Meniu

Compozitia sangelui: plasma, globule rosii sau albe si trombocite

Verificat medical
Ultima verificare medicală a fost facuta de Dr. Cristian Popescu pe data de
Scris de Echipa Editoriala Med.ro, echipa multidisciplinară.

Sângele reprezintă un țesut conjunctiv fluid vital pentru organism, fiind alcătuit din plasmă și elemente figurate. Plasma, care constituie aproximativ 55% din volumul total al sângelui, este un lichid gălbui format în principal din apă, proteine și electroliți. Elementele figurate includ eritrocitele (globulele roșii), care transportă oxigenul și dioxidul de carbon, leucocitele (globulele albe) care asigură apărarea organismului, și trombocitele care participă la procesul de coagulare.

Fiecare component al sângelui îndeplinește funcții specifice esențiale pentru menținerea homeostaziei și funcționarea normală a organismului. Compoziția sângelui este strict reglată, iar modificările acesteia pot indica prezența unor afecțiuni sau dezechilibre metabolice.

Componentele principale ale sângelui

Sângele este format din două componente majore: plasma, care reprezintă partea lichidă, și elementele figurate, care includ celulele sanguine și trombocitele. Această structură complexă permite sângelui să îndeplinească multiple funcții vitale în organism.

Plasma: Plasma sanguină reprezintă componenta lichidă a sângelui și ocupă aproximativ 55% din volumul total. Aceasta conține peste 90% apă și diverse substanțe dizolvate, incluzând proteine plasmatice, electroliți, hormoni și factori de coagulare. Plasma joacă un rol crucial în transportul nutrienților, deșeurilor metabolice și al altor substanțe esențiale prin organism.

Eritrocitele: Globulele roșii sunt cele mai numeroase celule din sânge, având forma unor discuri biconcave și fiind lipsite de nucleu. Acestea conțin hemoglobină, o proteină specializată care leagă oxigenul și dioxidul de carbon, facilitând transportul acestor gaze între plămâni și țesuturi. Eritrocitele au o durată de viață de aproximativ 120 de zile și sunt produse constant în măduva osoasă.

Leucocitele: Globulele albe reprezintă componenta celulară responsabilă pentru apărarea organismului împotriva infecțiilor și a altor agenți patogeni. Există mai multe tipuri de leucocite, fiecare cu funcții specifice în sistemul imunitar. Acestea includ neutrofile, limfocite, monocite, eozinofile și bazofile, care acționează împreună pentru a proteja organismul.

Trombocitele: Trombocitele sunt fragmente celulare mici, fără nucleu, care joacă un rol esențial în procesul de coagulare a sângelui. Acestea aderă la locul unei leziuni vasculare și eliberează substanțe care inițiază cascada coagulării, formând un cheag care previne pierderea excesivă de sânge.

Compoziția plasmei

Plasma sanguină este un fluid complex care conține numeroase componente esențiale pentru funcționarea normală a organismului. Aceasta servește ca mediu de transport pentru celulele sanguine și diverse substanțe biologice active.

Conținutul de apă: Apa reprezintă aproximativ 90% din compoziția plasmei sanguine și servește ca solvent pentru numeroase substanțe. Aceasta menține volumul sanguin adecvat și facilitează transportul diverselor molecule prin organism. Conținutul de apă din plasmă este strict reglat pentru menținerea echilibrului hidroelectrolitic.

Proteinele: Proteinele plasmatice reprezintă aproximativ 7% din compoziția plasmei și includ albumina, globulinele și fibrinogenul. Albumina menține presiunea oncotică și transportă diverse molecule, globulinele participă la răspunsul imun, iar fibrinogenul este esențial pentru coagularea sângelui.

Electroliții: Electroliții din plasmă includ sodiul, potasiul, calciul, magneziul și bicarbonatul. Aceștia sunt esențiali pentru menținerea echilibrului acido-bazic, conducerea impulsurilor nervoase și contracția musculară. Concentrația acestor electroliți este strict controlată pentru menținerea homeostaziei.

Nutrienții: Plasma transportă diverse substanțe nutritive, incluzând glucoza, aminoacizii, acizii grași și vitaminele. Acestea sunt distribuite către țesuturi pentru a susține metabolismul celular și procesele energetice. Concentrația nutrienților variază în funcție de starea metabolică și aportul alimentar.

Hormonii: Hormonii circulă prin plasmă pentru a ajunge la țesuturile țintă. Aceștia includ hormoni tiroidieni, steroizi, insulină și multe alte molecule de semnalizare care reglează diverse procese fiziologice. Concentrația hormonilor este controlată prin mecanisme de feedback pentru menținerea homeostaziei.

Globulele roșii

Globulele roșii sunt cele mai numeroase celule din sânge, având rolul fundamental de a transporta oxigenul către țesuturi și dioxidul de carbon către plămâni. Acestea sunt produse în măduva osoasă și au o structură unică, fiind lipsite de nucleu pentru a putea transporta cantități mai mari de hemoglobină.

Structură și caracteristici: Globulele roșii au o formă specifică de disc biconcav, care le permite să treacă prin cele mai mici vase de sânge și să maximizeze suprafața pentru schimbul de gaze. Membrana lor este foarte flexibilă și elastică, permițând deformarea și revenirea la forma inițială în timpul circulației prin capilare. Lipsa nucleului și a organitelor celulare oferă mai mult spațiu pentru hemoglobină, proteina responsabilă de transportul oxigenului.

Producție și durată de viață: Procesul de formare a globulelor roșii, numit eritropoieză, are loc în măduva osoasă roșie sub controlul hormonului eritropoietină. Acest proces complex durează aproximativ șapte zile, timp în care celulele precursoare pierd nucleul și organitele celulare, devenind globule roșii mature. Durata medie de viață a unei globule roșii este de 120 de zile, după care sunt eliminate din circulație de către celulele sistemului reticuloendotelial din splină și ficat.

Funcție și transport de oxigen: Globulele roșii transportă oxigenul de la plămâni la țesuturi și dioxidul de carbon în direcția opusă. Această funcție este realizată prin intermediul hemoglobinei, care poate lega reversibil oxigenul în zonele cu presiune parțială ridicată a oxigenului și îl poate elibera în zonele cu presiune scăzută. Fiecare globulă roșie conține aproximativ 280 de milioane de molecule de hemoglobină.

Rolul hemoglobinei: Hemoglobina este o proteină complexă formată din patru lanțuri polipeptidice, fiecare conținând un grup hem cu un atom de fier în centru. Fiecare moleculă de hemoglobină poate transporta patru molecule de oxigen. Legarea oxigenului este un proces cooperativ, ceea ce înseamnă că atașarea unei molecule de oxigen facilitează legarea următoarelor molecule. Această proprietate permite hemoglobinei să funcționeze eficient în transportul oxigenului.

Valori normale: Numărul normal de globule roșii variază în funcție de sex și vârstă. La bărbați, valorile normale sunt între 4,5 și 6,0 milioane pe microlitru de sânge, iar la femei între 4,0 și 5,4 milioane pe microlitru. Concentrația normală de hemoglobină este de 13,5-17,5 grame pe decilitru la bărbați și 12,0-15,5 grame pe decilitru la femei. Hematocritul, care reprezintă procentul din volumul total de sânge ocupat de globulele roșii, este de 40-54% la bărbați și 36-48% la femei.

Globulele albe

Globulele albe reprezintă componenta celulară a sistemului imunitar prezentă în sânge, având rol esențial în apărarea organismului împotriva infecțiilor și a altor agenți patogeni. Acestea sunt produse în măduva osoasă și circulă prin sânge până când sunt necesare în țesuturi pentru a combate infecțiile.

Neutrofilele: Aceste celule reprezintă aproximativ 60-70% din totalul globulelor albe și sunt prima linie de apărare împotriva infecțiilor bacteriene. Neutrofilele au capacitatea de a fagocita bacteriile și alte microorganisme, distrugându-le prin intermediul enzimelor digestive și al speciilor reactive de oxigen. Ele răspund rapid la infecții, migrând din vasele de sânge către țesuturile infectate unde își exercită funcția de fagocitoză și eliminare a agenților patogeni.

Limfocitele: Aceste celule specializate reprezintă 20-30% din globulele albe și sunt responsabile pentru răspunsul imun specific. Există două tipuri principale de limfocite: limfocitele B, care produc anticorpi, și limfocitele T, care coordonează răspunsul imun și distrug celulele infectate viral sau celulele canceroase. Limfocitele au capacitatea de a recunoaște și memora agenții patogeni specifici, oferind astfel imunitate pe termen lung.

Monocitele: Reprezentând 2-8% din globulele albe, monocitele circulă în sânge până când migrează în țesuturi, unde se transformă în macrofage. Acestea sunt celule mari cu capacitate fagocitară crescută, care înghit și distrug microorganismele patogene, celulele moarte și alte resturi celulare. Monocitele secretă și citokine, molecule care reglează răspunsul imun și procesul inflamator.

Eozinofilele: Aceste celule specializate, care reprezintă 1-3% din globulele albe, sunt implicate în special în combaterea infecțiilor parazitare și în reacțiile alergice. Eozinofilele conțin granule cu proteine toxice pentru paraziți și eliberează mediatori ai inflamației în timpul reacțiilor alergice. Numărul lor crește semnificativ în cazul alergiilor și infestărilor parazitare.

Bazofilele: Reprezentând mai puțin de 1% din globulele albe, bazofilele sunt cele mai rare dintre toate tipurile de globule albe. Acestea conțin granule cu histamină și alte substanțe biologic active, care sunt eliberate în timpul reacțiilor alergice și inflamatorii. Bazofilele participă la răspunsul imun împotriva paraziților și joacă un rol important în dezvoltarea reacțiilor alergice imediate.

Trombocitele

Trombocitele sunt fragmente celulare specializate care joacă un rol crucial în procesul de coagulare a sângelui și menținerea integrității vasculare. Acestea sunt produse în măduva osoasă și circulă în sânge, fiind activate rapid în cazul unei leziuni vasculare pentru a preveni hemoragia.

Structură și formare: Trombocitele sunt cele mai mici elemente figurate din sânge, având o formă discoidală și dimensiuni de 2-4 micrometri. Acestea sunt formate prin fragmentarea citoplasmatică a megakariocitelor, celule mari din măduva osoasă. Deși nu au nucleu, trombocitele conțin granule specializate care stochează factori de coagulare, proteine adezive și molecule de semnalizare necesare pentru funcția lor hemostatică.

Funcția în coagularea sângelui: În momentul apariției unei leziuni vasculare, trombocitele aderă la zona afectată și suferă un proces de activare care determină modificarea formei lor și eliberarea conținutului granular. Acest proces inițiază cascada coagulării, care implică multiple proteine plasmatice și factori de coagulare. Trombocitele activate formează agregate care, împreună cu fibrina, creează un cheag stabil care oprește sângerarea.

Valori normale: Numărul normal de trombocite în sângele circulant variază între 150.000 și 450.000 pe microlitru de sânge. Valorile sub acest interval pot indica trombocitopenie, care crește riscul de sângerare, în timp ce valorile crescute, numite trombocitoză, pot predispune la formarea de cheaguri nedorite. Monitorizarea numărului de trombocite este esențială pentru evaluarea riscului de sângerare sau tromboză.

Producție și durată de viață: Procesul de formare a trombocitelor, numit trombocitopoieză, este reglat de trombopoietină, un hormon produs în principal de ficat. Megakariocitele mature produc între 1000 și 5000 de trombocite fiecare. Durata medie de viață a trombocitelor este de 8-10 zile, după care sunt eliminate din circulație de către sistemul reticuloendotelial din splină și ficat.

Volumul și distribuția sângelui

Volumul sanguin total reprezintă cantitatea totală de sânge din organism, fiind un parametru esențial pentru menținerea homeostaziei și funcționarea normală a sistemului cardiovascular. Acesta variază în funcție de mai mulți factori, incluzând vârsta, sexul și greutatea corporală.

Volumul total de sânge: Un adult are în medie între 5 și 6 litri de sânge, această cantitate fiind strict reglată prin mecanisme homeostatice complexe. Volumul sanguin este distribuit în aproximativ 84% în circulația sistemică și 16% în circulația pulmonară. Menținerea unui volum sanguin adecvat este esențială pentru transportul oxigenului, nutrienților și pentru eliminarea deșeurilor metabolice.

Diferențe între sexe: Bărbații au în general un volum sanguin mai mare decât femeile, diferența fiind determinată de masa musculară mai mare și nivelurile hormonale diferite. În medie, bărbații au aproximativ 5,6 litri de sânge, în timp ce femeile au aproximativ 4,4 litri. Această diferență se reflectă și în valorile hematocritului și hemoglobinei, care sunt mai ridicate la bărbați.

Modificări legate de vârstă: Volumul sanguin se modifică semnificativ pe parcursul vieții, începând cu perioada neonatală când reprezintă aproximativ 85 mililitri pe kilogram, ajungând la valori adulte în jurul vârstei de 15-18 ani. La vârstnici, volumul sanguin tinde să scadă ușor, iar capacitatea de adaptare la modificările volemice devine mai redusă.

Procentul din greutatea corporală: Sângele reprezintă aproximativ 7-8% din greutatea corporală totală la adulți. Acest procent poate varia în funcție de starea de hidratare, activitatea fizică și prezența unor afecțiuni. Sportivii de performanță pot avea un procent mai mare, în timp ce persoanele cu anemie severă pot prezenta valori mai scăzute.

Hemoleucograma completă

Hemoleucograma completă este un test de laborator fundamental care oferă informații detaliate despre componentele celulare ale sângelui, fiind esențială pentru diagnosticarea și monitorizarea diverselor afecțiuni hematologice și sistemice.

Numărul de globule roșii: Determinarea numărului de globule roșii oferă informații esențiale despre capacitatea sângelui de a transporta oxigen. Valorile normale sunt între 4,5 și 6,0 milioane pe microlitru la bărbați și între 4,0 și 5,4 milioane pe microlitru la femei. Acest parametru este evaluat împreună cu hemoglobina și hematocritul pentru a diagnostica și monitoriza diferite tipuri de anemie sau policitemie.

Numărul de globule albe: Analiza globulelor albe include atât numărul total, cât și formula leucocitară, care indică proporția diferitelor tipuri de leucocite. Valorile normale totale sunt între 4.000 și 11.000 pe microlitru de sânge. Modificările acestor valori pot indica prezența unei infecții, a unei inflamații, a unor afecțiuni ale măduvei osoase sau a unor boli autoimune.

Numărul de trombocite: Numărarea trombocitelor este un parametru important în hemoleucogramă, oferind informații despre capacitatea sângelui de a forma cheaguri. Valorile normale se situează între 150.000 și 450.000 pe microlitru de sânge. Scăderea sub aceste valori poate indica un risc crescut de sângerare, în timp ce valorile crescute pot sugera un risc de tromboză. Monitorizarea numărului de trombocite este esențială în multe afecțiuni hematologice, boli autoimune și în timpul tratamentelor care pot afecta măduva osoasă.

Nivelul hemoglobinei: Hemoglobina este proteina care transportă oxigenul în globulele roșii și reprezintă un indicator important al capacității sângelui de a furniza oxigen țesuturilor. Valorile normale sunt între 13,5 și 17,5 grame pe decilitru la bărbați și între 12,0 și 15,5 grame pe decilitru la femei. Nivelurile scăzute indică anemie, care poate avea multiple cauze, de la deficiența de fier până la boli cronice sau pierderi de sânge. Valorile crescute pot sugera policitemie sau deshidratare.

Valorile hematocritului: Hematocritul reprezintă procentul din volumul total de sânge ocupat de globulele roșii și oferă informații despre concentrația celulelor sanguine. Valorile normale sunt între 40% și 54% la bărbați și între 36% și 48% la femei. Acest parametru este influențat de starea de hidratare, altitudine și diverse afecțiuni medicale. Modificările hematocritului pot indica dezechilibre în volumul sanguin, anemie sau policitemie, fiind un indicator important în evaluarea stării de sănătate și în monitorizarea diverselor tratamente.

Întrebări frecvente

Ce procent din sânge este format din plasmă?

Plasma constituie aproximativ 55% din volumul total al sângelui. Aceasta este compusă în principal din apă, proteine și electroliți, având roluri esențiale în transportul substanțelor nutritive, hormonilor și deșeurilor metabolice.

Cât timp trăiesc globulele roșii în organism?

Globulele roșii au o durată de viață de aproximativ 120 de zile. După această perioadă, ele sunt distruse în splină și ficat, iar componentele lor sunt reciclate pentru a produce noi globule roșii.

De ce există diferite tipuri de globule albe?

Există diferite tipuri de globule albe pentru a îndeplini funcții specifice în sistemul imunitar. Fiecare tip, cum ar fi neutrofilele, limfocitele și monocitele, are un rol unic în apărarea împotriva infecțiilor și bolilor.

Care este intervalul normal al numărului de trombocite?

Intervalul normal al numărului de trombocite este între 150.000 și 450.000 pe microlitru de sânge. Aceste valori sunt esențiale pentru coagularea eficientă a sângelui și prevenirea sângerărilor excesive sau a formării cheagurilor.

Cât de des este complet înlocuit sângele?

Sângele nu este complet înlocuit la un moment dat, dar componentele sale sunt constant regenerate. Globulele roșii sunt reînnoite la fiecare 120 de zile, iar trombocitele au o durată de viață de aproximativ 8-10 zile.

Ce factori afectează compoziția sângelui?

Compoziția sângelui poate fi influențată de dieta, starea de sănătate, nivelul de activitate fizică și factori genetici. De asemenea, afecțiunile medicale și tratamentele pot modifica semnificativ compoziția sanguină.

Cum se schimbă compoziția sângelui odată cu vârsta?

Pe măsură ce o persoană îmbătrânește, compoziția sângelui poate suferi modificări, cum ar fi scăderea numărului de celule stem hematopoietice și o capacitate redusă de regenerare a celulelor sanguine. Aceste schimbări pot afecta răspunsul imunitar și capacitatea de a transporta oxigenul.

Care este diferența dintre ser și plasmă?

Plasma este componenta lichidă a sângelui care conține factori de coagulare, în timp ce serul este plasma din care au fost eliminați acești factori după coagulare. Serul este utilizat frecvent în testele de laborator datorită stabilității sale.

Cum altitudinea afectează compoziția sângelui?

La altitudini mari, nivelurile reduse de oxigen determină organismul să producă mai multe globule roșii pentru a compensa deficitul. Acest proces poate duce la o creștere a hematocritului și a hemoglobinei.

Ce rol joacă fierul în compoziția sângelui?

Fierul este esențial pentru sinteza hemoglobinei, proteina din globulele roșii care transportă oxigenul. Deficitul de fier poate duce la anemie feriprivă, caracterizată prin oboseală și capacitate redusă de transport a oxigenului.

Concluzie

Compoziția sângelui este un aspect complex și esențial al fiziologiei umane, influențând direct sănătatea generală și capacitatea organismului de a funcționa optim. Prin înțelegerea componentelor sale principale—plasma, globulele roșii, globulele albe și trombocitele—și a modului în care acestea interacționează, se poate aprecia importanța menținerii unui echilibru adecvat în organism. Monitorizarea și evaluarea regulată a parametrilor sanguini prin teste precum hemoleucograma completă sunt esențiale pentru diagnosticarea precoce și gestionarea eficientă a diverselor afecțiuni medicale.

Ti s-a parut folositor acest articol?

Da
Nu

Surse Articol

Reece, W. O., & Swenson, M. J. (2004). The composition and functions of blood.

https://www.cabidigitallibrary.org/doi/full/10.5555/20043175220

Dr. Cristian Popescu

Consultați întotdeauna un Specialist Medical

Informațiile furnizate în acest articol au caracter informativ și educativ, și nu ar trebui interpretate ca sfaturi medicale personalizate. Este important de înțeles că, deși suntem profesioniști în domeniul medical, perspectivele pe care le oferim se bazează pe cercetări generale și studii. Acestea nu sunt adaptate nevoilor individuale. Prin urmare, este esențial să consultați direct un medic care vă poate oferi sfaturi medicale personalizate, relevante pentru situația dvs. specifică.