Meniu

Stari de greata: cauze frecvente si remedii casnice

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Tatiana pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Stările de greață, acea senzație neplăcută de rău și disconfort în stomac, pot avea multiple cauze, de la afecțiuni gastrointestinale și până la reacții la anumite medicamente sau stres. Deși adesea nu indică o problemă gravă de sănătate, greața persistentă necesită atenție medicală pentru a identifica și trata cauza subiacentă.

Remedii casnice precum hidratarea adecvată, consumul de ghimbir sau menținerea unei diete ușoare pot contribui la ameliorarea simptomelor.

Cauzele stărilor de greață

Identificarea cauzelor stărilor de greață este crucială pentru alegerea tratamentului corect. Factorii declanșatori pot varia de la probleme gastrointestinale la afecțiuni neurologice sau reacții la medicamente.

Cauze gastrointestinale

Gastroenterita (Gripa stomacală) este o inflamație a stomacului și intestinelor, de obicei cauzată de o infecție virală sau bacteriană. Simptomele includ greață, vărsături, diaree și crampe abdominale. Tratamentul se concentrează pe menținerea hidratării și restabilirea echilibrului electrolitic. În cazurile ușoare, odihna și consumul de lichide pot fi suficiente, dar în situații severe sau prelungite, poate fi necesară intervenția medicală pentru a preveni complicațiile, cum ar fi deshidratarea.

Intoxicația alimentară: Consumul de alimente sau băuturi contaminate poate duce la intoxicație alimentară, o cauză frecventă a stărilor de greață. Simptomele pot varia de la ușoare la severe și includ greață, vărsături, diaree și febră. Intoxicația alimentară este adesea cauzată de bacterii, viruși sau toxine și poate apărea la câteva ore sau chiar zile după consumul alimentelor contaminate. Tratamentul se concentrează pe menținerea hidratării și, în cazuri grave, poate necesita administrarea de antibiotice sau spitalizare. Prevenirea intoxicației alimentare implică practici adecvate de igienă și manipulare a alimentelor.

Refluxul acid și boala de reflux gastroesofagian (BRGE): Refluxul acid este o condiție în care acidul stomacal urcă în esofag, provocând o senzație de arsură în piept și greață. Boala de reflux gastroesofagian este o formă cronică a acestei afecțiuni și poate duce la simptome persistente și leziuni ale esofagului. Managementul BRGE include modificări ale stilului de viață, cum ar fi evitarea alimentelor declanșatoare și ridicarea capului patului, precum și utilizarea medicamentelor antiacide sau inhibitori ai pompei de protoni.

Ulcerele peptice sunt leziuni deschise care se formează pe mucoasa stomacului sau a duodenului, adesea cauzate de infecția cu Helicobacter pylori sau utilizarea prelungită a antiinflamatoarelor nesteroidiene. Simptomele includ durere abdominală, greață și, uneori, vărsături. Tratamentul ulcerelor peptice poate include medicamente care reduc aciditatea gastrică, antibiotice pentru eradicarea H. pylori și evitarea factorilor de risc, cum ar fi fumatul și consumul de alcool.

Afecțiunile vezicii biliare, cum ar fi colecistita sau calculii biliari, pot provoca greață și dureri abdominale superioare. Simptomele pot fi declanșate de consumul de alimente grase și pot include și vărsături, febră și icter. Diagnosticul se face prin ecografie sau alte investigații imagistice, iar tratamentul poate varia de la administrarea de medicamente pentru dizolvarea calculilor biliari până la intervenția chirurgicală pentru îndepărtarea vezicii biliare.

Cauze neurologice

Migrenele sunt dureri de cap intense și pulsatile, adesea însoțite de greață, vărsături și sensibilitate la lumină sau sunet. Acestea pot fi declanșate de diverși factori, inclusiv stresul, anumite alimente sau schimbările hormonale. Tratamentul migrenelor include medicamente pentru ameliorarea durerii și prevenirea atacurilor, precum și strategii de gestionare a factorilor declanșatori.

Tulburările vestibulare (Răul de mișcare, Vertijul) sunt afecțiuni ale urechii interne care pot provoca greață și vărsături, deoarece afectează echilibrul și percepția spațială. Răul de mișcare apare atunci când există o discrepanță între semnalele vizuale și cele vestibulare, iar vertijul este o senzație de rotație sau de mișcare care nu corespunde realității. Tratamentul acestor tulburări poate include medicamente, exerciții de reabilitare vestibulară și, în cazuri severe, intervenții chirurgicale.

Comoțiile și leziunile cerebrale pot duce la greață și vărsături ca parte a simptomatologiei post-traumatice. Aceste simptome pot apărea imediat după traumatism sau pot fi întârziate. Monitorizarea atentă și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru a preveni complicațiile și pentru a sprijini recuperarea funcției cerebrale.

Cauze hormonale și metabolice

Greața matinală este o caracteristică comună a sarcinii, în special în primul trimestru. Deși cauza exactă nu este complet înțeleasă, se crede că schimbările hormonale joacă un rol semnificativ. Gestionarea grețurilor matinale include strategii dietetice, cum ar fi mese mici și frecvente, și, în cazuri mai severe, medicamente antiemetice prescrise de medic.

Greața asociată cu menstruația: Multe femei experimentează greață înainte sau în timpul menstruației, un simptom care poate fi legat de fluctuațiile hormonale. Gestionarea acestui tip de greață poate include medicamente pentru ameliorarea durerii, terapii hormonale și modificări ale stilului de viață pentru a reduce impactul simptomelor.

Tulburările tiroidiene: Atât hipertiroidismul, cât și hipotiroidismul pot provoca greață și alte simptome digestive. Tiroida reglează multe procese metabolice în organism, iar disfuncția acesteia poate afecta funcția gastrointestinală. Tratamentul tulburărilor tiroidiene depinde de tipul și severitatea afecțiunii și poate include medicamente, terapie cu iod radioactiv sau chirurgie.

Cauze psihologice

Stresul și anxietatea: Stările de greață pot fi adesea exacerbate sau chiar cauzate de stres și anxietate. Aceste stări emoționale activează răspunsul de luptă sau fugă al organismului, care poate perturba funcția gastrointestinală și poate duce la greață. Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă, meditația și exercițiile fizice, pot ajuta la gestionarea stresului și la reducerea simptomelor. În cazuri mai severe, terapia psihologică sau medicamentele anxiolitice pot fi recomandate pentru a controla anxietatea și a ameliora greața asociată.

Tulburările alimentare, precum anorexia nervoasă și bulimia, pot avea un impact semnificativ asupra stării de greață. Comportamentele alimentare nesănătoase, cum ar fi restricția alimentară severă sau episoadele de supraalimentare urmate de purgare, pot perturba echilibrul natural al organismului și pot provoca greață. Tratamentul acestor tulburări este complex și necesită o abordare multidisciplinară, care poate include consiliere nutrițională, terapie psihologică și, uneori, medicamente.

Greața indusă de medicamente

Chimioterapia: Tratamentele de chimioterapie sunt cunoscute pentru efectele secundare, inclusiv greața și vărsăturile. Aceste simptome pot fi gestionate prin utilizarea de medicamente antiemetice și modificări ale dietei. Este important ca pacienții să comunice cu echipa de îngrijire medicală despre severitatea simptomelor pentru a ajusta tratamentul și a îmbunătăți calitatea vieții în timpul chimioterapiei.

Antibioticele: Deși sunt esențiale în tratamentul infecțiilor bacteriene, antibioticele pot provoca, de asemenea, greață și alte probleme digestive ca efecte secundare. Pentru a minimiza aceste simptome, este recomandat să se ia antibioticele cu mâncare sau conform instrucțiunilor medicului. Dacă greața persistă, este important să se consulte un medic pentru a evalua posibilitatea ajustării dozei sau schimbării medicamentului.

Medicamentele opioide pentru durere sunt adesea prescrise pentru gestionarea durerilor severe, dar unul dintre efectele secundare comune este greața. Aceasta poate fi cauzată de modul în care opioidele interacționează cu receptorii din creier și tractul gastrointestinal. Pentru a reduce riscul de greață, medicii pot ajusta dozajul, pot recomanda medicamente antiemetice sau pot sugera alternative la opioide. Este important ca pacienții să comunice orice simptome de greață medicului lor pentru a găsi cea mai bună strategie de management al durerii și al efectelor secundare.

Când să căutați atenție medicală pentru stări de greață

Este important să recunoaștem situațiile în care greața necesită evaluare medicală pentru a preveni complicații serioase.

Greața persistentă sau severă

Greața care nu se ameliorează cu tratamentele obișnuite sau care persistă pentru o perioadă îndelungată poate fi un semn al unei probleme medicale subiacente. De asemenea, greața severă care interferează cu capacitatea de a mânca sau de a bea și care duce la deshidratare sau pierdere în greutate necesită atenție medicală imediată. Este esențial să se consulte un medic pentru a determina cauza și pentru a primi tratamentul adecvat.

Greața însoțită de alte simptome

Durerea în piept: Greața însoțită de durere în piept poate fi un semn de avertizare al unor afecțiuni cardiace serioase, cum ar fi infarctul miocardic. Este crucial să se solicite asistență medicală de urgență dacă greața este însoțită de durere toracică, deoarece aceasta poate indica o situație care pune viața în pericol.

Durerea abdominală severă: Greața care apare împreună cu dureri abdominale intense poate semnala o varietate de afecțiuni, inclusiv apendicita, obstrucția intestinală sau colecistita. Aceste simptome necesită evaluare medicală urgentă pentru a preveni complicații grave și pentru a iniția tratamentul necesar.

Febra înaltă: Greața în combinație cu febră înaltă poate indica o infecție serioasă sau o inflamație în organism. Este important să se caute asistență medicală pentru a identifica sursa infecției și pentru a începe tratamentul corespunzător. Febra înaltă poate fi însoțită și de alte simptome, cum ar fi frisoanele sau transpirațiile, care pot oferi indicii suplimentare despre cauza de bază.

Vedere încețoșată sau confuzie: Greața însoțită de vedere încețoșată sau confuzie poate fi un semnal de alarmă pentru afecțiuni mai grave, cum ar fi probleme neurologice sau hipertensiunea arterială. Aceste simptome pot indica o urgență medicală, cum ar fi un accident vascular cerebral sau o encefalopatie. Este esențial să se solicite asistență medicală imediată pentru a determina cauza și a începe tratamentul corespunzător.

Deshidratarea datorată incapacității de a menține lichidele în organism

Deshidratarea poate apărea atunci când greața și vărsăturile persistente împiedică menținerea unui aport adecvat de fluide. Aceasta poate duce la simptome precum gura uscată, sete excesivă, urină închisă la culoare și oboseală. Este crucial să se recunoască semnele deshidratării și să se caute asistență medicală pentru a preveni complicații serioase, cum ar fi insuficiența renală sau șocul hipovolemic.

Remedii casnice pentru ameliorarea stărilor de greață

Există numeroase strategii pe care le puteți încerca acasă pentru a reduce greața, multe dintre acestea fiind simple și ușor de implementat.

Modificări dietetice

Consumul de mese mici și frecvente pot ajuta la stabilizarea nivelurilor de zahăr din sânge și la prevenirea acumulării de acid gastric, care poate provoca greață. Este important să se aleagă alimente ușor digerabile și să se evite perioadele lungi fără a mânca pentru a menține simptomele sub control.

Evitarea alimentelor picante, grase sau cu miros puternic: Acestea pot irita stomacul și pot agrava greața. De asemenea, mirosurile puternice pot declanșa sau pot intensifica senzația de greață, așadar este recomandat să se opteze pentru alimente cu arome neutre și să se gătească într-un mediu bine ventilat.

Consumul de ghimbir (ceai, capsule sau bomboane): Ghimbirul este recunoscut pentru proprietățile sale antiemetice și este adesea utilizat pentru ameliorarea stărilor de greață. Poate fi consumat sub diverse forme, inclusiv ceai, capsule sau bomboane. Ghimbirul acționează prin calmarea tractului gastrointestinal și poate fi deosebit de util în cazurile de greață indusă de sarcină sau chimioterapie. Este important să se înceapă cu doze mici pentru a evalua toleranța și a evita posibilele efecte secundare, cum ar fi iritația stomacală la persoanele cu sensibilitate.

Tehnici de hidratare

Luarea de înghițituri mici de lichide clare: Menținerea hidratării este esențială, mai ales când greața și vărsăturile împiedică consumul normal de lichide. Înghițiturile mici de apă, ceaiuri slabe sau soluții de rehidratare orală pot ajuta la prevenirea deshidratării fără a agrava greața. Este o metodă simplă, dar eficientă, care poate fi aplicată acasă.

Suptul de bucăți de gheață sau înghețate: Suptul de gheață sau de înghețate poate oferi un răgaz temporar de la greață, în plus față de a ajuta la hidratare. Senzația de răcoare și umiditate poate fi reconfortantă și poate reduce starea de vomă, permițând organismului să absoarbă treptat lichidele.

Metode de relaxare

Exercițiile de respirație profundă pot fi un instrument eficient pentru gestionarea stresului și a grețurilor. Prin concentrarea pe respirație și prin încetinirea ritmului acesteia, corpul poate intra într-o stare de relaxare, ceea ce poate reduce senzația de greață. Exercițiile de respirație pot fi practicate oriunde și oricând, oferind o metodă accesibilă și non-farmacologică de ameliorare a simptomelor.

Ascultarea muzicii sau implicarea în activități liniștitoare: Muzica poate avea un efect terapeutic puternic, ajutând la reducerea stresului și la ameliorarea stărilor de greață. Activitățile care promovează calmul, cum ar fi cititul, desenul sau yoga, pot de asemenea să contribuie la starea de bine și să diminueze senzația de rău. Este important să găsim activități care ne relaxează și să le integrăm în rutina zilnică, mai ales în momentele în care ne confruntăm cu greață.

Acupresura și aromaterapia

Aplicarea presiunii pe punctul P6 de pe încheietura mâinii: Acupresura este o tehnică care implică aplicarea presiunii pe anumite puncte ale corpului pentru a ameliora diverse simptome, inclusiv greața. Punctul P6, situat pe partea interioară a încheieturii mâinii, este frecvent utilizat pentru a reduce senzația de greață. Tehnica poate fi învățată și aplicată acasă, oferind o metodă non-invazivă și accesibilă de ameliorare a disconfortului.

Utilizarea uleiurilor esențiale (mentă, lămâie): Aromaterapia cu uleiuri esențiale, cum ar fi cele de mentă și lămâie, poate ajuta la reducerea stărilor de greață. Inhalarea acestor arome poate calma stomacul și poate induce o stare de relaxare. Este important să se folosească uleiuri esențiale de calitate și să se respecte instrucțiunile de utilizare pentru a evita reacțiile adverse.

Întrebări frecvente

Cât timp durează, de obicei, stările de greață?

Stările de greață pot dura de la câteva minute la câteva ore și depind de cauza lor. Dacă greața este cauzată de o afecțiune temporară, cum ar fi răul de mișcare sau indigestia, de obicei se rezolvă rapid.

Greața poate fi un semn al unei probleme serioase?

Da, greața poate fi un simptom al unei afecțiuni medicale serioase, cum ar fi ulcerul peptic, afecțiunile renale sau chiar infarctul miocardic. Dacă este persistentă sau severă, este important să consultați un medic.

Este normal să experimentezi greață în timpul sarcinii?

Da, este normal să experimentezi greață în timpul sarcinii, în special în primul trimestru. Acest fenomen este cunoscut sub numele de greața matinală și afectează multe femei însărcinate.

Ce ar trebui să mănânc când am stări de greață?

Când ai stări de greață este recomandat să mănânci alimente ușoare, cum ar fi biscuiți sărați, orez fiert sau banane. Evită alimentele grase, picante sau cu miros puternic.

Anxietatea poate cauza greață?

Da, anxietatea poate provoca greață, deoarece stresul și anxietatea pot afecta funcționarea sistemului digestiv.

Cât de eficiente sunt remediile casnice pentru ameliorarea grețurilor?

Remediile casnice, cum ar fi consumul de ghimbir sau mentă și tehnicile de relaxare, pot fi eficiente pentru ameliorarea ușoară a grețurilor. Totuși, eficacitatea lor poate varia de la persoană la persoană.

Când ar trebui să iau medicamente anti-greață?

Medicamentele anti-greață ar trebui luate la recomandarea unui medic, în special dacă greața este asociată cu tratamente medicale, cum ar fi chimioterapia, sau dacă remediile casnice nu sunt eficiente.

Greața poate duce la deshidratare?

Da, greața însoțită de vărsături repetate poate duce la deshidratare, deoarece corpul pierde lichide și electroliți esențiali.

Care sunt unele metode non-farmacologice de gestionare a grețurilor?

Metodele non-farmacologice de gestionare a grețurilor includ tehnici de relaxare, evitarea factorilor declanșatori, menținerea unei diete echilibrate și hidratarea adecvată.

Este posibil să previi complet greața?

Deși nu este întotdeauna posibil să previi complet greața, adoptarea unui stil de viață sănătos și evitarea factorilor declanșatori pot reduce semnificativ riscul de a experimenta greață.

Concluzie

În concluzie, stările de greață sunt o problemă comună, cu multiple cauze și factori de risc. Înțelegerea acestora și adoptarea unor măsuri preventive, precum și utilizarea remediilor casnice și a tratamentelor medicale adecvate, pot ajuta la gestionarea și ameliorarea simptomelor. Dacă greața persistă sau este însoțită de alte simptome îngrijorătoare, este esențial să se caute asistență medicală pentru a identifica și trata orice condiție de bază.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Dr. Tatiana

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.