Meniu

Leucocite scazute: cauze, simptome, tratament si prevenire

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Cristian Popescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Leucocitele scăzute reprezintă o afecțiune medicală caracterizată prin numărul redus al celulelor albe din sânge, care sunt esențiale în lupta organismului împotriva infecțiilor. Această condiție poate apărea din cauza unor boli autoimune, infecții virale, tratamente pentru cancer sau afecțiuni ale măduvei osoase. Pacienții cu leucocite scăzute sunt mai vulnerabili la dezvoltarea infecțiilor, iar severitatea afecțiunii depinde de gradul de scădere al celulelor albe.

Tratamentul se concentrează pe cauza de bază și poate include antibiotice, medicamente pentru stimularea producției de celule albe sau ajustarea dozelor medicamentelor care cauzează scăderea leucocitelor. Monitorizarea atentă și măsurile de prevenție a infecțiilor sunt esențiale pentru managementul eficient al acestei afecțiuni.

Cauzele leucocitelor scăzute

Scăderea numărului de leucocite poate avea multiple cauze, de la infecții și boli autoimune până la efecte secundare ale tratamentelor medicamentoase. Identificarea cauzei este esențială pentru stabilirea strategiei terapeutice adecvate.

Infecții și boli

Diverse infecții virale pot cauza scăderea temporară a leucocitelor. Virusurile precum HIV, hepatita, gripă sau COVID-19 pot afecta direct măduva osoasă sau pot determina distrugerea accelerată a celulelor albe. Bolile autoimune precum lupusul sau artrita reumatoidă pot determina, de asemenea, scăderea numărului de leucocite prin mecanisme imunologice complexe.

Tratamente medicale

Chimioterapia și radioterapia sunt cauze frecvente ale leucopeniei, deoarece acestea afectează direct celulele care se divid rapid, inclusiv cele din măduva osoasă. Anumite medicamente precum antibioticele, antiinflamatoarele sau medicamentele psihotrope pot cauza, de asemenea, scăderea leucocitelor ca efect secundar.

Deficiențe nutriționale

Lipsa unor nutrienți esențiali precum vitamina B12, acidul folic sau cuprul poate afecta producția normală de celule sanguine în măduva osoasă. Malnutriția severă poate compromite funcționarea sistemului imunitar și poate duce la scăderea numărului de leucocite.

Afecțiuni ale măduvei osoase

Mielom multiplu: Această formă de cancer afectează plasmocitele, un tip de celule albe din sânge. Boala interferează cu producția normală de celule sanguine în măduva osoasă și poate duce la scăderea severă a numărului de leucocite, crescând riscul de infecții.

Anemie aplastică: Această afecțiune gravă apare când măduva osoasă încetează să mai producă suficiente celule sanguine. Boala poate fi moștenită sau dobândită și afectează toate liniile celulare, inclusiv leucocitele, eritrocitele și trombocitele.

Leucemie: Această formă de cancer al celulelor sanguine afectează măduva osoasă și poate duce la producția anormală de leucocite imature. Deși numărul total de celule albe poate fi crescut, celulele sunt defecte și nu pot lupta eficient împotriva infecțiilor.

Afecțiuni autoimune

Lupus: Această boală autoimună determină sistemul imunitar să atace diverse țesuturi și organe ale corpului, inclusiv măduva osoasă. În cazul lupusului, anticorpii atacă celulele stem din măduva osoasă, reducând producția de leucocite. Această scădere poate fi agravată și de medicamentele utilizate în tratamentul bolii, precum imunosupresoarele sau medicamentele antiinflamatorii.

Artrita reumatoidă: Această afecțiune inflamatorie cronică poate afecta producția de celule sanguine prin mai multe mecanisme. Inflamația cronică și medicamentele utilizate în tratament pot suprima funcția măduvei osoase. De asemenea, prezența autoanticorpilor specifici poate interfera cu procesul normal de producere a leucocitelor în măduva osoasă.

Sindromul Sjögren: Această tulburare autoimună afectează în principal glandele care produc lacrimi și salivă, dar poate avea și efecte sistemice. Boala poate determina scăderea numărului de leucocite prin afectarea directă a măduvei osoase și prin producerea de autoanticorpi care interferează cu formarea celulelor sanguine.

Semne și simptome

Manifestările clinice ale leucocitelor scăzute variază în funcție de severitatea afecțiunii și de tipul de celule afectate. Principalele semne apar în contextul unei vulnerabilități crescute la infecții și pot include febră, frisoane, oboseală și diverse manifestări la nivelul țesuturilor și organelor.

Risc crescut de infecții: Pacienții cu leucocite scăzute prezintă o susceptibilitate marcată la diverse tipuri de infecții bacteriene, virale și fungice. Sistemul imunitar slăbit nu poate oferi protecția necesară împotriva agenților patogeni, iar infecțiile pot apărea mai frecvent și pot evolua mai rapid decât la persoanele cu un sistem imunitar normal.

Infecții recurente: Pacienții cu leucocite scăzute pot dezvolta infecții care revin frecvent sau nu se vindecă complet. Acest ciclu de infecții repetate poate slăbi și mai mult sistemul imunitar și poate duce la complicații pe termen lung. Monitorizarea atentă și tratamentul prompt al fiecărui episod infecțios sunt esențiale pentru prevenirea deteriorării stării generale de sănătate.

Septicemie: Această complicație gravă apare când infecția se răspândește în sânge, afectând întregul organism. Septicemia se manifestă prin febră foarte mare, confuzie, tensiune arterială scăzută și insuficiență multiplă de organe. Reprezintă o urgență medicală care necesită tratament intensiv și monitorizare permanentă.

Febră și frisoane: Aceste manifestări reprezintă adesea primele semne ale unei infecții la pacienții cu leucocite scăzute. Temperatura corporală poate crește brusc peste 38°C și poate fi însoțită de transpirații abundente, tremurături și stare generală de rău. Febra persistentă sau recurentă necesită evaluare medicală promptă.

Probleme la nivelul gurii și gâtului: Mucoasa orală și faringiană devine deosebit de vulnerabilă la infecții când numărul de leucocite este scăzut. Pacienții pot dezvolta ulcerații dureroase, pete albe specifice candidozei orale, dureri în gât și dificultăți la înghițire. Aceste simptome pot afecta semnificativ alimentația și hidratarea.

Probleme cutanate: Pielea poate prezenta diverse manifestări în contextul leucocitelor scăzute, inclusiv erupții, zone de roșeață și inflamație, sau leziuni care se vindecă lent. Orice mică zgârietură sau tăietură poate deveni o poartă de intrare pentru infecții și necesită îngrijire atentă pentru prevenirea complicațiilor.

Simptome urinare: Infecțiile tractului urinar apar frecvent la pacienții cu leucocite scăzute. Acestea se pot manifesta prin durere sau arsură la urinare, nevoia frecventă de a urina, urină tulbure sau cu miros neplăcut și dureri în zona lombară. Tratamentul prompt este esențial pentru prevenirea răspândirii infecției la rinichi.

Opțiuni de tratament

Tratamentul leucocitelor scăzute necesită o abordare personalizată, care să țină cont atât de cauza principală, cât și de severitatea afecțiunii. Strategia terapeutică poate include diverse intervenții medicale și măsuri de suport pentru refacerea numărului de celule albe și prevenirea complicațiilor.

Medicamente cu factor de creștere: Factorii de stimulare a coloniilor de granulocite reprezintă medicamente specializate care stimulează măduva osoasă să producă mai multe leucocite. Aceste medicamente sunt administrate prin injecție subcutanată și pot crește rapid numărul de neutrofile din sânge. Tratamentul este deosebit de util pentru pacienții care urmează chimioterapie sau prezintă neutropenie severă.

Antibiotice pentru infecții: În cazul pacienților cu leucocite scăzute și semne de infecție, tratamentul cu antibiotice cu spectru larg trebuie inițiat prompt, chiar înainte de identificarea precisă a agentului patogen. Alegerea antibioticului se bazează pe tipul și localizarea suspectată a infecției, precum și pe patternul local de rezistență la antibiotice.

Tratamentul afecțiunilor de bază: Identificarea și tratarea cauzei principale a leucocitelor scăzute reprezintă un aspect crucial al managementului terapeutic. Aceasta poate include tratamentul bolilor autoimune, al infecțiilor virale cronice sau al afecțiunilor măduvei osoase. Succesul terapiei depinde în mare măsură de răspunsul la tratamentul bolii subiacente.

Ajustarea medicației: Pentru pacienții la care leucopenia este cauzată de efectele secundare ale medicamentelor, poate fi necesară modificarea dozelor sau schimbarea terapiei. Această ajustare trebuie făcută cu atenție, sub stricta supraveghere medicală, pentru a menține un echilibru între tratamentul afecțiunii principale și prevenirea complicațiilor leucopeniei.

Suport nutrițional: Nutriția adecvată joacă un rol esențial în susținerea funcției măduvei osoase și a sistemului imunitar. O dietă bogată în proteine, vitamine și minerale este necesară pentru producerea optimă de celule sanguine. Suplimentarea cu acid folic, vitamina B12 și alți micronutrienți poate fi recomandată în cazurile de deficiențe specifice.

Strategii de prevenție

Prevenirea complicațiilor în cazul leucocitelor scăzute implică un set complex de măsuri protective, care trebuie aplicate consecvent pentru a reduce riscul de infecții și alte complicații potențiale.

Practici de igienă personală: Menținerea unei igiene riguroase este fundamentală pentru prevenirea infecțiilor la pacienții cu leucocite scăzute. Spălarea frecventă și corectă a mâinilor, igiena orală atentă și dușurile zilnice cu săpun neutru sunt esențiale. Orice rană sau zgârietură trebuie curățată și dezinfectată imediat pentru a preveni complicațiile.

Măsuri de siguranță alimentară: Manipularea și prepararea corectă a alimentelor sunt cruciale pentru pacienții cu sistem imunitar compromis. Toate alimentele trebuie gătite corespunzător, fructele și legumele spălate temeinic, iar produsele lactate consumate trebuie să fie pasteurizate. Evitarea alimentelor crude sau insuficient preparate termic reduce riscul de toxiinfecții alimentare.

Precauții în mediul înconjurător: Pacienții cu leucocite scăzute trebuie să evite zonele aglomerate și contactul cu persoane bolnave. Purtarea măștii de protecție în spații publice poate fi necesară. Este important să se evite contactul cu solul, plantele în ghiveci sau activitățile care pot expune la praf și mucegai.

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos poate ajuta la menținerea unui sistem imunitar optim. Odihna suficientă, exercițiile fizice moderate și gestionarea stresului sunt importante. Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool pot contribui la menținerea unei funcții imunitare adecvate.

Întrebări frecvente

Ce se consideră un număr periculos de scăzut al celulelor albe din sânge?

Un număr periculos de scăzut al celulelor albe din sânge este, de obicei, sub 1.000 de celule per microlitru. La acest nivel, riscul de infecții grave crește semnificativ, deoarece sistemul imunitar nu poate lupta eficient împotriva agenților patogeni.

Cât durează până când leucocitele revin la normal?

Durata necesară pentru ca leucocitele să revină la niveluri normale variază, depinzând de cauza scăderii. În general, poate dura câteva săptămâni după terminarea tratamentului care a provocat scăderea, cum ar fi chimioterapia. Recuperarea poate fi mai rapidă cu tratament adecvat și suport nutrițional.

Poate stresul să cauzeze un număr scăzut de leucocite?

Stresul cronic poate influența negativ sistemul imunitar și poate contribui la scăderea numărului de leucocite. Hormonii de stres, precum cortizolul, pot suprima producția de celule albe, afectând astfel capacitatea organismului de a combate infecțiile.

Există metode naturale pentru a crește numărul de celule albe din sânge?

Există câteva metode naturale care pot susține sănătatea sistemului imunitar, cum ar fi o dietă bogată în vitamine și minerale esențiale, exerciții fizice regulate și odihnă adecvată. Totuși, pentru cazuri severe, este important să consultați un medic pentru tratament adecvat.

Cât de des ar trebui să fac analize de sânge pentru a monitoriza nivelurile de leucocite?

Frecvența analizelor de sânge pentru monitorizarea leucocitelor depinde de starea de sănătate și de recomandările medicului. În general, pacienții cu afecțiuni cronice sau care urmează tratamente imunosupresoare ar trebui să facă analize mai frecvent, conform indicațiilor medicale.

Ce alimente ajută la creșterea numărului de celule albe din sânge?

Alimentele bogate în proteine, vitamina C, vitamina E și zinc pot susține sănătatea sistemului imunitar. Carnea slabă, peștele, nucile, semințele și legumele verzi sunt exemple de alimente benefice. Totuși, este important să mențineți o dietă echilibrată și variată.

Poate un număr scăzut de leucocite să fie o problemă ereditară?

Un număr scăzut de leucocite poate avea o componentă ereditară în anumite cazuri, cum ar fi sindroamele genetice rare care afectează măduva osoasă. Totuși, majoritatea cazurilor sunt cauzate de factori externi sau boli dobândite.

Când ar trebui să caut asistență medicală de urgență pentru leucocite scăzute?

Ar trebui să căutați asistență medicală de urgență dacă experimentați simptome severe precum febră mare, dificultăți respiratorii sau confuzie. Aceste simptome pot indica o infecție gravă care necesită intervenție medicală imediată.

Concluzie

Leucocitele scăzute reprezintă o afecțiune medicală care necesită atenție și îngrijire adecvată pentru a preveni complicațiile severe. Înțelegerea cauzelor și simptomelor asociate este esențială pentru gestionarea eficientă a stării de sănătate. Tratamentul adecvat și măsurile preventive pot ajuta la restabilirea nivelurilor normale de celule albe și la reducerea riscului de infecții. Este important ca pacienții să colaboreze îndeaproape cu medicii lor pentru a dezvolta un plan personalizat de tratament și prevenție.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Ing, V. W. (1984). The etiology and management of leukopenia. Canadian Family Physician, 30, 1835.

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2154209/

Dr. Cristian Popescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.