Coagularea sangelui: mecanism vital pentru oprirea sangerarii 

Totuși, în anumite situații, cheagurile se pot forma în interiorul vaselor fără o cauză aparentă sau nu se dizolvă natural, ceea ce poate duce la complicații grave precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau embolia pulmonară.

Procesul de coagulare a sângelui

Coagularea sângelui implică o serie complexă de reacții biochimice care transformă sângele dintr-o stare lichidă într-una gelatinoasă pentru a forma un cheag protector la locul leziunii.

Răspunsul inițial la leziune: Atunci când apare o leziune vasculară, celulele endoteliale deteriorate eliberează substanțe chimice care declanșează constricția vasului de sânge. Acest răspuns inițial reduce fluxul sanguin către zona afectată și limitează pierderea de sânge. Expunerea colagenului subendotelial activează trombocitele circulante și inițiază cascada coagulării.

Activarea și agregarea trombocitelor: Trombocitele activate aderă la locul leziunii și își modifică forma, devenind mai lipicioase. Acestea eliberează substanțe chimice care atrag alte trombocite și stimulează agregarea lor. Trombocitele agregate formează un dop trombocitar inițial care acționează ca o barieră temporară împotriva pierderii de sânge.

Formarea fibrinei: Factorii de coagulare din plasmă sunt activați secvențial, culminând cu transformarea fibrinogenului în fibrină. Fibrina formează o rețea de fire proteice care se întrepătrund și consolidează dopul trombocitar. Această rețea captează celule sanguine și crește rezistența cheagului.

Stabilizarea cheagului: În ultima etapă, cheagul este stabilizat prin legături încrucișate între firele de fibrină. Trombocitele se contractă, trăgând marginile vasului lezat mai aproape una de alta. Acest proces consolidează cheagul și facilitează vindecarea țesutului vascular.

Tipuri de cheaguri de sânge

Cheagurile de sânge pot apărea în diferite locații ale sistemului circulator, fiecare tip având caracteristici și riscuri specifice.

Cheaguri venoase: Acestea se formează în vene, mai ales în membrele inferioare, unde fluxul sanguin este mai lent. Cheagurile venoase pot cauza durere, umflare și modificări ale culorii pielii în zona afectată. Staza venoasă și modificările peretelui vascular contribuie la formarea acestor cheaguri.

Cheaguri arteriale: Apar în artere și pot bloca fluxul de sânge oxigenat către organe vitale. Acestea sunt adesea asociate cu ateroscleroza și pot avea consecințe grave precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Simptomele apar brusc și necesită intervenție medicală imediată.

Tromboza venoasă profundă: Reprezintă formarea unui cheag în venele profunde, cel mai frecvent în membrele inferioare. Această afecțiune poate cauza durere severă, edem și modificări ale culorii pielii. Riscul major este deplasarea cheagului și producerea emboliei pulmonare.

Embolia pulmonară: Apare când un cheag de sânge se desprinde și ajunge în circulația pulmonară. Simptomele includ dispnee bruscă, durere toracică și tuse cu sânge. Reprezintă o urgență medicală care necesită tratament imediat pentru prevenirea complicațiilor severe.

Factori de risc

Identificarea și înțelegerea factorilor de risc pentru formarea cheagurilor de sânge este esențială pentru prevenție și management adecvat.

Vârsta și genul: Riscul de formare a cheagurilor crește odată cu vârsta, în special după 60 de ani. Femeile prezintă un risc mai mare în timpul sarcinii, în perioada postpartum și în timpul administrării contraceptivelor hormonale sau a terapiei de substituție hormonală.

Afecțiuni medicale: Diverse boli pot crește riscul formării cheagurilor de sânge, precum cancerul, bolile autoimune, diabetul zaharat și bolile cardiovasculare. Afecțiunile inflamatorii cronice și infecțiile severe pot activa sistemul de coagulare. Obezitatea reprezintă un factor de risc semnificativ, deoarece țesutul adipos în exces secretă substanțe care favorizează coagularea și încetinește circulația sanguină.

Medicamentele: Anumite medicamente pot modifica procesul de coagulare a sângelui. Contraceptivele orale combinate și terapia de substituție hormonală cresc riscul de tromboză. Unele medicamente pentru tratamentul cancerului, corticosteroizii și medicamentele pentru tratamentul hipertensiunii arteriale pot influența coagularea sângelui. Monitorizarea atentă a pacienților care urmează aceste tratamente este esențială.

Factorii legați de stilul de viață: Sedentarismul prelungit, mai ales în timpul călătoriilor lungi, reprezintă un factor major de risc pentru formarea cheagurilor. Fumatul afectează pereții vaselor de sânge și crește vâscozitatea sanguină. Deshidratarea și consumul excesiv de alcool pot contribui la formarea cheagurilor prin modificarea proprietăților reologice ale sângelui.

Factorii genetici: Predispoziția genetică joacă un rol crucial în dezvoltarea tulburărilor de coagulare. Mutațiile genelor care controlează sinteza factorilor de coagulare pot duce la hipercoagulabilitate sau la tendința de sângerare. Istoricul familial de tromboză sau embolie pulmonară indică un risc crescut pentru urmași.

Simptomele în funcție de localizare

Manifestările clinice ale cheagurilor de sânge variază semnificativ în funcție de organul afectat și de dimensiunea vasului sanguin obturat, necesitând recunoaștere și intervenție promptă pentru prevenirea complicațiilor severe.

Simptomele cardiace: Cheagurile de sânge la nivelul arterelor coronare provoacă durere toracică intensă, senzație de presiune sau constricție în piept, dispnee marcată și transpirații abundente. Pacienții pot prezenta palpitații, greață și stare de slăbiciune generalizată. Simptomele apar brusc și necesită intervenție medicală imediată.

Simptomele cerebrale: Obstrucția vaselor cerebrale determină manifestări neurologice acute precum paralizie sau slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau de vedere, cefalee severă și amețeli. Pot apărea confuzie, dezechilibru și dificultăți în înțelegerea sau exprimarea vorbirii.

Simptomele la nivelul membrelor: Tromboza venoasă profundă se manifestă prin durere și sensibilitate la nivelul membrului afectat, edem important, căldură locală și modificarea culorii tegumentului care devine roșiatic sau violaceu. Simptomele se accentuează la mers și pot fi însoțite de febră ușoară.

Simptomele pulmonare: Embolia pulmonară determină dispnee bruscă și severă, durere toracică care se accentuează la respirație, tahicardie și tuse cu sânge. Pacienții pot prezenta anxietate intensă, transpirații și stare de rău general. Simptomele apar brusc și pot pune viața în pericol.

Simptomele abdominale: Tromboza mezenterică se manifestă prin durere abdominală severă, greață, vărsături și modificări ale tranzitului intestinal. Pacienții pot prezenta distensie abdominală, scaune cu sânge și febră. Simptomele se instalează progresiv și necesită evaluare medicală urgentă.

Opțiuni de tratament

Tratamentul cheagurilor de sânge urmărește prevenirea extinderii trombozei, dizolvarea cheagurilor existente și prevenirea complicațiilor severe, fiind adaptat în funcție de localizarea și severitatea afecțiunii.

Medicamentele anticoagulante

Anticoagulantele reprezintă prima linie de tratament pentru majoritatea cheagurilor de sânge. Heparina cu greutate moleculară mică se administrează inițial, urmată de anticoagulante orale precum warfarina sau anticoagulantele orale directe. Tratamentul necesită monitorizare atentă pentru ajustarea dozelor și prevenirea complicațiilor hemoragice.

Terapia trombolitică

Medicamentele trombolitice sunt utilizate în situații de urgență pentru dizolvarea rapidă a cheagurilor care pun viața în pericol. Acestea se administrează intravenos în cazuri selectate de infarct miocardic acut, accident vascular cerebral ischemic sau embolie pulmonară masivă. Tratamentul prezintă risc crescut de sângerare și necesită monitorizare strictă în unități specializate.

Proceduri chirurgicale

Tromboliza ghidată prin cateter: Această procedură minim invazivă utilizează un cateter special introdus prin vasele sanguine până la locul cheagului. Prin cateter se administrează medicamente trombolitice direct în cheag, permițând o concentrație mai mare de medicament la nivel local și reducând riscul efectelor secundare sistemice. Procedura este deosebit de eficientă pentru cheagurile mari din venele profunde ale membrelor sau pentru embolia pulmonară masivă.

Trombectomia: Această intervenție chirurgicală presupune îndepărtarea mecanică a cheagului de sânge prin intermediul unor instrumente specializate. Procedura poate fi realizată prin tehnici endovasculare sau chirurgie deschisă, în funcție de localizarea și dimensiunea cheagului. Trombectomia este indicată în special în cazurile de ischemie acută a membrelor sau accident vascular cerebral ischemic acut, când timpul până la restabilirea fluxului sanguin este crucial.

Strategii de prevenție

Prevenirea formării cheagurilor de sânge implică o abordare complexă care combină modificări ale stilului de viață cu măsuri medicale specifice, adaptate factorilor de risc individuali ai fiecărui pacient.

Activitatea fizică: Mișcarea regulată stimulează circulația sanguină și previne staza venoasă. Exercițiile fizice moderate precum mersul pe jos, înotul sau mersul pe bicicletă trebuie efectuate zilnic timp de cel puțin 30 de minute. În timpul perioadelor de imobilizare prelungită, precum călătoriile lungi, este recomandată efectuarea unor exerciții simple pentru picioare și schimbarea frecventă a poziției corpului.

Hidratarea: Menținerea unui nivel optim de hidratare este esențială pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge, deoarece deshidratarea crește vâscozitatea sanguină. Consumul adecvat de lichide, în special apă, trebuie să fie constant pe parcursul zilei. În condiții de temperatură ridicată sau activitate fizică intensă, necesarul de lichide crește semnificativ pentru a menține fluiditatea normală a sângelui.

Ciorapii compresivi: Utilizarea ciorapilor compresivi reprezintă o metodă eficientă de prevenție, în special pentru persoanele cu risc crescut de tromboză venoasă. Aceștia exercită o presiune graduată asupra membrelor inferioare, facilitând întoarcerea venoasă și prevenind staza sanguină. Ciorapii trebuie aleși corect în funcție de măsurătorile specifice ale membrelor și purtați conform recomandărilor medicale.

Modificări ale stilului de viață: Adoptarea unui stil de viață sănătos include renunțarea la fumat, menținerea unei greutăți corporale normale și limitarea consumului de alcool. O dietă echilibrată, bogată în fibre și săracă în grăsimi saturate, contribuie la menținerea sănătății vasculare. Evitarea perioadelor lungi de sedentarism și gestionarea eficientă a stresului sunt esențiale pentru prevenirea trombozelor.

Prevenția medicală: Pentru pacienții cu risc crescut, medicul poate recomanda administrarea profilactică de anticoagulante în situații specifice precum intervențiile chirurgicale sau perioadele de imobilizare prelungită. Monitorizarea regulată a factorilor de risc și ajustarea tratamentului preventiv în funcție de evoluția clinică sunt esențiale pentru eficiența strategiei de prevenție.