

Hematuria microscopică: Această formă de hematurie nu este vizibilă cu ochiul liber și poate fi detectată doar prin analize de laborator. În acest caz, eritrocitele sunt prezente în urină în cantități mici, dar suficiente pentru a fi observate la microscop. Deși nu este vizibilă, hematuria microscopică poate fi un indicator important al unor probleme de sănătate care necesită atenție medicală și investigații suplimentare.

Hematuria macroscopică: În acest caz, sângele este vizibil în urină cu ochiul liber, conferind acesteia o culoare roz, roșie sau maro, în funcție de cantitatea de sânge prezentă și de timpul de contact cu urina. Această formă de hematurie este mai ușor de observat și determină pacienții să solicite asistență medicală mai rapid. Culoarea poate varia de la roz pal până la roșu închis sau maro, în funcție de concentrația eritrocitelor prezente.

Valori normale versus anormale: În mod normal, urina nu ar trebui să conțină eritrocite vizibile. La analiza microscopică, se consideră normal să existe până la 4 eritrocite per câmp microscopic cu putere mare. Orice valoare care depășește acest prag este considerată anormală și necesită investigații suplimentare pentru determinarea cauzei. Valorile crescute pot indica diverse afecțiuni, de la infecții simple până la probleme mai complexe ale tractului urinar.

Cauze frecvente ale eritrocitelor în urină

Prezența eritrocitelor în urină poate fi determinată de numeroase afecțiuni și factori, variind de la probleme minore și temporare până la condiții medicale care necesită tratament specializat. Identificarea cauzei exacte este esențială pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat.

Infecții ale tractului urinar

Infecțiile tractului urinar reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale prezenței eritrocitelor în urină. Bacteriile care infectează vezica urinară sau rinichii pot cauza inflamație și iritație a țesuturilor, ducând la apariția sângelui în urină. Simptomele asociate includ durere sau arsură la urinare, nevoia frecventă de a urina și disconfort în zona pelvină.

Efort fizic intens

Activitatea fizică intensă poate cauza apariția temporară a eritrocitelor în urină. Acest fenomen, cunoscut și sub numele de hematurie de efort, apare din cauza traumatismelor minore ale tractului urinar în timpul exercițiilor fizice intense. Această condiție este de obicei temporară și se rezolvă spontan după încetarea activității fizice intense.

Activitate sexuală recentă

Activitatea sexuală poate cauza iritarea țesuturilor tractului urinar, ducând la apariția temporară a eritrocitelor în urină. Această situație este de obicei benignă și se rezolvă spontan în câteva zile. Cu toate acestea, dacă simptomele persistă sau sunt însoțite de alte manifestări, este necesară consultarea unui medic.

Calculi renali și vezicali

Pietrele la rinichi sau vezică pot cauza prezența eritrocitelor în urină prin iritarea și rănirea țesuturilor pe măsură ce se deplasează prin tractul urinar. Această condiție este adesea însoțită de durere severă în zona lombară sau pelvină, greață și modificări ale frecvenței urinare.

Prostată mărită

La bărbați, prostata mărită poate comprima uretra și poate cauza probleme de urinare, inclusiv prezența eritrocitelor în urină. Această afecțiune este mai frecventă la bărbații în vârstă și poate fi însoțită de dificultăți la urinare, nevoia frecventă de a urina și senzația de golire incompletă a vezicii.

Afecțiuni medicale grave

Boală renală: Diverse afecțiuni renale pot cauza prezența eritrocitelor în urină. Glomerulonefrita, o inflamație a filtrelor renale, poate duce la deteriorarea acestora și permite trecerea eritrocitelor în urină. Boala renală cronică poate afecta capacitatea rinichilor de a filtra sângele în mod corespunzător, rezultând în prezența eritrocitelor în urină. Simptomele asociate pot include oboseală, umflarea extremităților și modificări ale tensiunii arteriale.

Cancer vezical: Cancerul vezical poate cauza sângerări intermitente în urină, adesea fără durere. Această formă de cancer afectează mai frecvent persoanele în vârstă și fumătorii. Simptomele includ urinări frecvente, urgență urinară și dureri pelvine. Diagnosticul precoce este crucial pentru un prognostic favorabil, motiv pentru care orice sângerare inexplicabilă în urină trebuie investigată medical.

Cancer renal: Cancerul renal poate determina prezența eritrocitelor în urină prin afectarea țesutului renal. Această formă de cancer poate evolua fără simptome în stadiile incipiente, sângerarea fiind uneori primul semn al bolii. Pe lângă hematurie, pacienții pot prezenta dureri în flanc, masă palpabilă în abdomen și simptome sistemice precum scădere în greutate și oboseală.

Metode de detectare

Identificarea prezenței eritrocitelor în urină necesită diverse tehnici și proceduri de laborator. Acuratețea diagnosticului depinde de calitatea probei și de metodologia utilizată pentru analiză.

Recoltarea corectă a probei de urină: Pentru obținerea unor rezultate precise, proba de urină trebuie recoltată conform unei tehnici specifice numită „proba de mijloc”. Pacientul trebuie să efectueze toaleta locală, să elimine primul jet de urină, să colecteze porțiunea mijlocie într-un recipient steril și să elimine ultima porțiune. Această metodă minimizează contaminarea probei și oferă rezultate mai precise pentru analiză.

Analiza de laborator: Laboratorul efectuează o serie de teste standardizate pentru identificarea și cuantificarea eritrocitelor în urină. Proba este examinată pentru prezența proteinelor, glucozei și altor substanțe care pot indica probleme renale sau ale tractului urinar. Rezultatele sunt evaluate în contextul simptomelor pacientului și al altor parametri clinici.

Testarea cu bandelete: Această metodă rapidă utilizează bandelete reactive care își schimbă culoarea în prezența sângelui din urină. Testul poate detecta cantități mici de sânge, chiar și atunci când acesta nu este vizibil cu ochiul liber. Rezultatul este disponibil în câteva minute și poate orienta medicul spre investigații suplimentare.

Examinarea microscopică: Analiza microscopică permite identificarea precisă a numărului de eritrocite per câmp microscopic și evaluarea morfologiei acestora. Această examinare poate evidenția și prezența altor elemente celulare sau structuri anormale în urină, oferind informații valoroase pentru diagnostic.

Opțiuni de tratament

Abordarea terapeutică a eritrocitelor în urină variază în funcție de cauza subiacentă și poate include diverse metode de tratament, de la medicație până la intervenții chirurgicale.

Antibiotice pentru infecții: În cazul infecțiilor tractului urinar, tratamentul cu antibiotice specifice este esențial. Medicamentele sunt alese în funcție de tipul bacteriei identificate prin urocultura și de sensibilitatea acesteia la antibiotice. Durata tratamentului variază între 3 și 14 zile, în funcție de severitatea infecției și localizarea acesteia.

Managementul calculilor: Tratamentul calculilor urinari poate include litotriție extracorporeală, care fragmentează pietrele prin unde de șoc, sau proceduri endoscopice pentru îndepărtarea acestora. În cazurile mai complexe, poate fi necesară intervenția chirurgicală. Prevenirea formării de noi calculi include modificări ale dietei și creșterea aportului de lichide.

Tratamentul prostatei: Pentru prostata mărită, opțiunile terapeutice includ medicamente care relaxează musculatura prostatei sau reduc volumul acesteia. În cazurile severe, procedurile chirurgicale precum rezecția transuretrală a prostatei pot fi necesare pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor.

Tratamentul cancerului: Abordarea terapeutică a cancerului depinde de tipul și stadiul acestuia, putând include intervenție chirurgicală, radioterapie, chimioterapie sau imunoterapie. Tratamentul este personalizat pentru fiecare pacient și necesită o echipă multidisciplinară de specialiști.

Cazuri care nu necesită tratament: În anumite situații, precum după efort fizic intens sau activitate sexuală, prezența temporară a eritrocitelor în urină se poate rezolva spontan, fără intervenție medicală. Totuși, monitorizarea este necesară pentru a confirma dispariția simptomelor și pentru a exclude alte cauze potențiale.

Solicitare asistență medicală

Prezența eritrocitelor în urină poate indica probleme medicale care necesită evaluare și tratament prompt. Consultarea unui medic este esențială pentru diagnosticarea corectă și inițierea unui tratament adecvat în timp util.

Sânge vizibil în urină: Apariția unei colorații rozalii, roșii sau maronii a urinei necesită evaluare medicală imediată. Chiar dacă sângerarea este intermitentă sau apare o singură dată, acest simptom nu trebuie ignorat, deoarece poate indica prezența unor afecțiuni grave precum infecții, tumori sau probleme ale tractului urinar. Intensitatea culorii nu reflectă neapărat severitatea problemei, astfel că și cele mai subtile modificări ale culorii urinei trebuie investigate.

Dureri asociate: Durerea care însoțește prezența eritrocitelor în urină poate avea diverse localizări și intensități. Durerile lombare pot sugera probleme renale sau calculi, în timp ce durerile în regiunea pelviană pot indica infecții ale tractului urinar inferior sau probleme ale vezicii urinare. Caracterul durerii, localizarea și intensitatea acesteia oferă informații importante pentru stabilirea diagnosticului și necesită evaluare medicală promptă.

Probleme la urinare: Modificările în procesul de urinare reprezintă un semnal important care necesită atenție medicală. Acestea pot include urinări frecvente, senzație de arsură în timpul urinării, jet urinar slab sau întrerupt, dificultăți în începerea urinării sau senzația de golire incompletă a vezicii. Aceste simptome, mai ales când sunt însoțite de prezența eritrocitelor în urină, pot indica infecții, obstrucții sau alte probleme ale tractului urinar.

Alte simptome îngrijorătoare: Prezența unor manifestări sistemice precum febră, oboseală pronunțată, scădere în greutate inexplicabilă sau dureri generalizate necesită investigare medicală promptă. Aceste simptome, când apar împreună cu eritrocite în urină, pot sugera afecțiuni sistemice sau probleme mai complexe care necesită o abordare diagnostică și terapeutică comprehensivă.

Întrebări frecvente

Câte eritrocite în urină sunt considerate normale?

În mod normal, urina nu ar trebui să conțină mai mult de 4 eritrocite per câmp microscopic. Prezența unui număr mai mare poate indica o problemă medicală și necesită investigații suplimentare pentru a determina cauza.

Poate exercițiul fizic să cauzeze sânge în urină?

Exercițiile fizice intense pot duce temporar la prezența sângelui în urină, cunoscută sub numele de hematurie de efort. Aceasta este de obicei inofensivă și dispare după ce activitatea fizică intensă încetează.

Ar trebui să mă îngrijorez dacă văd sânge în urină?

Da, prezența sângelui vizibil în urină nu este normală și ar trebui să consultați un medic cât mai curând posibil. Acesta poate fi un semn al unor afecțiuni care necesită tratament, cum ar fi infecțiile sau pietrele la rinichi.

Cât timp poate dura hematuria?

Durata hematuriei depinde de cauza subiacentă. În unele cazuri, poate fi temporară, dar dacă persistă mai mult de câteva zile sau este recurentă, este necesară evaluarea medicală.

Este sângele în urină întotdeauna vizibil?

Nu, sângele în urină nu este întotdeauna vizibil cu ochiul liber. Hematuria microscopică poate fi detectată doar prin analize de laborator, deși poate indica probleme similare cu hematuria vizibilă.

Pot anumite medicamente să cauzeze sânge în urină?

Da, anumite medicamente, cum ar fi anticoagulantele și unele antiinflamatoare nesteroidiene, pot provoca apariția sângelui în urină. Este important să discutați cu medicul despre toate medicamentele pe care le luați.

Care este diferența între urina roz și cea roșie?

Culoarea urinei poate varia în funcție de cantitatea de sânge prezentă. Urina roz indică o cantitate mică de sânge, în timp ce urina roșie sau maro sugerează o cantitate mai mare sau un timp de contact mai lung cu sângele.

Când ar trebui să caut asistență medicală de urgență?

Ar trebui să solicitați asistență medicală de urgență dacă observați sânge în urină însoțit de dureri severe, febră sau dificultăți la urinare. Aceste simptome pot indica o problemă gravă care necesită intervenție imediată.

Concluzie

Prezența eritrocitelor în urină poate fi un semnal de alarmă pentru diverse afecțiuni ale tractului urinar. De la infecții și calculi până la afecțiuni mai grave precum cancerul, identificarea rapidă și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Înțelegerea simptomelor și a momentului potrivit pentru a solicita asistență medicală ajută la gestionarea eficientă a stării de sănătate. Colaborarea cu medicii pentru diagnostic și tratament personalizat este crucială pentru menținerea sănătății tractului urinar.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Larcom, R. C., & Carter, G. H. (1948). Erythrocytes in urinary sediment: Identification and normal limits: With a note on the nature of granular casts. The Journal of Laboratory and Clinical Medicine, 33(7), 875-880.

https://www.translationalres.com/article/0022-2143(48)90097-3/abstract

Dr. Anastasia Moraru

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.