Meniu

RDW crescut: ce este, cauze, impact pentru sanatate si gestionare

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Cristian Popescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Ai facut analize de sange si ti-a iesit RDW crescut? Poate ti-e frica, poate nu stii ce inseamna… dar stai linistit ca iti explic eu tot ce trebuie sa stii despre aceasta valoare din analizele tale. RDW-ul (Red Cell Distribution Width) sau distributia eritrocitara cum ii spunem noi medicii, masoara cat de diferite sunt globulele tale rosii ca marime. 

Gandeste-te la ele ca la niste mingi – in mod normal, ar trebui sa fie toate cam de aceeasi dimensiune. Cand RDW-ul e crescut, inseamna ca ai si mingi mari si mingi mici prin sange, ceea ce nu-i tocmai bine. Valorile normale se invart intre 11,5% si 14,5%. Daca ai peste 14,5%, atunci vorbim de RDW crescut si trebuie sa aflam de ce. Nu-i musai sa intri in panica! Dar nici sa ignori rezultatul nu e bine.

Ce inseamna de fapt RDW crescut?

Sa-ti explic mai simplu ce se intampla in corpul tau. Globulele rosii sunt cele care cara oxigenul prin tot organismul – sunt ca niste camioane mici de transport. Cand sunt de marimi prea diferite, unele camioane sunt prea mari, altele prea mici, si nu mai pot transporta oxigenul cum trebuie.

Normal, toate globulele rosii ar trebui sa aiba cam 7-8 micrometri (foarte mici, nu le vezi cu ochiul liber!). Dar cand organismul tau are o problema – poate ii lipseste fierul, poate ai o boala ascunsa – incepe sa produca globule rosii de toate marimile. Asta se vede in analize ca RDW crescut.

Important de retinut!

Un RDW crescut nu e o boala in sine, ci un semnal ca ceva nu merge bine in organism. E ca un semafor care iti arata ca trebuie sa investighezi mai departe.

De ce creste RDW-ul? Cauze principale

Iata care sunt cele mai frecvente motive pentru care poti avea RDW crescut:

Lipsa de fier

Asta-i cea mai comuna cauza, mai ales la femei. Fara fier suficient, corpul tau nu poate face globule rosii normale. Face unele mici si palide, altele mai marisoare… de-aia creste RDW-ul. Te simti obosit tot timpul? Ai pielea palida? Poate ti-e pofta sa rozi gheata? (da, chiar se intampla!) Toate astea pot fi semne ca-ti lipseste fierul.

Lipsa de vitamina B12

Vitamina B12 e esentiala pentru producerea globulelor rosii. Fara ea, corpul face globule mari si ciudate, care nu functioneaza cum trebuie. Mai ales daca esti vegetarian sau ai probleme cu stomacul, poti avea deficit de B12.

Deficit de acid folic

La fel ca vitamina B12, si acidul folic e necesar pentru globulele rosii. Femeile insarcinate au nevoie de mai mult acid folic – de-aia li se recomanda suplimente.

Probleme cu ficatul

Ficatul tau joaca un rol important in metabolismul fierului si al altor substante necesare sangelui. Daca ai hepatita, ciroza sau alte probleme hepatice, RDW-ul poate creste.

Boli de inima

Poate pare ciudat, dar problemele cardiace pot afecta si sângele. Cand inima nu pompeaza cum trebuie, tot organismul sufera, inclusiv productia de globule rosii.

Probleme cu rinichii

Rinichii produc un hormon numit eritropoietina care spune organismului sa faca globule rosii. Cand rinichii nu merg bine, nici productia de globule rosii nu mai e normala.

Diverse tipuri de anemie

Exista multe feluri de anemie si fiecare afecteaza globulele rosii diferit:

  • Anemia feripriva: globule mici si palide
  • Anemia megaloblastica: globule mari si umflate
  • Anemia hemolitica: globulele rosii se distrug prea repede

Talasemia si anemia falciforma

Astea sunt boli genetice, adica te nasti cu ele. In talasemie, globulele rosii sunt mici si deformate. In anemia falciforma, au forma de secera (de unde si numele). Ambele duc la RDW foarte crescut.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul nu se pune doar pe baza RDW-ului! Medicul tau va cere o hemograma completa care include:

  • Hemoglobina
  • Hematocrit
  • Numarul de globule rosii
  • MCV (marimea medie a globulelor)
  • MCHC (concentratia de hemoglobina)

Cand ar trebui sa faci analiza?

  • Daca te simti obosit fara motiv
  • Ai pielea palida
  • Ti se invarte capul des
  • Ai palptatii
  • Esti gravida
  • Ai o boala cronica cunoscuta

Cum se face analiza?

E simplu – se ia putin sange dintr-o vena, de obicei dimineata. Nu trebuie neaparat sa fii pe nemancate, dar e bine sa bei apa inainte ca sa fie mai usor de gasit vena. Rezultatul vine de obicei in aceeasi zi sau a doua zi.

Interpretarea rezultatelor

Aici devine putin mai complicat… Un RDW crescut singur nu spune toata povestea. Trebuie vazut impreuna cu alte valori:

  • RDW crescut + MCV mic = probabil anemie din lipsa de fier
  • RDW crescut + MCV mare = probabil lipsa de B12 sau acid folic  
  • RDW normal + MCV mic = poate fi talasemie

De-aia e important sa mergi la medic cu rezultatele, nu sa te doctoresti singur pe internet!

Ce inseamna pentru sanatatea ta pe termen lung?

Un RDW crescut care persista poate fi asociat cu:

Probleme cardiace

Studiile arata ca persoanele cu RDW crescut au risc mai mare de infarct sau insuficienta cardiaca. Nu e de joaca! Daca ai si alte factori de risc (fumat, diabet, hipertensiune), cu atat mai mult trebuie sa fii atent.

Prognostic mai prost in cancer

La pacientii cu cancer, un RDW crescut poate insemna ca boala e mai agresiva. Nu vrem sa te speriem, dar e important sa stii ca acest parametru poate ajuta medicii sa inteleaga mai bine situatia.

Inflamatii cronice

Orice inflamatie din corp – de la artrita la boli inflamatorii intestinale – poate creste RDW-ul. E ca un cerc vicios: inflamatia afecteaza productia de globule rosii, care la randul lor nu mai pot oxigena bine tesuturile.

Risc general crescut

Suna infricosator, dar persoanele cu RDW persistent crescut au un risc mai mare de complicatii medicale in general. De-aia e important sa gasesti cauza si sa o tratezi!

Ce poti face ca sa scazi RDW-ul?

Vestea buna e ca in multe cazuri, RDW-ul poate reveni la normal daca tratezi cauza. Iata ce poti face:

Schimba-ti alimentatia

Mananca alimente bogate in:

  • Fier: carne rosie, ficat, spanac, linte
  • Vitamina B12: peste, oua, lactate
  • Acid folic: legume cu frunze verzi, citrice, fasole
  • Vitamina C: ajuta la absorbtia fierului

Un pont: fierul din carne se absoarbe mai bine decat cel din plante. Daca esti vegetarian, combina legumele bogate in fier cu vitamina C (de exemplu, spanac cu lamâie).

Fa miscare regulat

Sportul ajuta la oxigenarea sangelui si stimuleaza productia de globule rosii sanatoase. Nu trebuie sa devii atlet – 30 de minute de mers pe jos zilnic e un inceput bun.

Dormi suficient

Organismul tau produce multe din celulele sanguine in timpul somnului. 7-8 ore pe noapte sunt ideale. Si nu doar cantitatea conteaza, ci si calitatea – incearca sa te culci si sa te trezesti la aceeasi ora.

Schimba-ti stilul de viata

  • Renunta la fumat (afecteaza oxigenarea sangelui)
  • Redu alcoolul (dauneaza ficatului si productiei de globule rosii)
  • Controleaza stresul (da, si stresul poate afecta sângele!)
  • Mentine o greutate normala

Suplimente – dar cu cap!

Daca medicul iti recomanda suplimente:

Fier:

  • Ia-l pe stomacul gol sau cu vitamina C
  • Poate cauza constipatie si scaune negre (e normal!)
  • Nu lua mai mult decat ti s-a prescris – excesul de fier e toxic

Vitamina B12:

  • Daca ai probleme de absorbtie, s-ar putea sa ai nevoie de injectii
  • Vegetarienii au aproape intotdeauna nevoie de suplimente

Acid folic:

  • Foarte important in sarcina!
  • Se gaseste si in multe cereale fortificate

Întrebări frecvente

Stresul chiar afecteaza RDW-ul?

Indirect, da. Stresul cronic afecteaza tot organismul, inclusiv productia de globule rosii. Plus ca atunci cand esti stresat, mananci prost, dormi putin... toate astea se aduna.

Pot face sport cu RDW crescut?

In general da, dar cu masura. Daca ai si anemie severa, sportul intens poate fi periculos. Vorbeste cu medicul!

Sarcina poate creste RDW-ul?

Da! In sarcina, necesarul de fier si acid folic creste mult. De-aia toate gravidele primesc suplimente.

Ma simt bine, dar am RDW crescut. E grav?

Nu toate persoanele cu RDW crescut au simptome. Dar e ca o avertizare - mai bine previi decat sa tratezi cand apar problemele!

In cat timp se schimba RDW-ul?

Globulele rosii traiesc cam 120 de zile. Deci daca incepi tratament azi, vei vedea schimbari semnificative in 3-4 luni.

RDW crescut inseamna neaparat anemie?

Nu neaparat! Poate fi si din cauza unor inflamatii, boli cronice sau chiar deshidratare severa. De-aia trebuie vazut tot tabloul clinic.

Ce manânc ca sa scad RDW-ul?

Nu exista un aliment magic! Dar o dieta echilibrata cu multe legume, fructe, carne slaba si cereale integrale ajuta. Evita ceaiul negru la masa - impiedica absorbtia fierului.

Cat de des sa repet analizele?

Daca ai inceput tratament, medicul va recomanda probabil sa repeti dupa 1-3 luni. Daca nu ai probleme cunoscute, o data pe an e suficient.

Se poate normaliza RDW-ul?

Da! In majoritatea cazurilor, odata ce tratezi cauza (lipsa de fier, de exemplu), RDW-ul revine la normal in 2-3 luni.

Cat de grav e un RDW de 15% sau 16%?

Depinde de context. Daca ai si alte probleme la analize, poate fi mai serios. Daca e singurul parametru modificat si te simti bine, probabil nu e urgent - dar tot trebuie investigat.

Concluzie

RDW crescut e ca un check engine la masina - iti spune ca ceva nu merge bine, dar nu-ti spune exact ce. Poate fi ceva simplu de rezolvat (lipsa de fier) sau ceva mai complex. Important e sa nu ignori semnalul! Majoritatea cauzelor de RDW crescut se trateaza relativ usor. Cu putin efort si rabdare, parametrii tai pot reveni la normal si te vei simti mult mai bine. Sanatatea ta e importanta - nu o neglija! Si tine minte: acest articol e doar pentru informare. Nu inlocuieste o consultatie medicala! Daca ai RDW crescut sau alte probleme la analize, programeaza-te la medic. Mai bine previi decat sa tratezi complicatiile!

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Salvagno, G. L., Sanchis-Gomar, F., Picanza, A., & Lippi, G. (2015). Red blood cell distribution width: a simple parameter with multiple clinical applications. Critical reviews in clinical laboratory sciences, 52(2), 86-105.

https://www.tandfonline.com/doi/abs/10.3109/10408363.2014.992064

Dr. Cristian Popescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.