Meniu

Articulatia temporo-mandibulara: tulburari si tratamente

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Aurora Albu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Articulația temporo-mandibulară (ATM) reprezintă conexiunea dintre mandibulă și craniu, fiind esențială pentru funcții vitale precum masticația, vorbirea și înghițirea. Disfuncțiile acestei articulații pot duce la o gamă variată de simptome, de la durere și disconfort la nivelul maxilarului, până la dificultăți în deschiderea gurii sau zgomote articulare la mișcarea mandibulei.

Cauzele pot fi multiple și includ factori genetici, leziuni, artrită sau obiceiuri precum bruxismul. Tratamentul variază de la metode conservatoare, cum ar fi gestionarea stresului și exerciții de relaxare a maxilarului, până la intervenții chirurgicale în cazuri avansate.

Tulburările Articulației Temporo-Mandibulare

Tulburările temporo-mandibulare reprezintă un spectru de condiții care afectează articulația temporo-mandibulară, mușchii masticatori și structurile învecinate.

Definiție și Prezentare Generală

Tulburările articulației temporo-mandibulare sunt afecțiuni care implică disfuncții ale articulației temporo-mandibulare și/sau ale mușchilor masticatori. Acestea pot manifesta o varietate de simptome, inclusiv durere la nivelul maxilarului, dificultăți în mișcarea mandibulei, zgomote articulare sau o senzație de disconfort în timpul masticației sau vorbirii. Tulburările pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții, limitând capacitatea de a mânca și vorbi. Diagnosticarea corectă este esențială pentru a determina cel mai eficient plan de tratament, care poate varia de la terapii conservatoare până la intervenții chirurgicale, în funcție de severitatea și cauza tulburărilor.

Tipurile de Tulburări ale Articulației Temporo-Mandibulare

Durerea miofascială: Durerea miofascială este cel mai frecvent tip de tulburare a articulației temporo-mandibulare și se caracterizează prin durere și sensibilitate în mușchii masticatori și în țesuturile moi înconjurătoare. Pacienții pot experimenta puncte declanșatoare, zone în care presiunea provoacă durere și iradierea acesteia în alte regiuni. Durerea miofascială poate fi asociată cu stresul, postura inadecvată sau obiceiuri nocive, cum ar fi încleștarea dinților. Tratamentul include terapie manuală, exerciții de relaxare a mușchilor și gestionarea factorilor de stres.

Deranjamentul intern al articulației: Deranjamentul intern se referă la o problemă cu discul articular, cum ar fi deplasarea acestuia din poziția normală, ceea ce poate duce la blocarea mișcării mandibulei sau la producerea de zgomote (click-uri sau pocnituri) în timpul mișcării. Această condiție poate rezulta din uzura discului, traumatisme sau din procese degenerative. Tratamentul variază de la proceduri minim invazive, cum ar fi terapia cu splinturi, până la intervenții chirurgicale pentru reașezarea sau repararea discului.

Boala articulară degenerativă: Aceasta implică deteriorarea treptată a articulației temporo-mandibulare, adesea asociată cu artrita. Simptomele includ durere, rigiditate și o reducere a mobilității articulației. Boala degenerativă poate fi influențată de factori genetici, îmbătrânire sau leziuni repetitive. Managementul acestei condiții poate include medicamente antiinflamatoare, modificări ale dietei pentru a reduce stresul pe articulație și terapie fizică pentru a menține mobilitatea.

Cauze și Factori de Risc

Bruxismul (scrâșnirea dinților): Bruxismul este un factor major de risc pentru dezvoltarea tulburărilor articulației temporo-mandibulare, caracterizat prin încleștarea involuntară sau scrâșnirea dinților, adesea în timpul somnului. Această condiție poate duce la uzura dinților, durere miofascială și poate exercita o presiune excesivă asupra articulației temporo-mandibulare. Factorii care pot contribui la bruxism includ stresul, anumite tulburări de somn și alinierea incorectă a dinților. Tratamentul bruxismului poate include purtarea unei gutiere de noapte pentru a proteja dinții și articulația, precum și abordări pentru reducerea stresului și îmbunătățirea calității somnului.

Trauma la nivelul maxilarului, capului sau gâtului: Traumatismele în aceste zone pot avea un impact direct asupra funcționării articulației temporo-mandibulare. Impacturile puternice, cum ar fi cele din accidentele auto sau leziunile sportive, pot cauza fracturi, dislocări sau alte leziuni care afectează articulația și mușchii învecinați. Chiar și traumatismele mai puțin severe, precum o lovitură ușoară sau o cădere, pot duce la inflamații sau pot înrăutății o condiție preexistentă a articulației temporo-mandibulare.

Artrita: Artrita reprezintă o cauză comună a disfuncțiilor articulației temporo-mandibulare, în special osteoartrita și artrita reumatoidă. Aceste afecțiuni pot duce la deteriorarea cartilajului articular, inflamație, durere și restricționarea mișcărilor. Artrita poate afecta articulația temporo-mandibulară la fel ca orice altă articulație din corp, provocând simptome care variază de la disconfort ușor la durere severă și limitarea funcției mandibulare.

Stresul și anxietatea: Stresul emoțional și anxietatea pot contribui la dezvoltarea sau agravarea tulburărilor temporo-mandibulare prin mecanisme precum încleștarea involuntară a dinților sau bruxismul. Aceste obiceiuri pot duce la o presiune excesivă asupra articulației și la uzura prematură a acesteia. De asemenea, stresul poate intensifica percepția durerii și poate reduce eficacitatea mecanismelor naturale de coping ale organismului.

Malocluzia (mușcătura inegală): Malocluzia, sau alinierea incorectă a dinților, poate crea un dezechilibru în distribuția forțelor pe parcursul masticației, afectând funcționarea normală a articulației temporo-mandibulare. Aceasta poate duce la o serie de probleme, inclusiv uzura anormală a dinților, durere și disfuncție articulară. Tratamentul malocluziei poate implica ortodonție sau alte proceduri dentare pentru a restabili o aliniere corectă și pentru a reduce stresul asupra articulației temporo-mandibulare.

Semne și Simptome

Durerea și disconfortul maxilarului: Durerea la nivelul maxilarului este unul dintre cele mai frecvente simptome ale tulburărilor temporo-mandibulare și poate varia de la o senzație ușoară de disconfort la o durere intensă și persistentă. Disconfortul poate fi localizat la nivelul articulației temporo-mandibulare sau poate iradia către ureche, gât și alte regiuni ale feței. Durerea poate fi agravată de mișcările mandibulei, cum ar fi deschiderea largă a gurii, mestecarea sau vorbirea, și poate fi însoțită de alte simptome, cum ar fi zgomote articulare sau dificultăți în mișcarea mandibulei. Identificarea și tratamentul precoce sunt esențiale pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor pe termen lung.

Zgomote, pocnituri sau scrâșnete: Zgomotele de click sau pocnituri la nivelul articulației temporo-mandibulare sunt adesea experimentate de persoanele cu tulburări ale articulațiilor temporo-mandibulare în timpul deschiderii sau închiderii gurii. Aceste sunete pot fi însoțite de o senzație de săritură sau deplasare a discului articular. Scrâșnetele pot indica frecarea suprafețelor articulare, posibil din cauza deteriorării discului sau a cartilajului. Deși aceste sunete nu sunt întotdeauna însoțite de durere, ele pot fi un semn al unei disfuncții subiacente care necesită evaluare medicală.

Mișcare limitată a maxilarului sau blocare: Un simptom comun al tulburărilor articulației temporo-mandibulare este limitarea mișcării maxilarului, care poate varia de la dificultatea de a deschide gura complet la blocarea efectivă a mandibulei într-o poziție deschisă sau închisă. Blocarea poate fi temporară sau persistentă și poate cauza disconfort semnificativ și dificultăți în alimentație și vorbire. Această condiție necesită adesea intervenție medicală pentru a restabili funcția normală a maxilarului.

Dureri de cap și dureri de urechi: Durerile de cap și durerile de urechi sunt frecvent asociate cu tulburările articulației temporo-mandibulare, deoarece disfuncția articulației poate afecta mușchii și nervii din jurul capului și gâtului. Tensiunea musculară și presiunea asupra structurilor învecinate pot duce la cefalee și disconfort la nivelul urechilor. De asemenea, durerile de cap pot fi înrăutățite de bruxism sau de alte forme de stres asupra articulației temporo-mandibulare.

Durerea facială: Durerea facială asociată cu tulburările articulației temporo-mandibulare poate fi difuză sau localizată și este adesea descrisă ca o senzație de arsură, înțepătură sau presiune. Aceasta poate afecta obrajii, zona din jurul urechilor sau alte părți ale feței. Durerea poate fi înrăutățită de mișcările mandibulare și poate fi însoțită de alte simptome, cum ar fi sensibilitatea la atingere sau dificultăți în exprimarea facială.

Sensibilitatea dinților: Sensibilitatea dentară este un simptom frecvent întâlnit la persoanele cu tulburări ale articulației temporo-mandibulare și poate fi cauzată de o varietate de factori, inclusiv bruxismul, malocluzia sau inflamația articulației temporo-mandibulare. Pacienții pot raporta o sensibilitate crescută la temperaturi reci sau calde, la dulce sau la presiune. Sensibilitatea dentară poate contribui la disconfortul general și poate afecta capacitatea de a consuma anumite alimente sau băuturi.

Opțiuni de Tratament pentru Tulburările Temporo-Mandibulare

Tratamentele pentru tulburările articulației temporo-mandibulare variază de la metode conservatoare la intervenții chirurgicale, în funcție de severitatea și cauza tulburărilor.

Tratamente Conservatoare

Odihnă și relaxarea articulației maxilare: Odihna articulației temporo-mandibulare este adesea recomandată pentru a reduce stresul și inflamația. Acest lucru poate include evitarea alimentelor dure sau a gumei de mestecat în mod excesiv și aplicarea de tehnici de relaxare a maxilarului, cum ar fi exerciții de întindere și masaj. Relaxarea articulației poate ajuta la ameliorarea simptomelor și la promovarea vindecării pe termen lung.

Medicamente pentru ameliorarea durerii: Medicamentele analgezice, inclusiv cele fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul, pot fi utilizate pentru a controla durerea asociată cu tulburările articulației temporo-mandibulare. În cazuri mai severe, pot fi prescrise medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) sau alte tipuri de analgezice pentru a gestiona durerea și inflamația.

Relaxante musculare: Relaxantele musculare pot fi prescrise pentru a reduce tensiunea musculară și spasmele asociate cu ATM. Aceste medicamente pot ajuta la relaxarea mușchilor masticatori și la reducerea durerii și disconfortului. Utilizarea relaxantelor musculare trebuie monitorizată de către un medic, deoarece pot avea efecte secundare și pot interacționa cu alte medicamente.

Managementul stresului și tehnicile de relaxare: Tehnicile de gestionare a stresului și de relaxare sunt componente cheie în tratamentul conservator al tulburărilor temporo-mandibulare. Acestea pot include meditația, yoga, exercițiile de respirație profundă și biofeedback-ul. Scopul acestor tehnici este de a reduce tensiunea musculară și de a îmbunătăți răspunsul la stres, care pot contribui la simptomele tulburărilor articulațiilor temporo-mandibulare. Practicarea regulată a tehnicilor de relaxare poate ajuta la diminuarea frecvenței și intensității episoadelor de durere asociate cu tulburările articulațiilor temporo-mandibulare.

Terapia fizică: Terapia fizică este adesea recomandată pentru pacienții cu tulburări ale articulațiilor temporo-mandibulare pentru a îmbunătăți mobilitatea mandibulei și pentru a reduce durerea. Terapeutul poate folosi tehnici precum exerciții de întindere, masaj al mușchilor masticatori și terapie manuală pentru a relaxa mușchii și a îmbunătăți circulația în zona afectată. Terapia fizică poate include și instruirea pacientului în utilizarea tehnicilor de ajutorare pentru a gestiona simptomele acasă.

Dispozitive ortodontice (gutiere): Gutierele sunt dispozitive ortodontice personalizate care se potrivesc peste dinți pentru a preveni încleștarea și scrâșnirea dinților, protejând astfel articulația temporo-mandibulară de stresul suplimentar. Acestea pot fi folosite pe timpul nopții sau chiar pe parcursul zilei în cazurile severe și sunt adesea un prim pas în tratamentul tulburărilor articulațiilor temporo-mandibulare. Gutierele pot ajuta, de asemenea, la realinierea mandibulei și la distribuirea uniformă a forțelor de ocluzie.

Tratamente Dentare

Ajustările ocluzale: Ajustările ocluzale sunt proceduri dentare care vizează corectarea alinierii incorecte a dinților și a mușcăturii. Acestea pot include șlefuirea selectivă a anumitor suprafețe dentare sau restaurări dentare pentru a îmbunătăți contactul dintre dinții superiori și cei inferiori. Scopul este de a reduce stresul asupra articulației temporo-mandibulare și de a ameliora simptomele asociate cu malocluzia.

Tratamentul ortodontic: Tratamentul ortodontic poate fi indicat pentru pacienții cu tulburări ale articulațiilor temporo-mandibulare care au malocluzii semnificative care contribuie la simptomele lor. Acesta poate include utilizarea de aparate dentare sau alte dispozitive ortodontice pentru a realinia dinții și pentru a îmbunătăți funcția ocluzală. Tratamentul ortodontic poate reduce presiunea asupra articulației temporo-mandibulare și poate ajuta la prevenirea deteriorării ulterioare a articulației.

Intervenții Chirurgicale

Artrocenteza: Artrocenteza este o procedură minim invazivă utilizată pentru tratamentul tulburărilor temporo-mandibulare, în special în cazurile de disfuncție articulară cu acumulare de lichid. Procedura implică inserarea unor ace fine în articulație pentru a evacua excesul de lichid sinovial și pentru a reduce inflamația. Artrocenteza poate fi, de asemenea, folosită pentru a administra medicamente direct în articulație, cum ar fi corticosteroizii, și pentru a îmbunătăți mobilitatea mandibulei.

Artroscopia: Artroscopia este o tehnică chirurgicală mai avansată care permite medicului să vizualizeze interiorul articulației temporo-mandibulare cu ajutorul unui artroscop, un instrument subțire și iluminat echipat cu o cameră video. Această procedură este folosită pentru diagnosticarea și tratamentul problemelor interne ale articulației, cum ar fi deranjamentele de disc sau inflamația. Artroscopia poate include și intervenții chirurgicale minore, precum îndepărtarea țesuturilor inflamate sau repararea discului articular.

Chirurgia deschisă a articulației: Chirurgia deschisă a articulației temporo-mandibulare este considerată o opțiune de tratament în cazurile severe sau când alte metode au eșuat. Aceasta implică o incizie pentru a expune articulația și poate include proceduri precum repararea sau înlocuirea discului articular, remodelarea suprafețelor osoase sau chiar înlocuirea articulației cu o proteză. Datorită naturii sale invazive și a riscurilor asociate, chirurgia deschisă este de obicei ultima opțiune de tratament.

Întrebări frecvente

Cât timp durează vindecarea tulburărilor ATM?

Durata vindecării pentru tulburările ATM variază în funcție de cauză și severitate și pot dura de la câteva săptămâni la câteva luni; unele cazuri pot necesita management pe termen lung.

Sunt tulburările ATM mai frecvente la femei decât la bărbați?

Da, studiile arată că tulburările ATM sunt mai frecvente la femei, posibil datorită diferențelor hormonale și structurale.

Ce ar trebui să fac dacă suspectez că am o tulburare ATM?

Dacă suspectați o tulburare ATM, este important să consultați un medic sau un dentist pentru o evaluare și pentru a discuta opțiunile de tratament.

Există exerciții care pot ajuta la ameliorarea durerii ATM?

Da, există exerciții specifice care pot ajuta la relaxarea mușchilor masticatori și la îmbunătățirea mobilității articulației, contribuind la ameliorarea durerii.

Pot tulburările ATM să fie prevenite?

Deși nu toate tulburările ATM pot fi prevenite, menținerea unei bune igiene orale, evitarea obiceiurilor nocive și gestionarea stresului pot reduce riscul de dezvoltare a acestor condiții.

Când ar trebui să iau în considerare operația pentru o tulburare ATM?

Operația ar trebui luată în considerare pentru o tulburare ATM doar după ce tratamentele conservatoare nu au avut succes și dacă simptomele sunt severe și afectează calitatea vieții.

Concluzie

Tulburările temporo-mandibulare sunt afecțiuni complexe care pot afecta semnificativ calitatea vieții. Înțelegerea simptomelor, diagnosticul corect și un plan de tratament personalizat sunt esențiale pentru ameliorarea durerii și îmbunătățirea funcției mandibulare. Prin abordări conservatoare, tehnici de îngrijire și, atunci când este necesar, intervenții chirurgicale, majoritatea pacienților pot găsi alinare și pot continua să ducă o viață activă și sănătoasă.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Alomar, X., Medrano, J., Cabratosa, J., Clavero, J. A., Lorente, M., Serra, I., ... & Salvador, A. (2007, June). Anatomy of the temporomandibular joint.

https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0887217107000297

Ingawale, S., & Goswami, T. (2009). Temporomandibular joint: disorders, treatments, and biomechanics.

https://link.springer.com/article/10.1007/s10439-009-9659-4

Dr. Aurora Albu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.