Meniu

Plasmafereza: procedura, afectiuni tratate, etape si rezultate

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Cristian Popescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Plasmafereza reprezintă o procedură medicală complexă prin care plasma sangvină este separată de celelalte componente ale sângelui, fiind apoi înlocuită cu plasmă sănătoasă sau cu soluții speciale. Această tehnică terapeutică este utilizată pentru tratarea diverselor afecțiuni autoimune, neurologice și hematologice. Procedura implică extragerea treptată a sângelui, separarea plasmei de celulele sangvine prin centrifugare sau filtrare, și reintroducerea celulelor sangvine împreună cu plasma nouă sau soluția de înlocuire în organismul pacientului.

Eficiența plasmaferezei a fost demonstrată în tratamentul unor boli precum miastenia gravis, sindromul Guillain-Barré și purpura trombotică trombocitopenică. Această metodă terapeutică permite îndepărtarea rapidă a anticorpilor patogeni și a complexelor imune din circulația sangvină, oferind o ameliorare semnificativă a simptomelor la pacienții afectați.

Procesul de plasmafereză

Această procedură medicală avansată utilizează tehnologii specializate pentru separarea și purificarea componentelor sangvine, fiind esențială în tratamentul mai multor afecțiuni grave. Procesul necesită echipamente specializate și personal medical calificat pentru a asigura eficiența și siguranța procedurii.

Metode de separare a sângelui: Separarea componentelor sangvine se realizează prin două metode principale: centrifugarea și filtrarea prin membrane. Centrifugarea folosește diferențele de densitate ale componentelor sangvine pentru a le separa, în timp ce filtrarea prin membrane utilizează membrane semipermeabile special concepute pentru a separa plasma de celulele sangvine. Ambele metode sunt eficiente și alegerea dintre ele depinde de condițiile specifice ale pacientului și de dotările disponibile în centrul medical.

Soluții de înlocuire a plasmei: După îndepărtarea plasmei patologice, aceasta este înlocuită cu plasmă proaspătă congelată de la donatori sau cu soluții speciale de albumină. Soluțiile de înlocuire sunt atent selectate în funcție de necesitățile specifice ale pacientului și de afecțiunea tratată. Albumina reprezintă opțiunea preferată în multe cazuri datorită siguranței și disponibilității sale, dar în anumite situații poate fi necesară utilizarea plasmei proaspete congelate pentru a furniza factori de coagulare și alte proteine esențiale.

Echipamente necesare: Procedura necesită aparate specializate de plasmafereză, sisteme de monitorizare a parametrilor vitali, catetere venoase și pompe de perfuzie. Aparatul de plasmafereză controlează automat fluxul sangvin, separarea componentelor și reintroducerea acestora în organism. Sistemele de monitorizare urmăresc constant starea pacientului pe parcursul procedurii pentru a preveni complicațiile.

Durata și frecvența: Un ciclu complet de plasmafereză durează între două și patru ore, în funcție de volumul de plasmă care trebuie procesat și de starea pacientului. Frecvența tratamentelor variază în funcție de afecțiune și de răspunsul clinic, putând fi necesare între trei și șapte ședințe pe săptămână. Programul exact este stabilit de medicul specialist în funcție de evoluția pacientului și de severitatea bolii.

Afecțiuni tratate prin plasmafereză

Plasmafereza este utilizată cu succes în tratamentul mai multor afecțiuni autoimune și hematologice severe. Această procedură devine deosebit de valoroasă când tratamentele convenționale nu oferă rezultatele dorite sau când este necesară o intervenție rapidă pentru ameliorarea simptomelor.

Afecțiuni neurologice

Scleroza multiplă: Această procedură este deosebit de eficientă în tratamentul episoadelor acute severe de scleroză multiplă care nu răspund la tratamentul cu corticosteroizi. Plasmafereza ajută la îndepărtarea anticorpilor care atacă mielina, reducând astfel inflamația și ameliorând simptomele neurologice acute.

Miastenia gravis: În cazurile de criză miastenică sau în pregătirea pentru intervenții chirurgicale, plasmafereza elimină anticorpii care blochează receptorii acetilcolinei la nivelul joncțiunii neuromusculare. Această terapie duce la ameliorarea rapidă a forței musculare și a funcției respiratorii la pacienții afectați.

Sindromul Guillain-Barré: Această terapie este indicată în special în primele săptămâni de la debutul simptomelor, când îndepărtarea anticorpilor patogeni poate opri progresia bolii și accelera recuperarea funcției neurologice. Plasmafereza reduce semnificativ durata paraliziei și necesitatea ventilației mecanice.

Afecțiuni hematologice

Purpura trombotică trombocitopenică: Această terapie înlătură autoanticorpii și complexele imune care interferează cu funcționarea normală a factorilor de coagulare. Tratamentul previne formarea cheagurilor de sânge și ameliorează trombocitopenia caracteristică acestei afecțiuni.

Crioglobulinemia: Plasmafereza este eficientă în îndepărtarea crioglobulinelor din sânge, reducând astfel riscul de tromboză și ameliorând simptomele vasculitei. Această terapie este deosebit de utilă în cazurile severe sau rezistente la tratamentul convențional.

Cancere hematologice

Macroglobulinemia Waldenström: Această afecțiune malignă se caracterizează prin producerea excesivă de imunoglobuline de tip M în măduva osoasă. Plasmafereza este utilizată pentru a reduce rapid nivelul acestor proteine din sânge, prevenind astfel sindromul de hipervâscozitate. Procedura oferă o ameliorare rapidă a simptomelor precum tulburările de vedere, sângerările și problemele neurologice.

Mielomul multiplu: În cazul acestei forme de cancer al plasmocitelor, plasmafereza este indicată pentru tratamentul urgențelor medicale precum hipervâscozitatea sangvină și hipercalcemia severă. Procedura ajută la eliminarea rapidă a proteinelor monoclonale din sânge, reducând riscul de complicații renale și cardiovasculare.

Etapele procedurii

Plasmafereza necesită o pregătire atentă și o monitorizare constantă pe parcursul întregului proces terapeutic. Succesul procedurii depinde de respectarea strictă a protocoalelor medicale și de adaptarea tratamentului la nevoile specifice ale fiecărui pacient.

Cerințe pre-procedură: Evaluarea completă a pacientului include analize de sânge detaliate, verificarea funcției renale și cardiace, precum și stabilirea accesului vascular adecvat. Pacientul trebuie să aibă un aport crescut de lichide în zilele anterioare procedurii și să evite consumul de alimente cu minimum 4 ore înainte de începerea tratamentului. Este necesară și verificarea compatibilității cu soluțiile de înlocuire a plasmei.

Îngrijirea în timpul tratamentului: Monitorizarea constantă a semnelor vitale, incluzând tensiunea arterială, pulsul și temperatura corporală, este esențială pe tot parcursul procedurii. Personalul medical urmărește atent debitul sangvin și funcționarea echipamentului de plasmafereză, ajustând parametrii în funcție de toleranța pacientului. Orice modificare a stării generale trebuie identificată și tratată prompt.

Recuperarea post-procedură: După finalizarea procedurii, pacientul necesită o perioadă de monitorizare pentru identificarea eventualelor complicații imediate. Hidratarea adecvată și monitorizarea nivelurilor electrolitice sunt esențiale în această fază. Pacientul trebuie să evite activitățile fizice intense în următoarele 24 de ore și să mențină un aport crescut de lichide.

Protocol de urmărire: Evaluarea eficienței tratamentului se realizează prin monitorizarea parametrilor clinici și de laborator specifici afecțiunii tratate. Programul de urmărire include consultații regulate pentru ajustarea frecvenței ședințelor de plasmafereză și evaluarea răspunsului terapeutic. Medicul stabilește durata totală a tratamentului în funcție de evoluția clinică și rezultatele analizelor.

Considerații de siguranță

Siguranța procedurii de plasmafereză depinde de evaluarea atentă a pacientului, monitorizarea constantă în timpul tratamentului și gestionarea promptă a eventualelor complicații. Beneficiile terapeutice trebuie întotdeauna evaluate în raport cu riscurile potențiale.

Efecte secundare frecvente: Pacienții pot prezenta hipotensiune arterială tranzitorie, amețeli și senzație de greață în timpul procedurii. Furnicăturile la nivelul extremităților și crampele musculare sunt datorate modificărilor electrolitice și pot fi prevenite prin suplimentarea de calciu. Reacțiile alergice ușoare la soluțiile de substituție sunt și ele posibile.

Complicații grave: În cazuri rare pot apărea reacții severe la produsele de substituție, tulburări de coagulare sau infecții asociate cateterului vascular. Embolia gazoasă și șocul anafilactic reprezintă urgențe medicale care necesită intervenție imediată. Disfuncția cardiacă și insuficiența renală acută sunt complicații care pot apărea la pacienții cu afecțiuni preexistente.

Factori de risc: Vârsta înaintată, prezența bolilor cardiovasculare și renale, precum și statusul nutrițional precar cresc riscul de complicații. Utilizarea anumitor medicamente, în special anticoagulante, necesită ajustări specifice ale protocolului de tratament. Istoricul de reacții alergice și instabilitatea hemodinamică reprezintă factori de risc suplimentari.

Contraindicații: Procedura nu este recomandată pacienților cu infecții sistemice severe, instabilitate hemodinamică marcată sau tulburări severe de coagulare. Afecțiunile cardiace decompensate și insuficiența renală severă pot constitui contraindicații relative. Evaluarea individualizată a raportului risc-beneficiu este esențială pentru fiecare pacient în parte.

Rezultatele tratamentului

Plasmafereza oferă rezultate terapeutice semnificative în tratamentul numeroaselor afecțiuni autoimune și hematologice. Eficacitatea procedurii variază în funcție de patologia tratată și de momentul inițierii terapiei, fiind esențială începerea tratamentului în stadiile timpurii ale bolii.

Rezultate așteptate: Majoritatea pacienților experimentează o ameliorare semnificativă a simptomelor după primele ședințe de plasmafereză. În cazul afecțiunilor neurologice, îmbunătățirea forței musculare și reducerea simptomelor senzitive pot fi observate în decurs de câteva zile până la două săptămâni. Pentru bolile hematologice, normalizarea vâscozității sangvine și ameliorarea circulației sunt vizibile frecvent după primele două sau trei ședințe de tratament.

Perioada de recuperare: Procesul de recuperare după plasmafereză variază considerabil în funcție de afecțiunea tratată și de starea generală a pacientului. În primele 24-48 de ore după procedură, pacientul poate resimți oboseală și slăbiciune musculară ușoară. Revenirea la activitățile normale este posibilă gradual, pe parcursul următoarelor zile. Pentru afecțiunile cronice, pot fi necesare cicluri repetate de tratament la intervale regulate pentru menținerea rezultatelor terapeutice.

Rate de succes: Eficacitatea plasmaferezei este documentată prin studii clinice extensive, cu rate de succes variind între 60% și 90% în funcție de patologia tratată. Rezultatele cele mai bune sunt observate în sindromul Guillain-Barré și în purpura trombotică trombocitopenică, unde rata de răspuns pozitiv depășește 80%. În miastenia gravis, aproximativ 75% dintre pacienți prezintă o ameliorare semnificativă a simptomelor după tratament.

Beneficii pe termen lung: Plasmafereza oferă multiple avantaje în managementul bolilor cronice, incluzând reducerea frecvenței și severității recăderilor, îmbunătățirea calității vieții și scăderea necesarului de medicamente imunosupresoare. Pentru multe afecțiuni autoimune, tratamentul regulat cu plasmafereză poate preveni progresia bolii și apariția complicațiilor ireversibile. Beneficiile se mențin pe termen lung prin respectarea programului de tratament și monitorizare stabilit de medicul specialist.

Întrebări frecvente

Cât durează fiecare ședință de plasmafereză?

Fiecare ședință de plasmafereză durează între două și patru ore, în funcție de volumul de plasmă care trebuie procesat și de starea generală a pacientului. Durata exactă poate varia în funcție de protocolul specific al centrului medical.

Este dureroasă plasmafereza?

Plasmafereza nu este considerată dureroasă, dar poate provoca un disconfort minor la inserarea acului sau cateterului. Unii pacienți pot experimenta senzații de furnicături sau răceală în timpul procedurii, dar acestea sunt de obicei temporare și ușor de gestionat.

Câte ședințe sunt necesare de obicei?

Numărul de ședințe necesare depinde de afecțiunea tratată și de răspunsul individual al pacientului. În general, sunt necesare între trei și cinci ședințe pe săptămână pentru a obține rezultate optime, dar planul exact va fi stabilit de medicul curant.

Care sunt ratele de succes pentru diferite afecțiuni?

Ratele de succes ale plasmaferezei variază în funcție de afecțiune. De exemplu, în sindromul Guillain-Barré și purpura trombotică trombocitopenică, ratele de răspuns pozitiv depășesc 80%. În miastenia gravis, aproximativ 75% dintre pacienți prezintă o ameliorare semnificativă a simptomelor.

Pot conduce după plasmafereză?

Se recomandă să evitați conducerea imediat după o ședință de plasmafereză, deoarece puteți experimenta oboseală sau amețeli. Este indicat să aveți pe cineva care să vă însoțească acasă pentru siguranța dumneavoastră.

Ce ar trebui să mănânc înainte și după tratament?

Este recomandat să consumați o masă ușoară cu aproximativ o oră înainte de tratament și să beți multe lichide. După procedură, continuați să vă hidratați bine și optați pentru mese echilibrate pentru a sprijini recuperarea.

Cât de repede pot reveni la activitățile normale?

Majoritatea pacienților pot relua activitățile normale la câteva ore după procedură, însă este important să evitați efortul fizic intens în primele 24 de ore. Ascultați-vă corpul și odihniți-vă dacă simțiți nevoia.

Există alternative la plasmafereză?

Alternativele la plasmafereză pot include tratamente medicamentoase imunosupresoare sau alte intervenții specifice afecțiunii. Medicul specialist vă poate oferi informații detaliate despre opțiunile disponibile în funcție de diagnosticul dumneavoastră.

Ce se întâmplă dacă ratez o ședință programată?

Dacă ratați o ședință programată, este important să contactați medicul cât mai curând posibil pentru a reprograma. O pauză prelungită între ședințe poate afecta eficacitatea tratamentului.

Cum mă pregătesc pentru plasmafereză?

Pregătirea pentru plasmafereză include consumul crescut de lichide cu câteva zile înainte, evitarea fumatului și purtarea unor haine confortabile. Medicul vă va oferi instrucțiuni detaliate adaptate nevoilor dumneavoastră specifice.

Concluzie

Plasmafereza reprezintă o metodă eficientă și sigură pentru tratarea diverselor afecțiuni autoimune și hematologice. Prin îndepărtarea anticorpilor patogeni și a complexelor imune din sânge, această procedură contribuie la ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții pacienților. Cu un protocol bine stabilit și monitorizare atentă, plasmafereza poate oferi rezultate pozitive pe termen lung, fiind o componentă esențială în managementul bolilor cronice complexe. Colaborarea strânsă cu echipa medicală și respectarea recomandărilor sunt cruciale pentru maximizarea beneficiilor acestui tratament.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Madore, F. (2002). Plasmapheresis: technical aspects and indications. Critical care clinics, 18(2), 375-392.

https://www.criticalcare.theclinics.com/article/S0749-0704(01)00010-0/abstract

Dr. Cristian Popescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.