Meniu

Paradontoza: cauze si optiuni eficiente de tratament

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Aurora Albu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Paradontoza, cunoscută și sub denumirea de parodontită, este o afecțiune gravă a gingiilor care poate duce la pierderea dinților și a osului, precum și la alte complicații grave de sănătate. Aceasta este cauzată de inflamația și infecția țesuturilor care susțin dinții.

Fără tratament, paradontoza poate distruge osul care susține dinții, ceea ce poate duce la mobilitatea și pierderea acestora. Paradontoza este o afecțiune comună, dar poate fi prevenită printr-o igienă orală corespunzătoare și vizite regulate la medicul dentist.

Cauzele și factorii de risc ai paradontozei

Paradontoza este influențată de o serie de factori, dintre care cel mai important este igiena orală precară. Alți factori de risc includ fumatul, predispoziția genetică și diverse afecțiuni medicale. În continuare, vom explora aceste cauze și factori de risc în detaliu.

Cauza principală: Igiena orală precară

Placa bacteriană și tartrul: Placa bacteriană este un film lipicios format în principal din bacterii, care se acumulează pe dinți și la baza gingiilor. Dacă nu este îndepărtată prin periaj și folosirea aței dentare, placa se poate întări și transforma în tartru, care este mult mai dificil de îndepărtat. Tartrul se depune sub gingii și poate provoca inflamații și infecții. Acumularea de placă și tartru este principala cauză a gingivitei, care, dacă nu este tratată, poate progresa către paradontoză. Curățările profesionale regulate sunt esențiale pentru îndepărtarea tartrului și prevenirea bolilor gingivale.

Infecția bacteriană: Bacteriile din placa bacteriană sunt responsabile pentru inflamația și infecția gingiilor. Aceste bacterii produc toxine care irită și inflamează țesuturile gingivale, ducând la formarea de pungi parodontale. Aceste pungi se pot infecta și pot provoca distrugerea țesutului osos și a ligamentelor care susțin dinții. Infecția bacteriană este un factor major în progresia de la gingivită la paradontoză. Tratamentul infecțiilor bacteriene implică curățări profesionale profunde și, în unele cazuri, utilizarea de antibiotice pentru a controla infecția.

Alți factori de risc

Fumatul și utilizarea tutunului: Fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea paradontozei. Substanțele chimice din tutun afectează capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și încetinesc procesul de vindecare. Fumătorii au un risc mult mai mare de a dezvolta paradontoză și de a experimenta o progresie rapidă a bolii. În plus, tratamentele pentru paradontoză sunt mai puțin eficiente la fumători, iar recuperarea este mai lentă. Renunțarea la fumat este esențială pentru prevenirea și gestionarea eficientă a paradontozei.

Predispoziția genetică: Studiile arată că predispoziția genetică joacă un rol semnificativ în dezvoltarea paradontozei. Aproximativ 30% dintre persoane au o predispoziție genetică pentru această afecțiune. Cei care au membri ai familiei care suferă de paradontoză au un risc de șase ori mai mare de a dezvolta boala. Predispoziția genetică poate influența modul în care sistemul imunitar răspunde la bacteriile din cavitatea bucală, făcând unele persoane mai susceptibile la inflamații și infecții gingivale. Este important ca persoanele cu antecedente familiale de paradontoză să acorde o atenție deosebită igienei orale și să efectueze controale dentare regulate.

Schimbările hormonale (pubertate, sarcină, menopauză): Schimbările hormonale pot influența sănătatea gingiilor și pot crește riscul de dezvoltare a paradontozei. În timpul pubertății, nivelurile crescute de hormoni pot duce la o sensibilitate crescută a gingiilor și la o reacție inflamatorie mai puternică la placa bacteriană. În timpul sarcinii, fluctuațiile hormonale pot provoca gingivită de sarcină, caracterizată prin gingii umflate și sângerânde. Menopauza aduce, de asemenea, schimbări hormonale care pot afecta sănătatea gingiilor, ducând la uscăciunea gurii și la o susceptibilitate crescută la infecții. Este esențial ca persoanele care trec prin aceste etape să acorde o atenție deosebită igienei orale și să efectueze controale dentare regulate.

Anumite afecțiuni de sănătate (diabet, boli cardiovasculare, tulburări imunitare): Diverse afecțiuni medicale pot crește riscul de paradontoză. Diabetul, de exemplu, afectează capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și poate duce la o vindecare mai lentă a țesuturilor. Persoanele cu diabet au un risc mai mare de a dezvolta infecții gingivale și paradontoză. Bolile cardiovasculare sunt, de asemenea, asociate cu un risc crescut de paradontoză, deoarece inflamația cronică poate afecta sănătatea gingiilor. Tulburările imunitare, cum ar fi HIV/SIDA, pot slăbi sistemul imunitar și pot face organismul mai susceptibil la infecții gingivale. Gestionarea acestor afecțiuni și menținerea unei igiene orale corespunzătoare sunt esențiale pentru prevenirea paradontozei.

Medicamentele care afectează sănătatea gingiilor: Anumite medicamente pot avea efecte secundare care influențează sănătatea gingiilor. De exemplu, medicamentele pentru inimă, antidepresivele și steroizii pot provoca uscăciunea gurii, reducând producția de salivă. Saliva are un rol important în protejarea gingiilor și a dinților împotriva bacteriilor. Uscăciunea gurii poate duce la acumularea de placă bacteriană și la inflamații gingivale. Alte medicamente pot provoca creșterea excesivă a gingiilor, ceea ce poate favoriza acumularea de placă și tartru. Este important ca persoanele care iau astfel de medicamente să discute cu medicul dentist despre măsurile de prevenire a problemelor gingivale.

Vârsta (mai frecventă la adulții peste 30 de ani): Paradontoza este mai frecventă la adulții peste 30 de ani, deoarece riscul de acumulare a plăcii bacteriene și de dezvoltare a inflamațiilor gingivale crește odată cu vârsta. Pe măsură ce îmbătrânim, capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor și de a se vindeca scade, ceea ce face ca gingiile să fie mai susceptibile la inflamații și infecții. De asemenea, mulți adulți mai în vârstă pot avea afecțiuni medicale sau pot lua medicamente care afectează sănătatea gingiilor. Menținerea unei igiene orale riguroase și vizitele regulate la medicul dentist sunt esențiale pentru prevenirea și gestionarea paradontozei la adulții mai în vârstă.

Opțiuni de tratament pentru paradontoză

Tratamentul paradontozei variază în funcție de severitatea bolii și poate include metode non-chirurgicale și chirurgicale. În continuare, vom explora aceste opțiuni de tratament pentru a ajuta la gestionarea și prevenirea progresiei bolii.

Tratamente non-chirurgicale

Curățarea profesională a dinților (detartraj și planificare radiculară): Detartrajul și planificarea radiculară sunt proceduri esențiale în tratamentul paradontozei. Detartrajul implică îndepărtarea plăcii bacteriene și a tartrului de pe suprafața dinților și de sub linia gingiei. Planificarea radiculară presupune netezirea rădăcinilor dinților pentru a preveni reatașarea bacteriilor. Aceste proceduri ajută la reducerea inflamației și la promovarea vindecării țesuturilor gingivale. Curățările profesionale regulate sunt esențiale pentru menținerea sănătății gingiilor și prevenirea progresiei bolii.

Antibiotice pentru controlul infecției bacteriene: În unele cazuri, medicul dentist poate prescrie antibiotice pentru a controla infecția bacteriană asociată cu paradontoza. Antibioticele pot fi administrate oral sau aplicate local sub formă de geluri sau soluții. Acestea ajută la reducerea numărului de bacterii și la prevenirea răspândirii infecției. Utilizarea antibioticelor trebuie să fie combinată cu alte metode de tratament, cum ar fi curățările profesionale, pentru o gestionare eficientă a bolii. Este important să se urmeze instrucțiunile medicului dentist și să se completeze întregul ciclu de tratament cu antibiotice pentru a preveni recidiva infecției.

Tratamente chirurgicale

Chirurgia cu lambou și reducerea pungilor: Chirurgia cu lambou este o procedură utilizată pentru a trata pungile parodontale adânci. Medicul dentist face o incizie în gingie și creează un lambou pentru a expune rădăcinile dinților și osul afectat. După curățarea profundă a rădăcinilor și îndepărtarea tartrului și a plăcii bacteriene, lamboul este repoziționat și suturat. Această procedură ajută la reducerea dimensiunii pungilor parodontale și la promovarea vindecării țesuturilor. Reducerea pungilor parodontale este esențială pentru a preveni acumularea ulterioară de bacterii și pentru a menține sănătatea gingiilor și a osului.

Grefele de os și țesut: Grefele de os și țesut sunt utilizate pentru a repara și regenera țesutul osos și gingival deteriorat de paradontoză. Grefele de os implică plasarea de material osos în zonele unde s-a produs pierderea osoasă, pentru a stimula creșterea noului os. Grefele de țesut implică adăugarea de țesut gingival în zonele unde gingiile s-au retras, pentru a acoperi rădăcinile expuse și a proteja dinții. Aceste proceduri ajută la stabilizarea dinților și la prevenirea pierderii acestora. Grefele de os și țesut sunt esențiale pentru a restabili structura și funcția normală a gingiilor și a osului.

Regenerarea ghidată a țesuturilor: Regenerarea ghidată a țesuturilor este o procedură utilizată pentru a stimula creșterea noului os și a țesutului gingival în zonele afectate de paradontoză. Medicul dentist plasează o membrană specială între os și gingie, care împiedică creșterea țesutului moale în zona unde se dorește regenerarea osoasă. Aceasta permite osului să se regenereze și să umple spațiile create de pierderea osoasă. Regenerarea ghidată a țesuturilor ajută la restabilirea structurii și funcției normale a gingiilor și a osului și la prevenirea progresiei bolii.

Întreținerea și îngrijirea ulterioară

Controale și curățări dentare regulate: Menținerea sănătății gingiilor și a dinților după tratamentul paradontozei necesită controale și curățări dentare regulate. Medicul dentist va monitoriza starea gingiilor și a osului și va efectua curățări profesionale pentru a îndepărta placa bacteriană și tartrul. Controalele regulate ajută la detectarea timpurie a oricăror semne de recidivă a bolii și la prevenirea progresiei acesteia. Este esențial să se respecte programările la medicul dentist și să se urmeze recomandările acestuia pentru a menține sănătatea orală pe termen lung.

Îmbunătățirea obiceiurilor de igienă orală: Menținerea unor obiceiuri de igienă orală adecvate este esențială pentru prevenirea și gestionarea paradontozei. Acestea includ periajul dinților de cel puțin două ori pe zi, folosirea aței dentare zilnic și utilizarea apei de gură pentru a reduce placa bacteriană și a preveni inflamațiile gingivale. De asemenea, este important să se folosească o periuță de dinți cu peri moi și să se înlocuiască periuța la fiecare trei luni. O igienă orală riguroasă ajută la menținerea sănătății gingiilor și la prevenirea acumulării de placă și tartru, care pot duce la paradontoză. Vizitele regulate la medicul dentist pentru curățări profesionale și controale sunt, de asemenea, esențiale pentru a menține sănătatea orală pe termen lung.

Întrebări frecvente

Poate paradontoza să fie vindecată?

Paradontoza nu poate fi vindecată complet, dar poate fi gestionată eficient prin tratamente adecvate și o igienă orală riguroasă.

Este paradontoza reversibilă în stadiile incipiente?

Da, în stadiile incipiente, cum ar fi gingivita, paradontoza este reversibilă printr-o igienă orală corespunzătoare și tratamente profesionale.

Cât de des ar trebui să vizitez medicul dentist pentru prevenirea paradontozei?

Este recomandat să vizitați medicul dentist de cel puțin două ori pe an pentru controale și curățări profesionale.

Există remedii naturale pentru gestionarea simptomelor paradontozei?

Remediile naturale, cum ar fi clătirea cu apă sărată sau utilizarea uleiului de cocos, pot ajuta la reducerea inflamației, dar nu înlocuiesc tratamentele profesionale.

Este paradontoza contagioasă?

Paradontoza nu este contagioasă, dar bacteriile care o cauzează pot fi transmise prin salivă.

Cât durează tratamentul pentru paradontoză?

Durata tratamentului variază în funcție de severitatea bolii, dar poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni.

Este paradontoza mai frecventă în anumite grupe de vârstă?

Paradontoza este mai frecventă la adulții peste 30 de ani, dar poate afecta persoane de toate vârstele.

Poate genetica să joace un rol în dezvoltarea paradontozei?

Da, predispoziția genetică poate influența susceptibilitatea unei persoane la paradontoză.

Concluzie

Paradontoza este o afecțiune gravă a gingiilor care poate duce la pierderea dinților și la alte complicații de sănătate. Deși nu poate fi vindecată complet, paradontoza poate fi gestionată eficient printr-o igienă orală riguroasă, tratamente profesionale și modificări ale stilului de viață. Prevenirea este esențială și implică periajul corect al dinților, folosirea aței dentare zilnic, utilizarea apei de gură și vizitele regulate la medicul dentist. Prin adoptarea acestor măsuri, puteți menține sănătatea gingiilor și a dinților pe termen lung.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Barylo, О. S., Kanishyna, Т. М., & Biloshytska, А. V. (2017). RESEARCH OF EFFECT OF PLATELET RICH FIBRIN, PRF ON PARADONTOSIS TISSUES REGENERATION DURING THE EXPERIMENT.

https://dental-almanac.org/index.php/journal/article/view/253

Dr. Aurora Albu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.